Anorexic & bulimic

Publicat în Dilema Veche nr. 391 din 11-17 august 2011
Anorexic & bulimic jpeg

- rolul mass-mediei în răspîndirea imaginii corpului slab -

Dac─â vreo civiliza┼úie extraterestr─â monitorizeaz─â con┼úinutul mediatic din spa┼úiul euroatlantic, exist─â o singur─â concluzie la care poate ajunge: cultura noastr─â e obsedat─â de pierderea ├«n greutate. Zilnic, prin intermediul mass-mediei, s├«ntem bombarda┼úi cu sfaturi ┼či studii: ce diet─â e la mod─â, ce alimente s├«nt nes─ân─âtoase, ce alimente s├«nt s─ân─âtoase, dar bogate ├«n calorii, care e cea mai eficient─â rutin─â de exerci┼úii fizice etc. Mai mult, ├«n mod eronat se propag─â asump┼úia conform c─âreia autocontrolul este singurul factor care influen┼úeaz─â greutatea corporal─â. 

Mass-media a jucat un rol major ├«n r─âsp├«ndirea imaginii corpului slab ├«ntr-un mod care nu ar fi fost posibil ├«nainte de apari┼úia televiziunii, respectiv a Internetului. Pentru multe femei (pentru c─â problema e una de natur─â genizat─â), idealul de frumuse┼úe promovat de media, impus zilnic prin intermediul televiziunii, al revistelor, al filmelor, le distorsioneaz─â imaginea de sine. Sub presiunea de a fi c├«t mai slabe, ├«ncrederea ├«n sine a femeilor este zdruncinat─â ├«n mod sistematic. Iar consecin┼úele pot fi dezastruoase: anorexia ┼či bulimia s├«nt boli din ce ├«n ce mai r─âsp├«ndite. Adesea, ├«n m─ârturiile anorexicilor sau ale bulimicilor ├«nt├«lnim un concept men┼úionat mai sus, ┼či anume cel de autocontrol, deoarece ini┼úial se crede c─â ├«nfometarea, respectiv regurgita┼úia se pot controla. Astfel, un ÔÇ×proiectÔÇť de ├«mbun─ât─â┼úire a aspectului fizic poate deveni un ÔÇ×proiectÔÇť de autodistrugere. 

Anxiet─â┼úile feminit─â┼úii 

Num─ârul tot mai mare de cazuri de tulbur─âri de alimenta┼úie, ├«n special cele de anorexie, care s├«nt mai u┼čor de identificat, i-a f─âcut pe cercet─âtorii din domeniul psihologiei s─ân─ât─â┼úii s─â ├«┼či ├«ndrepte aten┼úia ┼či ├«nspre mass-media, explica┼úiile de natur─â psihologic─â nemaifiind suficiente pentru a determina cauzele care stau la baza tulbur─ârilor de alimenta┼úie. 

├Än The Media & Body Image, Maggie Wykes ┼či Barrie Gunter analizeaz─â precedentele istorice ale ├«nfomet─ârii ┼či identific─â schimb─ârile care au survenit la nivelul motiva┼úiilor. Expansiunea unei culturi adresate ├«n principal tinerilor ┼či care, prin urmare, valorific─â tinere┼úea, precum ┼či expansiunea unor industrii ca cea a modei ┼či frumuse┼úii, eliberarea femeilor, dar ┼či aten┼úia acordat─â de mass-media stilului de via┼ú─â al femeilor, problemelor femeilor ÔÇô toate acestea constituie contextul ├«n care perspectiva asupra auto├«nfomet─ârii, deci asupra anorexiei s-a schimbat. Perspectiva contemporan─â asupra tulbur─ârilor de alimenta┼úie ÔÇô spun Wykes ┼či Gunter ÔÇô const─â ├«n faptul c─â acestea s├«nt v─âzute, ├«nainte de toate, ca av├«nd o leg─âtur─â direct─â cu estetica unui corp slab, singurul tip de corp care caracterizeaz─â femeia ideal─â. 

