⬆
roşia montană şi noi
"De-a lungul anilor, au încălcat legea şi statul român, dar şi compania"
"E inadmisibil ca prim-ministrul să ofere nişte argumente, să ajute partea adversă – adică RMGC – într-un astfel de posibil proces. Dacă va da statul în judecată, RMGC se va folosi cu siguranţă de acea afirmaţie în care premierul însuşi recunoaşte că statul român a greşit."
Riscuri şi răspunderi
Acum vreo două săptămîni, cînd Guvernul Ponta a propus legea care permite începerea lucrărilor de exploatare a aurului de la Roşia Montană, puţini şi-au imaginat că subiectul va stîrni atîtea pasiuni. Împotriva proiectului minier de la Roşia Montană au ieşit în stradă, aproape zilnic în ultimele zile, zeci de mii de oameni.
Trăsura cu joben
În 1998, filmam un documentar care s-a numit Poveşti de aur. Roşia Montană şi satele din jur sînt, practic, impregnate cu poveşti fantastice despre oloşi (uriaşi) şi pitici care exploatau aur în vremuri nu foarte clar precizate, cu vîlve, duhuri care bîntuiau galeriile de mină, ajutîndu-i pe căutătorii de aur sau pedepsindu-i pe hoţi.
Ce fel de model de dezvoltare ne dorim?
„Munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă-n poartă“ – aşa descria cîndva Octavian Goga destinul României, ţara aflată pe locul 4 în Europa în privinţa zăcămintelor naturale deţinute, şi pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte venitul pe cap de locuitor şi nivelul de viaţă.
Mine de aur la noi şi în lume
În prezent, în afara proiectului de la Roşia Montană, România mai are „pe rol“ o exploatare minieră auriferă. Este vorba de mina de la Certej, un proiect al societăţii Deva Gold (o societate în care investitorii majoritari sînt canadienii de la Eldorado Gold).
Alo? Sînt eu, preşul
Vineri, 6 septembrie, seara tîrziu. Zona: Piaţa Universităţii. Manifestanţii care se opun proiectului minier de la Roşia Montană scandau „Presa română, plină de cianură“. Pentru a nu ştiu cîta oară, eu, reprezentant al presei, eram acuzat la grămadă, alături de mulţi alţi jurnalişti, că sînt vîndut şi că ignor protestele.
Uniţi salvăm
Roşia Montană e exemplul cel mai bun pentru proasta guvernare de care are parte România de ani de zile, indiferent de cine vine la putere. Sau dacă nu cel mai bun, atunci cel mai periculos. Iar protestatarii au înţeles repede asta.
Raţiuni economice
Acordul dintre Guvern şi RMGC prevede o redevenţă de 6% pe venit şi o participaţie de 25% a statului român. Este greu de făcut o comparaţie cu alte state, pentru că fiecare proiect minier are particularităţile lui şi fiecare stat are priorităţile lui. Întrebarea care se pune e dacă ceea ce obţine statul este echitabil.
"Majoritatea pro-proiect va fi dezamăgită" - interviu cu Mirel PALADA, sociolog, consilier al prim-ministrului
"Ca o constanţă şi perseverenţă atitudinală a românilor la adresa proiectului, aproximativ aceleaşi rezultate ieşeau şi acum doi ani şi acum trei ani de zile. Proiectul este început prin ’96-’97, iar în 2000-2001 a apărut un prim val de punere la îndoială."
Cine îşi bate joc de moţi?
Cînd s-au închis minele din Apuseni, în urmă au rămas multe baruri, poluare şi o comă alcoolică generalizată. Cam cît i-a trebuit Arieşului să-şi recapete culoarea şi peştii, cam atît a durat şi paranghelia disponibilizaţilor.
"România are nevoie de 30 de Roşii Montane"
Dragoş TĂNASE: „Proiectul de la Roşia Montană este foarte bine gîndit, foarte robust, am selectat cianura cu cele mai bune firme de inginerie care propun cea mai bună tehnologie din lume pentru astfel de exploatări, am îmbunătăţit semnificativ proiectul faţă de varianta lui iniţială, din toate punctele de vedere."
Alchimia indeciziei
În urmă cu doi ani, preşedintele României vizita Roşia Montană. La final, trăgea o concluzie în cuvinte simple şi fără echivoc: proiectul minier „stă îngropat din cauza laşităţii politicienilor“.
"De-a lungul anilor, au încălcat legea şi statul român, dar şi compania" - interviu cu Monica MACOVEI
"E inadmisibil ca prim-ministrul să ofere nişte argumente, să ajute partea adversă – adică RMGC – într-un astfel de posibil proces. Dacă va da statul în judecată, RMGC se va folosi cu siguranţă de acea afirmaţie în care premierul însuşi recunoaşte că statul român a greşit."
„Poluarea cu metale a solului în zona minieră Roşia Montană”
Poluarea cu metale a solului în zona minieră Roşia Montană a fost tema lucrării de diplomă pe care am realizat-o la absolvirea Facultaţii de Geologie, din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, în 2001.
Pe scurt, despre Roşia Montană
Din toată disputa extrem de încinsă din ultima vreme în legătură cu Roşia Montană, lipsesc (sau apar foarte puţin – şi sînt apoi rapid reduse la tăcere) vocile geologilor, singurii specialişti care au cu adevărat multe de spus în problema asta.