"De-a lungul anilor, au încălcat legea şi statul român, dar şi compania" - interviu cu Monica MACOVEI

Publicat în Dilema Veche nr. 501 din 19-25 septembrie 2013
"De a lungul anilor, au încălcat legea şi statul român, dar şi compania"   interviu cu Monica MACOVEI jpeg

În dezbaterea despre mina de aur de la Roşia Montană, argumentele invocate se referă în special la oportunitatea proiectului. Documentele oficiale legate de Roşia Montană Gold Corporation – ţinute multă vreme la secret – au fost făcute publice în ultima vreme, printre altele şi datorită unor investigaţii jurnalistice laborioase (www.riseproject.ro). Monica Macovei este de profesie avocat. A condus multă vreme, pînă să ajungă ministru al Justiţiei şi apoi eurodeputat, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki. Ea spune că, dincolo de oportunitate, ar trebui vorbit despre legalitatea proiectului minier de la Roşia Montană.

Doamnă Monica Macovei, urmăriţi de mult timp situaţia de la Roşia Montană. E un subiect care polarizează societatea românească. Cum vă explicaţi că un subiect relativ abstract stîrneşte atîta pasiune?

Nu cred că e atît de greu de înţeles. Pe partea ecologistă e destul de evident: oamenii au priceput toate riscurile la care se expun dacă se acceptă exploatarea aurului prin metoda cianurării la Roşia Montană. Poate că există şi tehnologii moderne care împiedică scurgerea cianurii în pămînt, în ape etc.; putem să credem în garanţiile oferite de RMGC, dar, pînă la urmă, intervine factorul uman. Avem încredere în oameni? Avem încredere că vor sta zi şi noapte treji, să verifice şi să ne apere de eventuale pericole? Aici e un semn de întrebare. Aceste două aspecte sînt uşor de înţeles de către societatea românească – şi, de aici, şi reacţia de respingere a proiectului minier.

Dar aş spune ceva: nu cred că societatea e fragmentată. Nu mă refer la clasa politică sau la autorităţi ori la cei care lucrează pentru RMGC, ci la oamenii obişnuiţi: marea majoritate sînt împotriva folosirii cianurii în exploatare. În acelaşi timp, oamenii simpli vor ca exploatarea să aducă un folos mai mare României.

Ca ministru al Justiţiei, la ce documente aţi avut acces, dintre cele referitoare la negocierile dintre RMGC şi instituţiile guvernamentale ale României?

Nu-mi amintesc să fi avut acces la vreun astfel de document. Cît timp am fost ministru, nu s-a dat avizul de Mediu. Ca atare, nu aveam ce discuta.

Multe dintre documentele în cauză sînt confidenţiale. Care credeţi că ar trebui să fie făcute publice şi ce anume e bine să rămînă secret din această afacere?

Eu sînt pentru publicarea tuturor contractelor. Pînă la urmă, şi o licenţă de exploatare e tot un fel de contract între compania X şi statul care permite explorarea sau exploatarea. Sînt pentru transparenţă totală. Dacă sînt secrete comerciale, de drept de autor – de pildă, o anumită metodologie patentată –, acea parte poate fi acoperită. Faptul că există şi asemenea prevederi în contracte nu justifică secretizarea contractului în ansamblul său. I-am auzit pe cei doi mincinoşi Victor Ponta şi Dan Şova spunînd că trebuie să scaneze documentele... Ştim cu toţii, dacă ai un scaner – şi, dacă eşti la Guvern, ai scanere –, e o operaţiune simplă, care poate fi făcută imediat. I-am numit mincinoşi pentru că vedem ce s-a întîmplat în ultima săptămînă: Ponta ne-a spus că protestatarii au învins, că proiectul „Roşia Montană“ este închis, după care vedem că proiectul urmează să fie, totuşi, dezbătut în Parlament, că nici măcar nu mai e procedură de urgenţă. În plus, ni se aruncă această sperietoare a despăgubirilor. Contractul nu e public, nu ştim ce scrie acolo apropo de despăgubiri, în schimb, premierul însuşi se referă la despăgubiri ca şi cum ar recunoaşte o vinovăţie a autorităţilor române. Face un foarte mare rău României şi, ca jurist, e ceva incalificabil să faci aşa ceva, decît dacă ai un anume interes. Aproape că îi îndeamnă pe cei de la RMGC să dea statul român în judecată...