De┼či majoritatea cercet─âtorilor ┼či teoreticienilor acord─â ├«nt├«ietate contextului cultural, deci implicit rolului pe care ├«l joac─â mass-media, nu to┼úi subscriu la aceast─â viziune c├«nd vine vorba de anorexie. Teoria lui Ren├ę Girard, de exemplu, este una a mimetismului, una care minimalizeaz─â contextul mediatic. ├Än Anorexie et d├ęsir mim├ętique, Girard sus┼úine c─â anorexia reprezint─â un c├«mp al rivalit─â┼úii dintre femei ┼či ┼úine, prin urmare, de voin┼ú─â. O prim─â analiz─â mimetic─â duce spre concluzia c─â epidemia actual─â de cazuri de anorexie este o contagiere printre adolescentele care, v─âz├«nd modelele de frumuse┼úe din media, ├«┼či doresc ┼či ele s─â fie la fel de slabe. ├Äns─â dorin┼úa de imita┼úie vine ┼či din ├«nclina┼úia ├«nspre rivalitate, ├«nspre competi┼úie. Anorexia poate fi corelat─â ┼či cu un sentiment de neputin┼ú─â ┼či cu o tentativ─â de revolt─â ├«mpotriva acestui sentiment de neputin┼ú─â. Anorexia ar fi, astfel, o tentativ─â de control absolut. Aceast─â abordare se ├«ndep─ârteaz─â de interpretarea psihanalitic─â a anorexiei, conform c─âreia anorexia reprezint─â refuzul feminit─â┼úii sau identificarea cu mama, ┼či face din anorexie o boal─â la baza c─âreia st─â voin┼úa. 

Femeia anorexic─â ÔÇô spune Girard ÔÇô nu pune sub semnul ├«ntreb─ârii idealul feminin propus de societate ┼či nici nu b─ânuie┼čte c─â, d├«ndu-┼či toat─â silin┼úa s─â ├«l ating─â, se ├«ndreapt─â spre autodistrugere. Nimeni nu reu┼če┼čte s─â o conving─â de faptul c─â este ├«ntr-adev─âr bolnav─â ┼či c─â are nevoie de ajutor. Femeia anorexic─â vede ├«n eforturile celor din jur, de a o ajuta, invidie ÔÇô ace┼čtia doresc s─â o fac─â s─â renun┼úe la ÔÇ×victoriaÔÇť ei, doar pentru c─â ei ├«n┼či┼či nu s├«nt capabili s─â o egaleze. Girard merge chiar mai departe, afirm├«nd c─â multe femei ┼či-ar dori s─â fie anorexice, ├«ns─â, din fericire, pu┼úine reu┼česc. 

Ren├ę Girard vine s─â minimalizeze din nou rolul mass-mediei ├«n diseminarea imaginii corpului slab, prin aceea c─â sus┼úine c─â, de fapt, cultura noastr─â a fost ├«ntotdeauna una anorexic─â, printre exemplele enumerate fiind povestirea ÔÇ×Un artist al foameiÔÇť de Kafka. Mai mult, ├«n ├«ncercarea de a-┼či argumenta c├«t mai puternic propria teorie, Girard minimalizeaz─â chiar rolul pe care ├«l are societatea de consum ├«n construirea obsesiei pentru corpul slab. Corpul ca obiect al societ─â┼úii de consum constituie un aspect important, at├«t ├«n teoria sociocultural─â, c├«t ┼či ├«n teoria feminist─â referitoare la tulbur─ârile de alimenta┼úie. Girard sus┼úine ├«ns─â c─â sistemul capitalist nu este cu nimic responsabil atunci c├«nd vine vorba de tulbur─âri de alimenta┼úie ÔÇô sistemul capitalist prefer─â consumul ├«n detrimentul abstinen┼úei. Punct valid ├«n cazul anorexiei, ├«ns─â nu ┼či ├«n cazul unor tulbur─âri precum bulimia sau m├«ncatul compulsiv ÔÇô unde sentimentul de vinov─â┼úie care vine odat─â cu m├«ncatul, respectiv luarea din nou ├«n greutate ÔÇô, elemente pe care se bazeaz─â industria de diete. Teoria lui Girard este similar─â cu interpret─ârile date anorexiei ├«n discursul pop, despre care vorbe┼čte ┼či Eliza Burke ├«n articolul s─âu, ÔÇ×Feminine Visions: Anorexia and Contagion in Pop DiscourseÔÇť. Conform acestor interpret─âri, cauza principal─â a anorexiei este contagierea, adic─â privirea feminin─â. Cu alte cuvinte, femeile se compar─â unele cu altele ┼či astfel se creeaz─â un oarecare mediu competitiv ├«n care miza este un corp c├«t mai slab. No┼úiunea de contagiere sugereaz─â c─â argumentul societ─â┼úii de consum, de┼či s-a dovedit a fi util ├«n interpret─ârile feministe ale anorexiei, limiteaz─â posibilit─â┼úile de ├«n┼úelegere a rela┼úiei dintre femei, ├«n calitatea lor de consumatori, ┼či imaginile media ale corpului feminin slab. No┼úiunea de contagiere spune despre femei c─â acestea nu s├«nt doar un pericol pentru ele ├«nsele, ci ┼či pentru celelalte femei. Eliza Burke este ├«ns─â de p─ârere c─â aceast─â idee de contagiere, care este propagat─â ┼či prin intermediul articolelor din pres─â, din presa tabloid─â de cele mai multe ori, constituie o for┼ú─â contraproductiv─â care ├«ntre┼úine o serie de anxiet─â┼úi legate de feminitatea actual─â. 

