Alo? S├«nt eu, pre┼čul

Publicat în Dilema Veche nr. 501 din 19-25 septembrie 2013
Alo? S├«nt eu, pre┼čul jpeg

Vineri, 6 septembrie, seara t├«rziu. Zona: Pia┼úa Universit─â┼úii. Manifestan┼úii care se opun proiectului minier de la Ro┼čia Montan─â scandau ÔÇ×Presa rom├ón─â, plin─â de cianur─âÔÇť. Pentru a nu ┼čtiu c├«ta oar─â, eu, reprezentant al presei, eram acuzat la gr─âmad─â, al─âturi de mul┼úi al┼úi jurnali┼čti, c─â s├«nt v├«ndut ┼či c─â ignor protestele. L-am luat la ├«ntreb─âri pe primul b─ârbat care mi-a ie┼čit ├«n cale, ar─ât├«ndu-i legitima┼úia de pres─â ┼či b─ât├«ndu-i obrazul. Mi-a spus: ÔÇ×Nu tu, frate, televiziunile! Tu e┼čti OK!ÔÇť Acel manifestant reu┼čise, ├«n doar dou─â propozi┼úii simple, s─â rezume aproape perfect starea presei din Rom├ónia.  

De ce s├«nt eu OK? Deoarece lucrez pentru un post de radio (RFI Rom├ónia) care este finan┼úat, ├«n majoritate, din surse externe, mai precis din fonduri publice franceze. Presiune editorial─â nu exist─â, libertatea de exprimare ne este garantat─â prin ÔÇ×Carta RFIÔÇť. Misiunea postului ne permite s─â abord─âm ┼či subiecte care nu s├«nt mainstream ├«n presa rom├óneasc─â. Pentru c─â RFI a avut un om ├«n Pia┼úa Universit─â┼úii ├«n fiecare sear─â ┼či am acoperit protestele f─âr─â ├«ntrerupere. A┼ča, ┼či?! Crede┼úi c─â manifestantul meu ┼čtia toate astea? Nici pomeneal─â. Pentru el, toat─â presa ├«nseamn─â televiziuni. Nu mai exist─â nimic altceva pentru consumatorul mediu de pres─â din Rom├ónia. Dac─â nu e┼čti la televizor, nu exi┼čti. 

Din cauza acestei anomalii de percep┼úie ÔÇô care se datoreaz─â ├«ns─â strict publicului, nu presei ÔÇô, protestatarii din Pia┼úa Universit─â┼úii au fost furio┼či c─â, duminic─â sear─â, ÔÇ×nici o televiziuneÔÇť nu transmitea de la manifesta┼úia lor ┼či nu le propaga mesajul. Cine a lansat informa┼úia ├«n Pia┼ú─â, probabil, nu este abonat RCS/RDS. Nu de alta, dar Digi24 a avut ├«n seara aceea opt ┼čtiri pe post, cu o durat─â de 34,17 minute, conform unei monitoriz─âri realizate de Pagina de Media. ┼×i fuseser─â primii acolo. Nu la mult timp dup─â, a ap─ârut echipa Realitatea TV. Postul a transmis ├«n acea sear─â ┼čapte ┼čtiri cu o durat─â de 39,25 minute. Pe mine m-a prins breaking news-ul pe B1 TV*, pu┼úin dup─â ora 19,30, c├«nd fusesem invitat de Sabin Orcan s─â comentez situa┼úia din Siria, iar manifestan┼úii ocupaser─â Bulevardul Magheru. Postul a avut dou─â ┼čtiri, dar comentate ├«ndelung, pe o durat─â de 73,17 minute.  

