Biblioteca de buzunar

Publicat în Dilema Veche nr. 428 din 26 aprilie - 2 mai 2012
Biblioteca de buzunar jpeg

În provincie, bibliotecile orăşeneşti sînt asemeni unor ferestre deschise spre lume. Nu voi uita niciodată plăcerea („Madeleine“ de Proust?) cu care evadam de acasă la biblioteca de deasupra parcului, un întreg ritual: uşa de lemn scîrţîia iar clopoţelul pe care-l declanşa, prin atingere, avea un dublu efect – îi anunţa bibliotecarei sosirea unui vizitator şi îmi semnala mie că intram într-o altă lume. Ca prin magie, totul devenea o lume de senzaţii şi mirosuri. Sălile cu tavan jos ale bibliotecii emanau intimitate, rafturile de lemn erau înşiruite asemeni acelora din lumea magică a desenului animat The Pagemaster, iar cărţile, în sine, miroseau a vechi, a hîrtie peste care au trecut şi timpul, şi foamea cititorilor, şi degetele febrile ale cunoscătorului care a dat peste o carte rară. Aveam obiceiul să mă opresc de fiecare dată la un alt raft alfabetic, plecam capul uşor pe umăr, pentru a citi titlurile cărţilor, şi, este drept, în acele timpuri setea mea trecea prin exigenţele unui titlu bun, ale unui autor cu nume preţios, iar alegerea stătea într-un început reuşit. Primele cuvinte, ca reper. Am prins atunci obiceiul de a nu lăsa niciodată neterminată o carte.Astăzi practic încă această mantra, cu satisfacţia că, de regulă, simţurile mele sînt încă vii. Aşa am dat pe atunci peste Pădureanca lui Liviu Rebreanu, Poeziile lui Lucian Blaga, Magicianul lui John Fowles, Vraciul lui Tadeusz Dolega-Mostowicz, Cartea de la San Michele a lui Axel Munthe, sau peste Nikos Kazantzakis, Raport către El Greco. Cărţi de căpătîi. Toate acestea sînt acum biete amintiri, relicve ale unui timp trecut, care se conjuga în verbe comuniste şi într-un oraş peste care timpul pare că nu a trecut: Sfîntu Gheorghe, judeţul Covasna. Întocmai ca în Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moarte, întoarcerea mea acasă, după un timp îndelungat petrecut în străinătate, a fost catastrofală: clădirile, inclusiv cea a bibliotecii, au fost acoperite de iederă, cinematograful este doar un imobil... ecologic, respirînd verdeaţă, iar eu am îmbătrînit într-o secundă cu 20 de ani. Amintirile nu sînt niciodată un bun sfetnic, însă sînt întotdeauna un bun capital senzorial.

Astăzi, biblioteca mea fetiş din Ardeal pare ireală. TGV-urile care fac doar o oră şi jumătate pînă la Bruxelles, exact atît cît fac cu metroul parizian zilnic pentru a merge la birou, mă înghit nemilos cu o fantastică bibliotecă în buzunar. Biblioteca de buzunar. Asemenea lui Ion Vianu, care scria în „Kindle“ (Dilemateca, nr. 71) că a cedat sirenelor publicităţii şi uşurinţei, am cedat societăţii de consum. Un Kobo de 300 de grame, cu dimensiunile de 10 pe 7 centimetri, un instrument neutru, care nu miroase, nu adie, nu creează senzaţii şi nici nu generează amintiri. Dar, culmea, de cîţiva ani a devenit chiar vedetă cu statut special a Salonului Cărţii de la Paris! Instrument înşelător al epocii moderne în care trăim – „metro, boulot, dodo“, zic francezii, adică „metrou, muncă, somn“ –, e-book-ul este un răspuns la ceea ce cerem: nu mai avem timp să citim, vrem totul cît mai repede, cît mai scurt, cît mai aproape, iar în biblioteci mergem pentru a le arăta copiilor, atunci cînd învaţă să citească, că există locuri cu munţi de cărţi în care poţi petrece ore în şir într-un mod mult mai util decît în faţa unei console X-Box. Am o bibliotecă ambulantă cu mine, cu sute de titluri, dar nu o poţi răsfoi şi nici nu-ţi oferă surprize. Nu poţi să pleci în căutarea necunoscutului, a aventurii, întrucît cărţile ţi le alegi singur, în funcţie de ce vrei, de ce ai nevoie, de ce ai iubit cîndva... Din ferestre spre lume, bibliotecile au devenit ferestre spre noi. Cred că, pe undeva, pierdem la schimb. Dar mai contează oare?