F─âr─â teorii, doar thinspiration 

Lupta ├«mpotriva tulbur─ârilor de alimenta┼úie este ├«ngreunat─â ┼či de re┼úeaua de pro-anorexici, respectiv pro-bulimici care s-a creat prin intermediul Internetului. Organiza┼úiile care lupt─â ├«mpotriva acestor site-uri s├«nt, de cele mai multe ori, dep─â┼čite de situa┼úie, deoarece ├«n momentul ├«n care un astfel de site este ├«nchis, un altul apare. ├Än viziunea pro-anorexicilor, anorexia ┼či bulimia nu s├«nt ni┼čte boli ┼či ├«n nici un caz nu necesit─â a fi tratate. Anorexia ┼či bulimia s├«nt ÔÇô am putea spune ÔÇô prietenele lor: Ana ┼či Mia. 

Pe l├«ng─â forumul nelipsit de pe orice site pro-ana, mai exist─â ┼či numeroase liste ┼či sfaturi grupate sub titulatura thinspiration. Cu alte cuvinte, s├«nt listate acolo o serie de lucruri care s─â ├«i motiveze pe pro-anorexici. Paginile de thinspiration constau, ├«n general, ├«n numeroase fotografii cu modele ┼či vedete, fotografii care nu s├«nt diferite de cele pe care le vedem ├«n orice revist─â ┼či mai ales ├«n publicitate. ├Än plus, sfaturile cu privire la lucrurile care se pot face pentru a-┼úi distrage aten┼úia de la m├«ncare nu s├«nt deloc diferite de sfaturile g─âsite ├«n revistele pentru femei. 

Cultul celebrit─â┼úilor 

Din pres─â putem afla oric├«nd ce diet─â urmeaz─â vedeta noastr─â preferat─â. La fel, dac─â o vedet─â a sl─âbit recent, vom avea pictoriale care ne prezint─â ÔÇ×victoriaÔÇť acesteia ├«n lupta cu kilogramele. ├Äns─â atunci c├«nd o vedet─â a mers prea departe cu dietele ┼či a ajuns s─â sufere de anorexie, presa o ia ├«n vizor, nu pentru a o felicita, ci pentru a o ridiculiza (Mary-Kate Olsen ┼či Calista Flockhart s├«nt doar dou─â exemple). 

├Än mod cert, tulbur─ârile de alimenta┼úie le afecteaz─â cel mai mult pe femeile care de┼úin a┼ča-numitele display jobs, corpurile lor trebuind s─â fie preg─âtite pentru a fi ar─âtate publicului oric├«nd. Iar ├«n astfel de domenii chiar se ├«ncurajeaz─â comportamente nes─ân─âtoase care pot duce ├«n cele din urm─â la anorexie sau la bulimie, ┼či uneori chiar la moarte. ├Änfometarea ┼či regurgita┼úia s├«nt privite ca practici normale la Hollywood, la fel ca alte obiceiuri de tip anorexic ┼či bulimic: folosirea laxativelor, a pilulelor pentru sl─âbit, exerci┼úii fizice efectuate excesiv, diete constante etc. 

Faptul c─â vedetele reprezint─â modele pentru adolescente ar trebui s─â-i responsabilizeze pe produc─âtorii de produse media. Din p─âcate, lucrurile nu stau deloc a┼ča. Dimpotriv─â, publicul-┼úint─â al strategiilor de marketing, de promovare a vedetelor este din ce ├«n ce mai t├«n─âr, iar strategiile ÔÇô din ce ├«n ce mai agresive. ├Än acest context, chiar nu mai este surprinz─âtor faptul c─â feti┼úe de cinci ani s├«nt ├«ngrijorate din cauza greut─â┼úii lor. 

De┼či mass-media nu poate fi considerat─â o cauz─â direct─â a tulbur─ârilor de alimenta┼úie, rolul acesteia nu poate fi minimalizat. Prin spa┼úiul mare acordat metodelor de sl─âbit adoptate de celebrit─â┼úi, media ├«ncurajeaz─â obiceiuri nes─ân─âtoase, de tip anorexic ┼či bulimic.

Anamaria Dobinciuc este absolvent─â a masteratului de Societate mediatic─â, Facultatea de Studii Europene, Universitatea ÔÇ×Babe┼č-BolyaiÔÇť din Cluj-Napoca.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.