"România are nevoie de 30 de Roşii Montane"

Publicat în Dilema Veche nr. 501 din 19-25 septembrie 2013
"România are nevoie de 30 de Roşii Montane" jpeg

- dezbatere cu Dragoş TĂNASE, directorul companiei Roşia Montană Gold Corporation -

● „Proiectul de la Roşia Montană este foarte bine gîndit, foarte robust, am selectat cianura cu cele mai bune firme de inginerie care propun cea mai bună tehnologie din lume pentru astfel de exploatări, am îmbunătăţit semnificativ proiectul faţă de varianta lui iniţială, din toate punctele de vedere, începînd de la aspectele de mediu, obiectivele de patrimoniu. (...) Marea lor majoritate sînt incluse în zone protejate, în afara proiectului minier. Am acordat sume semnificative pentru protejarea, pentru amenajarea lor muzeistică şi convertirea lor în obiective de dezvoltare durabilă în localitate. Propunerea de patrimoniu este, din punctul nostru de vedere, cea mai importantă propunere pe investiţii private în patrimoniul României, care va rămîne comunităţii. Deci avem un proiect modern, care respectă toate legile europene, care respectă toate legile româneşti, este îmbunătăţit semnificativ din toate punctele de vedere, economic, patrimoniu, mediu, oferă o şansă de dezvoltare comunităţii locale din Roşia Montană. Noi nu vedem nici un motiv pentru care acest proiect s-ar respinge. Noi vom face această mină şi aceste locuri de muncă în Roşia Montană.

● Înainte să vin în acest proiect, am studiat proiectul trei luni de zile, am fost acolo şi mi-am dat seama că este o diferenţă enormă între percepţia publică şi ceea ce se crede despre acest proiect, în baza miturilor răspîndite de ONG-uri, şi realitatea de la Roşia Montantă. Am fost atît de frapat de diferenţă, încît am luat decizia să vin în acest proiect şi să lupt cu toate puterile să-l implementez, tocmai pentru că sînt sută la sută convins că este un proiect extraordinar de bun pentru România. România n-are nevoie de o Roşie Montană, România are nevoie de 30 de Roşii Montane, are nevoie de dezvoltarea resurselor naturale în toţi Munţii Apuseni, are nevoie de investiţii, are nevoie de locuri de muncă.

● Asociaţiile nonguvernamentale n-au făcut nici un program de mediu în zona Roşia Montană. Vă pot descrie punct cu punct toate problemele de mediu. Arieşul este poluat cu 12 milioane de litri de ape acide în fiecare zi, care curg astăzi din Roşia Montană. Există nişte gropi de gunoi, pentru că oamenii respectivi nu au bani să-şi facă gropi de gunoi, şi de fiecare dată cînd vin apele mari, spală gropile de gunoi şi umplu Arieşul pe zeci de kiometri cu gunoaie şi cu deşeuri. În fiecare an, muncitorii noştri petrec cîte o lună, o lună şi jumătate în programe de voluntariat pentru a aduna gunoiul de pe Valea Arieşului. Am gîndit noul proiect minier astfel încît să oprim aceste surse de poluare: apa poluată care vine astăzi pe rîu va fi colectată în baraj, va fi folosită în procesul tehnologic, şi mai departe vom deversa apă curată, începînd cu prima zi de exploatare. Proiectul de la Roşia Montană aduce investiţii în patrimoniu, reabilitarea mediului în zona Roşia Montană, investiţii masive.

● Îngrijorarea oamenilor cum că cianura va ajunge în pînza freatică este legitimă. Este o chestiune pe care noi am studiat-o cu foarte mare atenţie şi am gîndit un proiect care elimină orice fel de risc. De ce? Pentru că cianura este folosită în circuit închis, ea nu pleacă din uzină. La finalul procesului tehnologic, facem o staţie de detoxifiere şi extragem toată cianura din minereu. Ceea ce rămîne acolo e o componentă reziduală extrem de mică: conţinutul de cianură e mai mic decît cianura din cafea. În cafea avem cam 7 mg/l de cianură. Sterilul va avea un conţinut de 3 mg/l în iazul de decantare. Deci acel iaz de decantare nu conţine cianură.

● Eu o să-mi fac biroul şi casa în care o să locuiesc la Roşia Montană chiar sub barajul iazului de decantare. Deci voi sta sub baraj, ca să dorm acolo, ca să arăt cît e de confortabil acel baraj. Deja am băut dintr-o astfel de apă de care se teme toată lumea, puteţi să vedeţi filmuleţul pe YouTube. Am fost la o mină în Noua Zeelandă care avea o tehnologie performantă (noi vom aduce o tehnologie de trei sau patru ori mai performantă) şi am băut din apa aceea.

● Vestita ţară a lui Moş Crăciun, Laponia, în nordul Finlandei, unde sînt atîţia turişti în fiecare an, care-şi duc copiii să vadă – în apropiere e o mină de aur cu cianură. Eu o să-mi duc copiii acolo, am fost o dată, o să mai merg o dată, e şi o pîrtie de ski, staţiunea celebră Levi, din nordul Finlandei, unde e şi competiţie mondială la ski, deci este o zonă foarte animată turistic, într-o regiune unde este o mină de aur cu cianură, care susţine infrastructura locală. Mai mult, dacă mergeţi şi vă uitaţi pe Internet, o să vedeţi cum renii beau apă din iazul de decantare.“  

Fragmente din dezbaterea Adevărul Live de joi, 5 septembrie 2013. Înregistrarea completă poate fi urmărită pe site-ul Adevărul.ro.

Pînă la data publicării acestui dosar, RMGC nu a renunţat la politica „no comment“ adoptată în ultimele zile. 

Foto: adevarul.ro

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.