De aici ├«ncep ├«ns─â problemele. Pro TV, postul cu cea mai mare audien┼ú─â din Rom├ónia, a avut o ┼čtire de circa 3 minute, TVR tot una, dar de 43 de secunde, iar Antena 1, Prima TV, Antena 3 ┼či Rom├ónia TV: zero. De ce? Greu de dovedit. S─â fie publicitatea RMGC, care i-a ├«mpiedicat ÔÇ×moralÔÇť? Sau chiar o clauz─â contractual─â? Aceste dou─â ipoteze ar fi extrem de grave ┼či ar trebui, odat─â probate, s─â duc─â la amenzi din partea CNA ┼či la concedieri masive ale tuturor echipelor editoriale (vezi tabelul pentru situa┼úia exact─â a publicit─â┼úii cump─ârate de RMGC pe televiziunile rom├óne┼čti). S─â fie simpl─â neaten┼úie? Sau prostie? ┼×i asta e posibil, dar atunci din ecua┼úie ies numai amenzile. Concedierile tot ar trebui s─â aib─â loc.  

Scand─ârile manifestan┼úilor ar fi trebuit s─â sune, ├«n concluzie, cam a┼ča: ÔÇ×Posturile cutare ┼či cutare ÔÇô v├«ndute, pline de cianur─â etcÔÇť. De ce trebuiau acuzate ┼či celelalte televiziuni la gr─âmad─â? Ca s─â dau numai un exemplu: Cristian Vasilcoiu, reporter Realitatea TV, petrecea noaptea al─âturi de manifestan┼úi, iar de diminea┼ú─â se posta ├«n fa┼ú─â la DNA, unde ├«l pute┼úi g─âsi cel mai des. El cu ce a gre┼čit? Sau colega lui de duminic─â sear─â, care era acuzat─â c─â nu transmite nimic, chiar ├«n timp ce era live pe post? Sau ceilal┼úi reporteri de televiziune care erau acolo? Cu nimic, dar lucreaz─â ├«n televiziune ┼či ÔÇô nu-i a┼ča? ÔÇô televiziunile s├«nt v├«ndute, a┼ča crede pia┼úa. Motivul cel mai des invocat este cel al ├«ncas─ârilor din publicitate. Dar nimeni nu-┼či pune problema c─â publicitatea este 1) un act comercial legal ┼či 2) un proces de v├«nzare ÔÇô cump─ârare care nu con┼úine componenta ÔÇ×moralitateÔÇť. E mai pu┼úin moral─â o reclam─â RMGC dec├«t una la medicamente homeopatice sau alta la cu┼úite-minune? Nicidecum. Cu alte cuvinte, simpla ├«ncasare a sumelor de la companie ├«n schimbul spoturilor nu este motiv suficient de acuzare. Influen┼úa publicit─â┼úii asupra con┼úinutului editorial r─âm├«ne de probat; p├«n─â atunci, nu putem specula dec├«t acest aspect. ┼×i, ce-i drept, unele televiziuni rom├óne┼čti ne dau motive destule de ne├«ncredere. Cazurile flagrante ├«n episodul protestelor s├«nt Rom├ónia TV ┼či Antena 3. 

Acesta din urm─â a reu┼čit s─â doboare un nou record ├«n materie de liber─â exprimare. Negativ, bine├«n┼úeles. Colegii de la Casa Jurnalistului au publicat un material cu p─ârerile jurnali┼čtilor prezen┼úi ├«n pia┼ú─â despre comportamentul presei fa┼ú─â de proteste. Deschiderea e f─âcut─â de Ana C─ârbunaru, de la Antena 3, care ne spune c─â presa a relatat ÔÇ×dup─â criterii politice, fiecare dup─â cum a b─âtut v├«ntul. (...) Cine era cu partidul respectiv n-a dat despre partidul respectiv ┼či cine ┼úine cu partidul ─âl─âlalt a dat ├«n el.ÔÇť V─âdit deranja┼úi de spusele propriului angajat, cei de la Antena 3 s-au g├«ndit c─â ar fi bine s─â treac─â la amenin┼ú─âri. A┼ča c─â, ├«ntr-o bun─â diminea┼ú─â, un apelant anonim i-a sunat pe tinerii jurnali┼čti s─â le cear─â retragerea materialului de pe site. ├Än caz contrar, ar urma s─â fie da┼úi ├«n judecat─â. Coroborate, probele ar fi cel mult circumstan┼úiale, m─âcar din filmele poli┼úiste ┼čtim c─â ele nu s├«nt admisibile la tribunal. Dar toate detaliile ar trebui s─â ne dea mult de g├«ndit c├«nd vine vorba de o televiziune de ┼čtiri patronat─â ÔÇô cel pu┼úin o vreme ÔÇô de un politician.  

