Raţiuni economice

Emil STOICA
Publicat în Dilema Veche nr. 501 din 19-25 septembrie 2013
Raţiuni economice jpeg

- şi un calcul pentru împărţirea echitabilă a veniturilor -

La 14 ani după emiterea licenţei de exploatare 47/1999 către RMGC (controlată de firma canadiană Gabriel Resources), Guvernul României caută aprobarea în Parlament a unui nou acord cu RMGC. Articolul de faţă va analiza exclusiv raţiunile economice ale proiectului, precum şi dacă noul acord cu RMGC împarte echitabil veniturile generate din proiect, între deţinătorul resursei naturale şi operatorul proiectului.

Exploatarea resurselor  

România începe să îşi revină, slăbită, după criza economică începută în 2008, cînd a cerut la FMI şi UE asistenţă financiară de 20 de miliarde de euro, pentru a menţine echilibrul social. În ciuda eforturilor de austeritate, care vor continua şi în 2013, şi 2014, România tot va înregistra un deficit bugetar, un deficit în creştere al fondului de pensii (deficit de 3 miliarde de euro în 2013) şi datorii externe mai ridicate.  

Dacă se doreşte menţinerea echilibrului social (de pildă, prin menţinerea valorii pensiilor şi a altor servicii publice), atunci Guvernul ar trebui să acopere deficitul bugetar, iar pentru a face acest lucru nu există decît cinci posibilităţi: 1) creştere economică accelerată, în urma creşterii de productivitate accelerată (puţin probabil, din cauza sistemului slab de educaţie şi a lipsei de eficienţă administrativă); 2) mărirea taxelor (dar asta ar gîtui activitatea economică şi investiţiile); 3) creşterea datoriei publice (puţin probabil, România are încă nevoie de acordul cu FMI); 4) privatizări şi 5) exploatarea resurselor naturale.  

Guvernul nu are, deci, prea multe alternative: pentru că nu reuşeşte să fie eficient din punct de vedere administrativ, să accelereze nivelul de educaţie şi, deci, de productivitate, este obligat să vîndă active: fie prin privatizare, fie prin exploatarea resurselor.  

Lipsa bunei guvernări

România este o economie mică şi deschisă, membră a UE. După o lungă perioadă de izolare economică, falimentară în anii ’80, dar cu excedent comercial, România a înregistrat, în ultimii 23 de ani, în mod constant, deficite comerciale ce au alimentat deficitul de cont curent, acoperit de investiţii şi împrumuturi, pe termen lung, din străinătate. De asemenea, România a importat know-how în sectoarele deficitare. Din acest punct de vedere, nu este în interesul României să refuze investiţii şi know-how din străinătate. 

Cazurile Petrom, Hidroelectrica sau, mai recent, cel al Romgaz – unde statul vindea gaz pe baze necomerciale – arată, însă, că România nu este încă capabilă să gestioneze singură un proiect de anvergură, ca „Roşia Montană“. Ar fi bine să poată, dar exemplele recente demonstrează că nu este pregătită. Să ne imaginăm că Roşia Montană ar vinde aur unor clienţi politici, la jumătate de preţ, iar aceşti clienţi politici vînd mai departe la preţul pieţei. Acesta nu este un scenariu care trebuie acceptat.  

Cît de mare este zăcămîntul şi cît valorează

Zăcămîntul de la Roşia Montană este de 314 tone de aur (sau 10 milioane de uncii) şi 1480 de tone de argint; producţia va reprezenta 80% din aur şi un pic mai puţin pentru argint.

Preţul este extrem de volatil şi poate fi influenţat inclusiv de vînzări din rezervele naţionale, aşa cum s-a întîmplat cu Marea Britanie, care a vîndut 395 de tone de aur între 1999 şi 2002, la un preţ mediu de 275 de dolari/uncie. Însă preţul aurului a crescut constant din 1999 (anul în care RMGC a obţinut licenţa) şi pînă azi, pe fondul creşterii populaţiei şi a economiei globale, în condiţiile în care producţia de aur a rămas constantă, la 2700 de tone anual, tendinţă ce va continua cel puţin pînă în anul 2050.  