P.S. Între noi fie vorba, Kobo călătoreşte cu mine, dar degeaba. Nu am citit nici o carte deja încărcată în memoria sa şi, dacă e să fiu cinstită, nici măcar nu l-am deschis de mai mult de zece ori într-un an. În schimb, mi-am comandat cadou de aniversare cartea voluminoasă a lui Geert Mak, Voyage d’un Européen à travers le XXème siècle. 1000 de pagini grele de cărat, dar delicios de răsfoit. Iar în metrou călătorii citesc tot din cărţi... 

Iulia Badea Guéritée este jurnalistă, responsabilă a versiunii româneşti a site-ului presseurop.eu

Foto: Lucian Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

elena lasconi usr parlamentare jpg
Eșecul USR îngroapă șansele Elenei Lasconi în cursa pentru Cotroceni. Specialist: „Un singur lucru i-a mai rămas de făcut”
Elena Lasconi a intrat în al doilea tur al alegerilor prezidențiale obținând aproape 20% dintre voturile alegătorilor. O săptămână mai târziu însă, la alegerile parlamentare, USR, partidul al cărei lider este, a înregistrat o pierdere colosală.
Candidatul independent Călin Georgescu face declarații de presă, în Izvorani, județul Ilfov. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Profilul alegătorul suveranist și "georgescian". Legătură cu lipsa demnității la locul de muncǎ| ANALIZǍ
Alegătorii suveraniști, votanți de AUR, POT, SOS, sunt în majoritate bărbați, fac parte din populația activă, aU făcut cel mult liceul și locuiesc, mai ales, în rural. Totuși, electoratul suveranist e foarte diversificat, spre deosebire de alegătorul lui Georgescu, care poate fi foarte bine profilat
parlamentul romaniei camera deputatilor jpeg
Ecuația pe care România e obligată să o rezolve ca să nu intre în haos. Expert în comportamentul politic și electoral: „Fiecare decizie poate trezi o criză”
Expertul în comportamentul politic și electoral Costin Ciobanu explică, pentru „Adevărul”, cum ar putea să arate viitorul guvern și unde s-ar putea decide numele viitorului premier, dar și care vor fi cele mai importante piedici în calea unei coaliții pestrițe.
profimedia 0941655197 jpg
Rusia susține că are 300.000 de soldați de rezervă pentru războiul din Ucraina
Rusia a antrenat 300.000 de soldați pe bază de contract pentru a sluji drept bază de rezervă pentru regimentele de luptă din prezent, a afirmat un oficial rus într-un articol pentru postul de propagandă Krasnaia Zvezda publicat pe 2 decembrie.
shutterstock 2450417569 jpg
Sucul de portocale, un bun antiinflamator. Câte beneficii are pentru sănătate
Sursă revigorantă de energie şi bonus de sănătate, sucul de portocale este minunat pentru începutul zilei. Este o băutură cu valoare nutriţională imensă, fiind bogată în vitamine şi minerale. Şi nu doar atât! Potocala este un excelent antiinflamator şi antioxidant.
Statiunea Straja Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (40) jpg
Stațiunea montană Straja în primele zile de iarnă. Cum arată „perla Văii Jiului” înconjurată de orașele cărbunelui
Sezonul de schi a fost deschis în stațiunea montană Straja din Valea Jiului, una dintre cele mai populare zone de agrement în timpul iernii din vestul României. Drumul spre Straja oferă călătorilor trece prin orașele cărbunelui, unde industria minieră în declin oferă o panoramă cenușie.
INSTANT ILUSTRATIE VOT PARLAMENTARE 20 INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Votul de „protest" la alegerile parlamentare: „Întreaga structură constituțională se va prăbuși"
Votul de „protest" a dominat alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, fiind alimentat de nemulțumirile economice și sociale ale românilor, dar și de un val puternic de retorică naționalistă și atacuri politice constante.
image png
Povestea femeii care a ajuns amanta patronului: „Soțul meu m-a înșelat de mai multe ori”
O mamă singură în vârstă de 36 de ani trece prin momente de cotitură, după ce a început o relație bazată doar pe sex cu patronul ei, căsătorit și cu mult mai în vârstă decât ea.
Călin Georgescu votat in satele din creierii Munților  Foto Facebook  Adevărul jpg
„Mișcarea spirituală Călin Georgescu” în satele din România, ascunse în creierii munților
Călin Georgescu s-a numărat printre preferații alegătorilor din mai multe sate izolate din România, în zone unde rețelele de socializare nu sunt populare. Una dintre explicații poate fi transformarea „religioasă” din ultimii ani a acestor așezări.