Riscuri şi răspunderi

Publicat în Dilema Veche nr. 501 din 19-25 septembrie 2013
Riscuri şi răspunderi jpeg

- argument -

Acum vreo două săptămîni, cînd Guvernul Ponta a propus legea care permite începerea lucrărilor de exploatare a aurului de la Roşia Montană, puţini şi-au imaginat că subiectul va stîrni atîtea pasiuni. Împotriva proiectului minier de la Roşia Montană au ieşit în stradă, aproape zilnic în ultimele zile, zeci de mii de oameni: la Bucureşti, în numeroase oraşe din provincie, în multe capitale ale lumii. Cum se face că o temă legată de ecologie a căpătat brusc importanţă vitală, într-o ţară care se confruntă cu probleme mult mai urgente? De ce sîntem atît de sensibili la un proiect abstract, care nu ne afectează direct şi imediat? Cum de ne-am mobilizat atît de repede şi atît de intens?

Folosirea cianurii în minerit nu e o chestiune chiar atît de abstractă: oamenii au înţeles mult mai repede decît şi-au imaginat susţinătorii proiectului că pericolele sînt reale şi că beneficiile pot fi, de fapt, infime în comparaţie cu riscurile. Dincolo de revendicările sindicale, este pentru prima dată cînd există o confruntare directă cu guvernanţii, pe o problemă cît se poate de concretă şi apolitică: protecţia mediului înconjurător. Premierul Victor Ponta a cîştigat alegerile, printre altele, şi datorită promisiunii că nu va aproba niciodată proiectul minier. S-a răzgîndit, invocînd, lamentabil, că în momentul în care a promis, era în opoziţie şi era contra unui proiect promovat (şi) de preşedinte. Ajuns în poziţia să hotărască, e de acord, căci ar aduce beneficii României. În stradă, oamenii nu se mai încurcă în amănunte politice. „Strada“ a înţeles repede că, indiferent cine ce promite, proiectul trebuie respins categoric – şi cu orice mijloace.

Dar, dincolo de ce spune strada, mai sînt şi alte argumente: pentru comunitatea din oraşul minier Roşia Montană, proiectul ar putea fi o alternativă la asistenţa socială, şi aşa insuficientă. La fel cum şi veniturile (multe? puţine?) obţinute din valorificarea resurselor ar putea reprezenta un upgrade pentru bugetul subţire al statului. Totul e cum îţi proiectezi viitorul. Problema e că nimeni nu vrea să-şi asume riscurile şi răspunderea pentru această alegere.

Dosar coordonat de Luiza Vasiliu

Ilustraţie de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

George Simion și Nicușor Dan FOTO Profimedia
Cât de populari sunt George Simion și Nicușor Dan pe rețelele sociale: „Ambii comunică prin intermediul susținătorilor, dar într-un mod diferit”
George Simion este unul dintre cei mai populari politicieni, iar pe rețelele de socializare este lider în cifre la urmăritori. Nu la fel de bine stă contracandidatul său în cursa finală prezidențială, Nicușor Dan.
Hakan Fidan foto FB Hakan Fidan jpg
Turcia anunţă „reuniuni trilaterale” la Istanbul, în locul negocierilor de pace
Un oficial turc a anunţat că pentru vineri, 16 mai, la Istanbul urmează să aibă loc „întâlniri trilaterale”, în locul negocierilor directe de pace
vecerdea
Reprezentanți ai partidului AUR și simpatizanți ai acestora și ai candidatului independent Călin Georgescu participă la o acțiune de protest cu titlul „Miting pentru democrație“ în București. FOTO Inquam Photos / George Călin
De ce generează alegerile prezidențiale cea mai multă emoție: „Nu va câștiga unul sau celălalt, ci va pierde unul sau celălalt”
Alegerile prezidențiale sunt diferite de alte scrutine pentru cǎ votul pentru culoarea politica se transforma în unul emoțional. Actuala divizare are însă rădăcini mai adânci în societatea românească, punctează experții.
gene lungi naturale jpg
Cum să ai gene mai lungi și mai dese în doar câteva săptămâni. Un truc eficient și la îndemână
Frumusețea pare să coste cât o rată la apartament, iar genele voluminoase se obțin adesea cu extensii sau seruri scumpe.
Vladimir Putin GettyImages 2169443680 jpg
Expert: „În prezent, Putin este de neatins. O întâlnire cu Zelenski l-ar pune într-o poziție vulnerabilă”
Expertă în istoria modernă a Europei de Est și un reputat cercetător în Germania, Svetlana Suveică a explicat, într-un interviu pentru „Adevărul”, de ce Putin este intangibil la ora actuală și de ce sunt extrem de mici șansele unui acord de pace real între Rusia și Ucraina în perioada următoare.
poiana stejarilor (4) jfif
Locul de basm creat de Ștefan cel Mare în nordul Moldovei. Paradisul de pe malurile Prutului, cu arbori vechi de jumătate de mileniu
În județul Botoșani, aproape de malurile Prutului, se află peisaje de basm care ascund locuri pline de istorie și legendă. De neratat este „Poiana celor patru stejari”, o pădure crescută în jurul unor arbori seculari despre care localnicii spun că ar fi fost plantați chiar de Ștefan cel Mare.
George Simion si Nicusor Dan  Congres BNS Foto Inquam Photos  Madalina Norocea (6) jpg
Jucător sau spectator? Președintele României și economia: „Nu este pus pe post de floare în glastră”
Multe dintre promisiunile candidaților la președinție au avut legătură cu economia, deși atribuțiile președintelui României în acest domeniu sunt mai degrabă limitate. Economistul Radu Nechita ne explică cum poate influența economia și cum au făcut-o președinții de până acum.
girl 60636 1280 jpg
Țara unde viața atârnă de un fir de păr. Este cea mai periculoasă din lume
Lumea este plină de locuri frumoase și fascinante, dar și de zone în care viața de zi cu zi este o luptă constantă pentru supraviețuire.