⬆
lectura în deplasare
Rafturi, cărţi, amintiri
Lumea noastră se schimbă şi, uneori, nu mai înţelegem nimic din hărmălaia care ne înconjoară neîncetat. Ştiri zi şi noapte, agitaţie, Internet, comunicare rapidă, interconectivitate, click aici şi acolo, panouri publicitare, telefoane grăbite, lansări şi evenimente, „nici nu ştiu cînd a venit iar primăvara“, lătratul unui căţel, autobuzul care întîrzie.
Ordinea bibliotecii
În romanul lui Musil, Omul fără însuşiri, generalul austriac Stumm face o vizită la Biblioteca Imperială din Viena şi îi pune bibliotecarului următoarea întrebare: „Cum faceţi să găsiţi totdeauna cartea cuvenită în îngrămădeala nesfîrşită de cărţi?“. Bibliotecarul îl duce în camera cataloagelor.
3 întrebări pentru Sorin TĂUŞ
"Activitatea unei biblioteci în mijlocul comunităţii din Feldioara este esenţială. Memoria, inteligenţa umană se dezvoltă, ca orice organ al corpului, prin exerciţiu, iar cititul este de o importanţă covîrşitoare. Din acest motiv, generaţiile de azi au o cultură generală mai restrînsă, multe dintre operele scriitorilor români şi universali negăsindu-se pe suporturi electronice."
Biblioteca pentru toţi?
Era o primăvară blîndă, însorită, iar eu voiam la bibliotecă. Aveam vreo 15-16 ani cînd am intrat prima dată în Biblioteca Naţională. Îndrumată de bibliotecară, am urcat undeva la etaj şi am ajuns într-o sală de lectură. Într-o încăpere nici prea mare, nici prea mică, în care intrau cîteva firicele timide de soare, paşii mei tulburau bine cunoscuta linişte a bibliotecilor.
Biblioteci ale cetăţenilor
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am învăţat în şcoala primară a fost să merg la bibliotecă. Învăţătoarea ne-a încolonat frumos şi ne-a dus la biblioteca şcolii, bibliotecara ne-a făcut fişe şi fiecare a plecat acasă cu o carte colorată de poveşti: eu m-am ales cu Muc cel mic. Dar asta se întîmpla de mult, pe cînd copiii nu aveau canal TV cu desene animate.
Shhh, no longer...
Poate că se temea puţin sau poate doar mi s-a părut, cine ştie? Oricum, emoţia care se citea pe faţa ei era evidentă pentru toţi cei din sală. O doamnă văzuse un anunţ prin care Biblioteca Judeţeană Cluj invita vîrstnicii la cursuri de familiarizare cu calculatorul şi Internetul.
Redefinirea bibliotecilor publice - modelul american
Unul din doi americani are permis la o bibliotecă publică. Într-o ţară unde capitalismul se mănîncă pe pîine, este poate neaşteptat să aflăm că există mai multe biblioteci publice decît restaurante McDonald’s. Dacă analizăm statisticile oferite de Asociaţia Bibliotecilor Americane, lucrurile stau chiar mai bine.
"Lucrăm cu texte şi imagini, suportul este secundar" - interviu cu Dan MATEI
"Bibliotecile academice vor avea, încă, un rol important. Vor curatoria colecţiile mari, istorice; vor deveni mai mult instituţii ale memoriei, în care vin universitarii şi scormonesc în cărţile vechi. Bibliotecile publice se transformă sau mor. Deoarece cartea cumpărată sau de împrumut nu va mai fi la mare căutare, textul va fi citit acasă pe un reader, un ecran etc."
Anul meu cu Julian Barnes
Mi-au plăcut mereu cuvintele lui Jorge Luis Borges, prin care îşi mărturisea lăuntrica speranţă ca Raiul să arate ca o nesfîrşită bibliotecă. Fără a spolia cărţile de o eventuală aură divină, aş spune că, pentru mine, biblioteca însăşi este un imens confesional, unde nu te aşteaptă un singur „duhovnic“, ci cîteva mii.
Biblioteca de buzunar
În provincie, bibliotecile orăşeneşti sînt asemeni unor ferestre deschise spre lume. Nu voi uita niciodată plăcerea cu care evadam de acasă la biblioteca de deasupra parcului, un întreg ritual: uşa de lemn scîrţîia iar clopoţelul pe care-l declanşa, prin atingere, avea un dublu efect – îi anunţa bibliotecarei sosirea unui vizitator şi îmi semnala mie că intram într-o altă lume.