Zăcămîntul exploatabil de la Roşia Montană valorează acum aproximativ 11 miliarde de dolari, la preţul aurului de azi, de 1388 de dolari/uncie.  

Dezlegarea codului

Acordul dintre Guvern şi RMGC prevede o redevenţă de 6% pe venit şi o participaţie de 25% a statului român. Este greu de făcut o comparaţie cu alte state, pentru că fiecare proiect minier are particularităţile lui şi fiecare stat are priorităţile lui. Întrebarea care se pune e dacă ceea ce obţine statul este echitabil.  

Redevenţă de 6% înseamnă că la fiecare uncie de aur se plăteşte 6% x 1388 = 83 de dolari care merg direct la bugetul de stat. Redevenţa se aplică atît la aur, cît şi la argint, dar şi la alte minerale care se vor găsi acolo şi vor fi exploatate. Participaţia de 25% la profit înseamnă că statul obţine 25% din profitul net al proiectului, adică 25% din venituri minus redevenţă, minus cheltuielile de producţie, inclusiv amortizarea mijloacelor fixe, minus dobînda la împrumuturile contractate de RMGC, minus impozitul pe profit de 16%. Pe întreaga durată a proiectului, RMGC prevede venituri de 9840 de milioane de dolari (dar la 1200 de dolari/uncie); redevenţele totale vor fi de 590 de milioane de dolari (adică 6% din venituri), investiţiile în mijloace fixe – de 1976 de milioane de dolari, cheltuielile operaţionale (salarii, cianură, benzină etc.) de 4005 de milioane de dolari, cheltuielile de ecologizare – de 146 de milioane de dolari, dobînzile – de 349 de milioane de dolari, impozitul pe profit – de 446 de milioane de dolari. Deci, un profit net de 2328 de milioane de dolari, din care statul va lua 25%, adică 585 de milioane de dolari.

Am introdus într-un model economic datele prezentate de către RMGC, Gabriel Resources, Guvernul României, precum şi standardul de cost din industria minieră, şi am reuşit să decodific cît cîştigă fiecare.

Am exclus din model următoarele: 

● Impactul numărului de angajaţi şi factorul multiplicator. În definitiv, seamănă cu orice altă investiţie cu 900 de angajaţi – este adevărat, plătiţi peste medie, însă impactul asupra unei economii cu 4-5 milioane de angajaţi este minor.  

● Impactul turismului în zonă în următorii 20 de ani. Azi, veniturile din turism sînt aproape zero, iar Guvernul nu pare să aibă o strategie de turism pentru ţară şi cu atît mai puţin pentru Roşia Montană.

● Impozitul pe dividende – pînă la urmă, este normal ca cei care încasează dividende să plătească impozitul pe dividende, la fel ca orice alt acţionar. 

Iată principalele elemente:  

● Preţul aurului rămîne fix la 1200 de dolari/uncie. Cum arătam mai sus, preţul este azi 1388 şi mă aştept ca el să crească. Aceasta ar fi problema numărul 1.  

● Costul de exploatare pe uncie: 400 de dolari. Am calculat că acest cost creşte cu 3% pe an în perioada de exploatare, deşi acest amănunt nu apare nicăieri în documentele oficiale. Astfel, profitul pe uncie scade an de an. Aceasta ar fi problema numărul 2.  

● Am inclus un cost de ecologizare de 146 de milioane de dolari la sfîrşitul perioadei, suma mi se pare rezonabilă.

● Investiţia iniţială este de 1,4 miliarde de dolari, iar investiţiile în perioada de producţie de 576 de milioane de dolari. Aceste sume par să fie uşor piperate, însă statul se poate uita cu atenţie la preţurile de transfer.  n Proiectul este finanţat exclusiv din împrumuturi bancare cu o dobîndă medie de 6,1% – acest nivel al dobînzii pare să fie în parametri normali. Împrumuturile vor fi plătite integral pînă la începutul anului 2020.

● Statul începe să încaseze venituri din redevenţă doar din 2017 şi impozit pe profit şi dividende doar din 2021. Suma totală încasată de stat în perioada 2014-2032 este de 1,6 miliarde de dolari din redevenţe, impozit pe profit şi din dividende.

● În toată această perioadă, suma cîştigată de Gabriel Resources este de 1,75 miliarde de dolari.