Au fost secretizate şi alte documente, nu doar acest contract. Dar nişte jurnalişti de toată isprava, de la www.riseproject.ro, au dat de urma lor şi le-au publicat. Găsim acolo licenţa de exploatare, actele prin care perimetrul de explorare şi exploatare s-a tot mărit în ani, şi multe alte documente pînă acum clasificate.

În ce condiţii credeţi că exploatarea aurului de la Roşia Montană ar fi o afacere echitabilă din punct de vedere comercial şi social?

Nu mă pricep neapărat la asta, dar nu mi se pare că e o afacere echitabilă nici măcar din punct de vedere comercial. Am prieteni care susţin că 6% redevenţă e o cifră foarte mare. Eu nu sînt convinsă că e aşa. Din punct de vedere social, mi se pare evident că e un proiect nedorit. E nedemocratic ca acest proiect să fie realizat. Guvernul reprezintă nişte oamenii care nu-şi doresc exploatarea de la Roşia Montană. Apropo: în campania din 2012, Victor Ponta urla că e împotriva proiectului. Acum, prim-ministru, l-am auzit spunînd, ca un copil de 3 ani, că pe vremea aceea era împotrivă pentru că proiectul era susţinut de Traian Băsescu şi tot ce era promovat de el era rău. Răspunsuri de tipul acesta ne fac de rîs în lumea întreagă căci sînt preluate de agenţiile străine de presă.

Să ne întoarcem la eventualele despăgubiri pe care statul român le-ar putea datora investitorului, dacă proiectul va fi respins. Premierul Ponta a avansat nişte sume fabuloase...

Aşa cum am mai spus, e inadmisibil ca prim-ministrul să ofere nişte argumente, să ajute partea adversă – adică RMGC – într-un astfel de posibil proces. Dacă va da statul în judecată, RMGC se va folosi cu siguranţă de acea afirmaţie în care premierul însuşi recunoaşte că statul român a greşit. Mai bine pleacă de la Guvern şi se angajează direct la RMGC că, oricum, în caz de proces, va fi martorul lor. Altminteri, cred că discuţia legată de despăgubiri e o sperietoare, ca să determine adoptarea proiectului. Eu nu cred în acest argument. De-a lungul anilor, au încălcat legea şi statul român, dar şi compania. În licenţa de exploatare nu apare nimic legat de despăgubiri. Contractul nu l-am văzut – o să constatăm, sper, cît mai curînd, dacă există vreo referire la eventuale despăgubiri. Am însă argumente juridice pentru care nu cred că va fi un proces. Sînt multe ilegalităţi, comise inclusiv de companie. Prima s-a comis chiar la început, în 1995, cînd compania de stat Minvest Deva căuta un partener străin pentru exploatare şi a anunţat deja parteneriatul cu o zi înainte de licitaţia publică.

Alte posibile ilegalităţi se referă la creşterea perimetrului de explorare şi exploatare prin diverse acte adiţionale. Apoi, la faptul că Gabriel Resources Ltd., companie offshore, a acordat împrumuturi repetate, de aproximativ 500 de milioane de dolari, şi a finanţat compania statului Minvest SA, cu aproximativ 40 de milioane de dolari. Dacă va exploata aurul şi va obţine profit, statul român nu va putea primi nimic înainte să plătească aceste împrumuturi şi pînă cînd RMGC nu-şi va plăti toţi acţionarii.

