Culorile în -iu (o dezvoltare)

Publicat în Dilema Veche nr. 393 din 25-31 august 2011
Culorile în  iu (o dezvoltare) jpeg

Pe la 1700 şi ceva, un savant iezuit pe nume Louis-Bertrand Castel (pomenit de Diderot în Visul lui D’Alembert) ar fi inventat, pare-se, „clavecinul ocular“, un instrument ale cărui clape generau, prin atingere, nu sunete, ci culori. După unele surse, acel clavecin ocular a rămas în stadiul de proiect, expus de Castel într-o suită de articole publicate în gazeta Mercure de France, începînd cu noiembrie 1725. Conform altor surse, clavecinul ocular a reuşit să capete corp şi a fost prezentat de autor în cadrul unei demonstraţii private la care au participat cincizeci de invitaţi, pe 21 decembrie 1754. Oricare ar fi adevărul, pe la 1800 şi ceva (în preajma anului 1880), folcloristul Simion Florea Marian şi-a rostit discursul de recepţie la Academie cu titlul Cromatica poporului român, unde erau înşirate alfabetic „numirile colorilor de origine latină cîte le-am putut aduna eu pînă acuma din gura poporului“. Dintre aceste numiri, le-am ales (pentru a construi clavecinul verbal pe care-l citiţi) pe cele în -iu. 

Unele sînt uzuale şi apar frecvent în vorbire sau pe paleta unor texte: albăstriu, alburiu, arămiu, argintiu, auriu, azuriu, brumăriu, cafeniu, castaniu, cărămiziu, cenuşiu, cînepiu, fistichiu, fumuriu, liliachiu, măsliniu, plumburiu, portocaliu, purpuriu, ruginiu, sîngeriu, stacojiu, trandafiriu, vineţiu, vioriu, vişiniu. 

Altele par să fi ieşit complet din uzul vorbitorilor şi scriptorilor de azi, dar cu un strop de efort ne putem da seama cam unde bat, în ce nuanţe: albiniu, albiu, aluniu, brînduşiu, canariu, căpşuniu, cărbuniu, cărniu, colbiu, curechiu, funinginiu, gălbănuşiu, gălbiniu, ghiurghiuliu, lemniu, mestecăniu, micşuniu, mieriu, muceziu, negriu, ninsoriu, nucuciu, pătlăginiu, piersiciu, porumbiu, rădăciniu, rînduniu, roşiu, roziu, scorţişoriu, sfecliu, stejăriu, sulfeniu, şofraniu, untdelemniu, verziu, viniu.

În sfîrşit, alte numiri par de-a dreptul enigmatice şi cu greu le-am putea asocia vreunei culori cunoscute: burătăciu, chiclăzăriu, ghiviziu, marmaziu, muriu, naralgiu, naramgiu, naramziu, narangiu, nohotiu, sărbeziu, stirigiu, turciniu, turungiu, vîlvăriu. 

Ca atare, m-am gîndit că s-ar putea aduce unele adaosuri listei lui Marian (chiar dacă, în anumite cazuri, -iu nu e un sufix). Iată-le: 

VIU. Este o culoare din gama galbenului, cu infuzii de roşu în miez şi franjuri de verde pe margini. Asociat în parfumerie cu levănţica-miresei şi în modă cu ciuboţica-broaştei, viul se asortează de minune cu bejul aprins (vezi eşarfele pentru strungari de la Prada), cu ivoriul-matelot al colecţiei de primăvară-vară pentru miniştri în picaj a lui Yohji Yamamoto şi cu azuriul euforic al botoşeilor Donna Karan. 

ZGLOBIU. Culoarea fundelor de ciocolată, a aeroporturilor închise temporar din cauza ceţii, a paharelor de Martini golite numai pe sfert într-o după-amiază tîrzie de aprilie, la Veneţia, în compania unui Thomas Mann beat mort. Simbolic, zglobiul semnifică puterea de abstragere, adaptarea la condiţii vitrege şi o anume înclinaţie către introspecţie, cu accent pe sondarea în profunzime a manşetei. 

PARIU. Una dintre culorile nefaste, în mitologia innuiţilor. Într-un psalm innuit din a doua jumătate a secolului nostru (scrijelit cu un cutter pe un os de ren) se spune: „…şi ivitu-s-a Marele Caşalot de sub mantia de gheţuri, înveşmîntat într-un linţoliu pariu, şi a dat iama în cirezile de foci“. 

MUSIU. Practic, un derivat al maroniului-funcţionar. În varianta musiu Ionescu, se foloseşte în zugrăveli de stadioane, mai ales pentru gazon. 

POTPURIU. Ca substitut al rozului-muştar, potpuriul are trei subnuanţe: potpuriu veşted, potpuriu ca leafa, potpuriu jenant. (Dintre acestea, numai potpuriul jenant poate fi păstrat în borcane, celelalte se evaporă la întîia adiere.) Este o culoare des întrebuinţată de membrii fanfarelor militare, cînd se bărbieresc. 

PUSTIU. Există prea puţine mărturii vrednice de încredere în privinţa acestei culori. Rarele tratate de cromatică aplicată care o menţionează (precum Tricolorul gri, semnat de stareţii mînăstirilor Plumbuita şi Cositorita) nu conţin decît informaţii vagi sau şubrede şi referinţe din auzite la un misterios colorant pe bază de salpetru, vîndut cîndva prin iarmaroace la preţuri fabuloase, care se numea pustiu de bine. 

CANDRIU. Culoare asociată îndeobşte cu sufletele papugiilor, deşi (dacă e să fim exacţi) sufletul nu poate fi colorat decît într-un verde gălăgios. 

JIU. Una dintre culorile eminamente olteneşti, utilizată cu măiestrie de geniul lui Constantin Brâncuşi la pictarea nemuritoarei sale capodopere Culoarea Infinitului. 

CE-NU-ŞTIU. Mulţi colorişti (unii bine intenţionaţi, alţii răuvoitori) pun la îndoială existenţa unei asemenea culori, cel puţin în spectrul la care ochiul uman are acces. Se pare că ar fi rezultatul unei combinaţii accidentale între albastrul de Prusia şi violetul de Parma, sub tutela roşului englezesc, dar nimic nu vine să probeze veridicitatea acestei aserţiuni. Dimpotrivă, Marco Polo recunoaşte că nu a întîlnit, în peregrinările sale, decît ecoul stins al unor urme de ce-nu-ştiu, pe un pergament decolorat. 

TÎRZIU. S-a făcut tîrziu.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.