● La o capitalizare bursieră de 500 de milioane de dolari azi, acţionarii Gabriel Resources se pot aştepta la un cîştig mediu de 7% pe an, ceea ce nu este rău în condiţiile economice actuale.  

Dacă preţul de referinţă al aurului este de 1388 de dolari/uncie şi va creşte cu 5% pe an, atunci statul va încasa 4,2 miliarde de dolari, iar Gabriel Resources 5,6 miliarde de dolari, adică un cîştig mediu de 14% pe an.  

Ca să punem lucrurile în perspectivă, în cazul în care viziunea optimistă, cu cîştiguri totale ale statului în valoare de 4,2 miliarde de dolari pînă în 2032 s-ar îndeplini, această sumă reprezintă deficitul la fondul de pensii doar pe 2013, deci pe un singur an.  

Un calcul alternativ  

Dacă este să privim Gabriel Resources doar ca pe un manager de proiect, probabil că este normal spre generos să plăteşti un bonus pentru managerul de proiect – în cazul „Roşia Montană“, suma de 25 milioane de dolari pe an, mai ales că statul nu are know-how-ul necesar. Ţinînd cont de capitalizarea bursieră de 500 de milioane de azi, acest bonus pentru managerul de proiect pare rezonabil. Desigur, va trebui ca România să-şi asume riscurile împrumutului pentru investiţia iniţială, dar se poate împrumuta de bani, garantînd, la fel ca Gabriel Resources cu Proiectul „Roşia Montană“. Astfel, în cazul unui preţ la aur pesimist, participaţia Gabriel Resources ar trebui să devină 43%, iar în cazul unui preţ optimist, ea ar fi de 12%, deci o medie de 27,5%. Diferenţa de la 27,5% şi pînă la 75%, cît prevede acordul cu Guvernul, este preţul proastei guvernări.  

Emil Stoica este analist economic la Londra, posesorul unui blog economic – www.emilstoica.ro