Şi în ceea ce priveşte licenţa de exploatare există ilegalităţi. Ea a fost emisă în 1999, pe o durată de 20 de ani. Potrivit legii, se poate prelungi pe perioade de cîte cinci ani. În Legea minelor, adoptată în 2003, se prevede că, după obţinerea unei licenţe de exploatare minieră, în 180 de zile trebuie obţinute toate avizele şi aprobările cerute de Legea minelor. În absenţa avizului de Mediu, în interpretarea mea, licenţa nu mai poate fi folosită. A expirat. Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a spus că va da avizul de Mediu după aprobarea legii de către Parlament – ceea ce e o inepţie.

În fine, Planul Urbanistic Zonal a fost atacat în instanţă de către organizaţii nonguvernamentale şi există hotărîri definitive ale instanţelor, care l-au anulat.

Oricum, dacă proiectul nu ia toate avizele pînă în 2018, cînd expiră licenţa, nu mai are ce să se întîmple. Nu există nicăieri specificată obligaţia ca miniştrii să dea avizele respective.

În ce măsură afacerea Roşia Montană poate fi şi o chestiune europeană? Există instituţii europene care pot interveni?

În 2012, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care interzice folosirea cianurilor în minerit. Eu am votat pentru această rezoluţie. Spun asta deoarece nu toţi colegii români au votat pentru. Această rezoluţie nu are însă valoare de lege. Comisia Europeană nu a interzis folosirea cianurilor în minerit. Comisia spune că cianurile pot fi folosite dacă sînt asigurate toate cerinţele pentru prevenirea unui dezastru ecologic.

Există mecanisme de verificare în cazul în care nu sînt respectate regulile?

În caz că ar începe lucrările, presupun că asemenea verificări pot fi efectuate de companii specializate în asemenea cercetări. Comisia Europeană asta ar putea face – să contracteze o asemenea firmă, care are specialişti formaţi şi echipamentul necesar. Astăzi, ni se spune că există tehnologii moderne, care nu existau în anii trecuţi. Dar eu ştiu că în Germania s-a interzis prin lege folosirea cianurilor în minerit. Mai sînt şi alte ţări în această situaţie.

Ce epilog preconizaţi că va avea această poveste?

Cred că singurul final de bun-simţ ar fi să se încheie definitiv această discuţie şi să se oprească proiectul. Dacă după toate aceste minciuni şi gafe, proiectul se va aproba, cred că doar 1% din populaţie va avea încredere în el.

Monica Macovei este eurodeputat (PPE). În perioada 29 decembrie 2004 – 5 aprilie 2007 a fost ministru al Justiţiei.