Dincolo de televiziuni, presa mainstream ÔÇô ziare, site-uri ┼či posturi de radio ÔÇô a fost demonizat─â de manifestan┼úi, pe nedrept. De exemplu, mult─â lume spune c─â nu mai cite┼čte HotNews.ro din cauza faptului c─â site-ul de ┼čtiri a ├«ncasat publicitate de la RMGC. Dac─â ar trece peste argumentele emo┼úionale, ace┼čti oameni ar fi v─âzut c─â dezbaterile pe tema exploat─ârii de la Ro┼čia Montan─â au fost marcate clar, cu ├«nsemne publicitare ┼či cu anun┼úuri transparente care men┼úionau sursa banilor. Mai important: ├«ntotdeauna au fost prezente ambele tabere. HotNews.ro, de altfel, a transmis zilnic live de la proteste, a postat fotografii ┼či film─âri ┼či a luat pulsul manifesta┼úiei foarte exact. Site-ul a publicat ┼či articole de opinie pe tema protestelor ÔÇô unele critice, semnate de Dan Tapalag─â. Publica┼úia dovede┼čte c─â pre┼úuie┼čte libertatea de exprimare ┼či, mai mult, c─â delimiteaz─â strict genurile jurnalistice, lucru ├«nt├«lnit din ce ├«n ce mai rar ├«n presa noastr─â.  

Manifesta┼úia anti-ÔÇ×Ro┼čia Montan─âÔÇť a fost folosit─â de unii drept prilej pentru a proclama victoria definitiv─â a a┼ča-zisului jurnalism independent. Expresia este ├«ns─â o contradic┼úie ├«n termeni, pentru c─â jurnalismul este independent prin defini┼úie. Orice altceva nu mai este jurnalism. ├Än opinia manifestan┼úilor sau a unor jurnali┼čti care activeaz─â ├«n presa alternativ─â online, independen┼úa este dat─â de lipsa ├«ncas─ârilor din publicitate de la companiile monstruoase. Numai c─â acest ra┼úionament este falimentar.

├Äi admir pe ┼×tefan Mako ┼či pe Vlad Ursulean pentru dedicarea cu care ├«┼či fac meseria ┼či pentru c─â abordeaz─â subiecte pe care o mare parte din pres─â le rateaz─â din lips─â de viziune. Nu pot fi ├«ns─â de acord cu ridicarea lipsei banilor la rang de virtute. Ei s├«nt tineri ┼či v├«rsta le permite un atare stil de via┼ú─â. Al┼úii, cu griji mai mari ÔÇô familie, facturi, rate etc. ÔÇô, pur ┼či simplu nu pot face asta. ┼×i nu trebuie ar─âta┼úi cu degetul. Jurnalismul e o meserie ca oricare alta ┼či ea trebuie s─â asigure celui care o practic─â un tr─âi decent. Mako ┼či Ursulean au fost ridica┼úi de Pia┼ú─â la rang de eroi. ┼×i s├«nt, dar din punctul meu de vedere, din alte motive. Principalul este acela c─â s├«nt tineri ┼či ┼čtiu care s├«nt valorile meseriei lor. Faptul c─â nu ├«ncaseaz─â bani din publicitate nu e o virtute, ci marcheaz─â lipsa de fonduri pentru a face ┼či mai mult. Modelul lor de finan┼úare nu este unul durabil ┼či, mai devreme sau mai t├«rziu, ceva va trebui s─â se schimbe.  