Foto: L. Muntean

Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Vechea artă a consolării
În timpurile moderne, la finalul secolului al XVIII-lea, treptata secularizare a dus la dispariția literaturii consolatorii, dar nevoia de consolare nu a pierit.
index jpeg 2 webp
Cea mai frumoasă consolare din lume
Și atunci, ce îi rămîne jurnalistului ca alinare? Ce îl ține pe el în mișcare? În existența sa profesională?
Saint Ambrose MET DT3022 jpg
Pretenția alinării universale
Există, desigur, unii creștini care, în fața pierderilor suferite, „dansează“ datorită bucuriei învierii.
index jpeg webp
Cînd consolarea are șanse să devină reală
Pentru a ne redobîndi viața, El nu s-a sfiit să urce pe cruce și să-l trimită la noi pe Mîngîietorul, Duhul (Spiritul) Adevărului.
Consolation of Ariadne MET ap18 42 jpg
Cu c de la căldură și nu doar pentru elefanți și delfini
S-ar putea spune că acceptarea suferinței și înțelegerea faptului că orice trăiește moare aduc consolare în cele mai multe situații.
p 13 jpg
Rețelele consolării. Scurtă incursiune în modul de existență în-durere
Acțiunea de a consola nu înseamnă doar a oferi sprijin emoțional, ci și a conlucra în a crea sau re-crea noi legături.
640px Sorrento buidings jpg
Il Grande Premio di Consolamento…
„Gogu a plecat în lume și a luat cu el și salariile voastre pe cinci luni. Doar știți prin ce a trecut, trebuia să se consoleze și el cu ceva”.
Immanuel Kant  Aquatint silhouette  Wellcome V0003180 jpg
Cît de mult ne pot consola filosofii?
Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă.
5832910afis jpg
În plină stradă
Arta publică din România este prea puțin susținută, reglementată sau mediată, fapt ce relevă porozitatea comprehensiunii și receptării conceptului, zdruncinînd atît semnificația, cît și scopurile artei înseși.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ca exagerare
„În artă, cînd nu știm ce vedem, reacționăm prin exagerare”.
p 10 Guerrilla Girls WC jpg
Eco-activismul și arta
Astfel, activiștii speră că dacă ne pasă de artă suficient de mult încît să vrem să protejăm arta, vom găsi modalități pentru a ne salva planeta.
p 11 WC jpg
Palimpseste temporare
La urma urmei, armele artiștilor și ale activiștilor sînt aceleași, iar salvarea se află în mîinile și în conștiința noastră.
Racism is not patriotism sign in Edison, NJ jpg
Rasismul ca reacție a publicului cinefil
Cert este că, în ultimii ani, mainstream-ul hollywoodian traversează o încercare de emancipare, prin care vrea să se dezică de vechile obiceiuri.
index jpeg 2 webp
Curaj
Cum facem asta? Semnăm petiţiile împotriva persecuţiilor, participăm la proteste. Ne exprimăm. Orice fărîmă contează.
p 13 Ashraf Fayadh YouTube jpg
Cuvintele, mai puternice decît dictatorii
Fiindcă adevărul cuvintelor noastre vorbește despre libertate, pe cînd adevărul cuvintelor dictatorilor vorbește despre frică.
p 14 J K  Rowling jpg
Voldemort pe Twitter?
J.K. Rowling nu este „too big to fail”, dar este „too big to cancel”.
E cool să postești jpeg
Lucrurile bune, trecute cu vederea
Potrivit lui Leibniz, răul există în lume, însă doar relativizîndu-l îl putem transforma într-un instrument prin care putem conștientiza și construi binele, care este, de altfel, singura cale pentru progres.
index jpeg webp
Cum și de ce să găsești partea plină a știrii
ar dacă mai devreme vorbeam despre libertatea jurnaliștilor sau a editorilor de a alege ce știri dau mai departe, nu trebuie să uităm că și publicul are libertatea să aleagă. Important e să aibă de unde alege.
Cloud system moving into Chatham Sound png
Depinde doar de noi
Altă veste bună din 2022 vine tot din emisfera sudică. În unele zone din Marea Barieră de Corali din Oceanul Pacific, cercetătorii au observat o însănătoșire și o extindere a recifurilor de aici.
p 11 WC jpg
Liberul-arbitru și paradoxul „poluării bune”
Dar chiar și dacă nu vrem să facem nimic, partea plină a paharului este că noi avem șanse bune să murim de moarte bună, în aproape aceleași condiții climatice în care am trăit.
p 12 Tarkovski, Nostalgia jpg
Pandemie cu final ca-n filme
Am strîns puncte din tot felul de grozăvii ale pandemiei, așteptînd vaccinul, așteptînd remediul, așteptînd vestea eliberatoare. Și, în cele din urmă, am cîștigat, tancul american a apărut.
p 13 M  Chivu jpg
Copilul călare pe porc sau falsul conflict dintre tradiție și modernitate
Generația mea poate a făcut mai multe sau mai puține. Am făcut ce am putut. Însă viitorul este deja aici. Iar cei care pot prelua ștafeta sînt și ei aici.
06F2AB41 2CE7 4E53 9857 4D9205D89939 1 201 a jpeg
2022, cu bune
Gura mea de aer: cu acel zîmbet curat, te privește fix în ochi și, pe un ton apăsat, îți spune: „Tati, te iubesc!”.

Adevarul.ro

image
Când ajunge din nou în România un val de aer polar: unde se anunță ger cumplit, cât mai ninge la munte
Trei zile de iarnă autentică se anunță în mai multe județe din zona de munte. Meterologii anunță ninsori puternice și viscol. Începând de duminică însă un val de aer polar lovește România. Sunt așteptate temperaturi de până la minus 20 de grade Celsius.
image
Trufia îngroapă România. De ce nu putem fi cel mai de preț aliat pentru Occident: „Suntem ca ruda aia săracă...”
România nu reușește să profite de oportunităţi și să-și exploateze potențialul. Marius Ghincea, profesor la Universitatea Johns Hopkins, explică ce-i lipsește României.
image
Netflix, accesat doar din propria locuinţă. Compania ia măsuri drastice: care va fi singura excepţie
Netflix urmează să ia măsuri drastice, astfel încât utilizatorii să nu îşi mai poată împărţi contul cu alte persoane. Decizia a venit, după ce datele statistice au arătat că peste 100 de milioane de utilizatori din întreaga lume folosesc, de fapt, contul altcuiva.

HIstoria.ro

image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.