a consemnat Matei MARTIN 

Foto: adevarul.ro

Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Vechea artă a consolării
În timpurile moderne, la finalul secolului al XVIII-lea, treptata secularizare a dus la dispariția literaturii consolatorii, dar nevoia de consolare nu a pierit.
index jpeg 2 webp
Cea mai frumoasă consolare din lume
Și atunci, ce îi rămîne jurnalistului ca alinare? Ce îl ține pe el în mișcare? În existența sa profesională?
Saint Ambrose MET DT3022 jpg
Pretenția alinării universale
Există, desigur, unii creștini care, în fața pierderilor suferite, „dansează“ datorită bucuriei învierii.
index jpeg webp
Cînd consolarea are șanse să devină reală
Pentru a ne redobîndi viața, El nu s-a sfiit să urce pe cruce și să-l trimită la noi pe Mîngîietorul, Duhul (Spiritul) Adevărului.
Consolation of Ariadne MET ap18 42 jpg
Cu c de la căldură și nu doar pentru elefanți și delfini
S-ar putea spune că acceptarea suferinței și înțelegerea faptului că orice trăiește moare aduc consolare în cele mai multe situații.
p 13 jpg
Rețelele consolării. Scurtă incursiune în modul de existență în-durere
Acțiunea de a consola nu înseamnă doar a oferi sprijin emoțional, ci și a conlucra în a crea sau re-crea noi legături.
640px Sorrento buidings jpg
Il Grande Premio di Consolamento…
„Gogu a plecat în lume și a luat cu el și salariile voastre pe cinci luni. Doar știți prin ce a trecut, trebuia să se consoleze și el cu ceva”.
Immanuel Kant  Aquatint silhouette  Wellcome V0003180 jpg
Cît de mult ne pot consola filosofii?
Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă.
5832910afis jpg
În plină stradă
Arta publică din România este prea puțin susținută, reglementată sau mediată, fapt ce relevă porozitatea comprehensiunii și receptării conceptului, zdruncinînd atît semnificația, cît și scopurile artei înseși.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ca exagerare
„În artă, cînd nu știm ce vedem, reacționăm prin exagerare”.
p 10 Guerrilla Girls WC jpg
Eco-activismul și arta
Astfel, activiștii speră că dacă ne pasă de artă suficient de mult încît să vrem să protejăm arta, vom găsi modalități pentru a ne salva planeta.
p 11 WC jpg
Palimpseste temporare
La urma urmei, armele artiștilor și ale activiștilor sînt aceleași, iar salvarea se află în mîinile și în conștiința noastră.
Racism is not patriotism sign in Edison, NJ jpg
Rasismul ca reacție a publicului cinefil
Cert este că, în ultimii ani, mainstream-ul hollywoodian traversează o încercare de emancipare, prin care vrea să se dezică de vechile obiceiuri.
index jpeg 2 webp
Curaj
Cum facem asta? Semnăm petiţiile împotriva persecuţiilor, participăm la proteste. Ne exprimăm. Orice fărîmă contează.
p 13 Ashraf Fayadh YouTube jpg
Cuvintele, mai puternice decît dictatorii
Fiindcă adevărul cuvintelor noastre vorbește despre libertate, pe cînd adevărul cuvintelor dictatorilor vorbește despre frică.
p 14 J K  Rowling jpg
Voldemort pe Twitter?
J.K. Rowling nu este „too big to fail”, dar este „too big to cancel”.
E cool să postești jpeg
Lucrurile bune, trecute cu vederea
Potrivit lui Leibniz, răul există în lume, însă doar relativizîndu-l îl putem transforma într-un instrument prin care putem conștientiza și construi binele, care este, de altfel, singura cale pentru progres.
index jpeg webp
Cum și de ce să găsești partea plină a știrii
ar dacă mai devreme vorbeam despre libertatea jurnaliștilor sau a editorilor de a alege ce știri dau mai departe, nu trebuie să uităm că și publicul are libertatea să aleagă. Important e să aibă de unde alege.
Cloud system moving into Chatham Sound png
Depinde doar de noi
Altă veste bună din 2022 vine tot din emisfera sudică. În unele zone din Marea Barieră de Corali din Oceanul Pacific, cercetătorii au observat o însănătoșire și o extindere a recifurilor de aici.
p 11 WC jpg
Liberul-arbitru și paradoxul „poluării bune”
Dar chiar și dacă nu vrem să facem nimic, partea plină a paharului este că noi avem șanse bune să murim de moarte bună, în aproape aceleași condiții climatice în care am trăit.
p 12 Tarkovski, Nostalgia jpg
Pandemie cu final ca-n filme
Am strîns puncte din tot felul de grozăvii ale pandemiei, așteptînd vaccinul, așteptînd remediul, așteptînd vestea eliberatoare. Și, în cele din urmă, am cîștigat, tancul american a apărut.
p 13 M  Chivu jpg
Copilul călare pe porc sau falsul conflict dintre tradiție și modernitate
Generația mea poate a făcut mai multe sau mai puține. Am făcut ce am putut. Însă viitorul este deja aici. Iar cei care pot prelua ștafeta sînt și ei aici.
06F2AB41 2CE7 4E53 9857 4D9205D89939 1 201 a jpeg
2022, cu bune
Gura mea de aer: cu acel zîmbet curat, te privește fix în ochi și, pe un ton apăsat, îți spune: „Tati, te iubesc!”.

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.