La final, despre re┼úelele de socializare. De la a┼ča-zisa revolu┼úie Twitter din Republica Moldova ┼či de la Prim─âvara Arab─â ├«ncoace, social media e un adev─ârat feti┼č. Sigur c─â accesul la Internet, mai ales cel mobil, permite propagarea unui mesaj ├«n timp real, dar audien┼úa este mic─â. Degeaba e un documentarist independent ├«n pia┼ú─â ├«n fiecare sear─â, pentru ca apoi s─â posteze pe YouTube a doua zi ┼či s─â ├«┼či fac─â reclam─â pe Facebook. Datele din vizualiz─âri vorbesc de la sine. C├«teva mii, cel mult. C├«┼úi telespectatori are o televiziune pe minut?... Degeaba apar site-uri independente, finan┼úate ├«n urma c├«┼čtig─ârii unor burse interna┼úionale (felicit─âri pentru asta!), dac─â autorii lor aproape ├«njur─â presa mainstream. Ei au uitat c─â lansarea lor ┼či publicarea materialelor de investiga┼úie ÔÇô excelente, de altfel ÔÇô s├«nt legate de un site mainstream. Altfel, lumea nici n-ar fi ┼čtiut de existen┼úa lor, cu tot Internetul ┼či re┼úelele de socializare. Mai mult, publicul de pe social media este, ├«n mare parte, tot cel protestatar, din Pia┼ú─â, care caut─â a doua zi s─â vad─â ce ÔÇ×s-a datÔÇť de la manifesta┼úie. Re┼úeta e una perdant─â pentru cauza lor.  

Concluzii: da, o parte a presei rom├óne┼čti a gre┼čit flagrant ┼či ┼či-a ratat misiunea de informare a publicului ├«n cazul protestelor anti-ÔÇ×Ro┼čia Montan─âÔÇť. Autorii s├«nt ├«ns─â u┼čor de identificat ┼či de izolat ├«n peisajul media rom├ónesc. Da, presa rom├óneasc─â are o problem─â grav─â de patronat, iar acesta folose┼čte ├«ndeosebi televiziunile nu pentru un business onest (care, s─â fac─â bani!), ci pentru influen┼ú─â politic─â sau economic─â. Da, o parte a presei ┼či-a f─âcut datoria, dar asta nu conteaz─â pentru manifestantul care se contrazice pe sine ├«nsu┼či. El e educat, dar generalizeaz─â cu non┼čalan┼ú─â. Da, publicitate se face ├«n pres─â, dar ea ├«n sine nu este o problem─â. Mult mai grave s├«nt mesajele mascate, practicate de Antena 3, de exemplu, care face emisiuni interminabile doar cu s─ârmani care storc lacrimi. Da, presa alternativ─â ├«ncepe s─â ias─â la iveal─â, dar ea nu este suficient─â pentru c─â nu atinge un public larg, ci doar unul extrem de specializat. Da, presa alternativ─â are ┼či ea nevoie de bani. Dac─â vre┼úi s─â o ┼úine┼úi departe de publicitate, atunci renun┼úa┼úi la dictonul ÔÇ×tot ce e online e gratisÔÇť. Nu, nu v─â folose┼čte la nimic s─â demoniza┼úi toat─â presa. La un moment dat, s-ar putea ca ea s─â nu v─â mai dea ÔÇ×bun─â ziuaÔÇť, pentru c─â, s─â nu uit─âm, jurnali┼čtii s├«nt ┼či ei oameni. Nu ├«i pute┼úi ├«njura la infinit, ┼či s─â a┼čtepta┼úi din partea lor s─â v─â ia ├«n bra┼úe. Iar la final, cauza pierde. Nimeni altcineva.

* Acest articol nu se referă la calitatea relatărilor despre protestele din utimele săptămîni, ci doar le semnalează.

Num─ârul de reclame sau inser┼úii publicitare pentru Ro┼čia Montan─â Gold Corporation (RMGC) difuzate de posturile TV ├«n acest an le g─âsi┼úi pe Pagina de media

Lauren┼úiu Diaconu-Colintineanu este jurnalist la RFI Rom├ónia ┼či documentarist independent.

Foto: C. Georgescu

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.