Aceasta nu este literatură

Publicat în Dilema Veche nr. 695 din 15-21 iunie 2017
Aceasta nu este literatură jpeg

Sau acesta nu este un scriitor. Poate așa ar trebui să scriem o vreme sub toate textele și fotografiile cu scriitori din manuale sau de pe holurile școlilor și liceelor patriei. Sau aceasta nu este nimic din ceea ce ați fost învățați să credeți că este. Pentru foarte mulți dintre copii toată literatura e prea obositoare și toți scriitorii sînt morți. E inutil să te plimbi printre statui și să te prefaci continuu că înțelegi ce-i cu ele. Toată literatura e, de fapt, o limbă moartă pe care de ce te ai strădui să o cunoști, dacă nu îți folosește la nimic? Un muzeu insipid, în care nimic nu vorbește despre nimic. Care e funcția literaturii azi în școală? Aceea de a consolida și reconfirma perpetuu un sistem de blocare a gîndirii, de obturare a oricărei ieșiri în larg, acolo unde specificul fiecărei materii școlare se întîlnește cu înțelegerea tabloului general, a lumii în care trăim cu toții. Care ar putea fi funcția literaturii? Aceea de a deveni vehicul al sensurilor, emoțiilor și experiențelor diverse, de a oferi instrumente de „citire” a oricărui text și nu numai a textelor, dar și de expresie personală. În plus, dacă toți copiii și tinerii ar ieși din povestea asta în care scriitorii sînt morți și literatura intangibilă, dacă ar descoperi că există scriitori în carne și oase cu care pot vorbi despre ceea ce li se pare atît de îndepărtat și greu de înțeles, dacă ar citi texte din literatura contemporană și ar vedea că acolo se vorbește așa cum vorbesc și ei, și oamenii din jurul lor, despre o lume care e inclusiv a lor, pe care o recunosc cu ușurință, poate că atunci literatura li s-ar părea mai puțin mincinoasă și inutilă. Dacă ar ieși din definițiile frecvente ale literaturii, din obsesia eului liric, epic și a comentariilor prefabricate, poate că acești copii, de care toată lumea e veșnic nemulțumită, ar simți impulsul de a deschide mai des o carte și ar împlini visul părinților de a-i vedea lipiți ore în șir de un fotoliu și magnetizați de o poveste. Copiii continuă să caute povești și plăcere în ceea ce citesc, cărți de consum sau Internet, dar nu le vine să creadă că pot găsi asta inclusiv în marea literatură fiindcă au fost învățați să se comporte pios și cu mănuși cu ea, să folosească mereu cuvinte pompoase cînd vine vorba despre asta, cuvinte sub care nu are cum să se ascundă o realitate care să-i intereseze.

Vorbim tot mai des despre analfabetism funcțional. Despre felul în care oamenii văd literele, știu alfabetul, dar nu văd sensul. Poate aceasta este crima înceată și nevăzută cu ochiul liber a sistemului. Aceea de a înstrăina copiii de sens, prin artificializare maximă a literaturii, în așa fel încît aceștia devin opaci la ceea ce e dincolo de comentariu, în corpul propriu-zis al textului. Poate așa își pierde literatura orice funcție concretă, ratîndu-și una dintre vocațiile esențiale.

Aceasta nu este literatură. Nu vă lăsați intimidați. Sau aceasta nu se supune definițiilor literaturii cu care ați fost obișnuiți. Poate așa ar trebui să scriem la începutul tuturor manualelor de română. 

Svetlana Cârstean este scriitoare.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucraina „fierbe“: înfrângerea teribilă cu România, descrisă într-un cuvânt de presa de la Kiev
Prezentă cu vedetele ei în SUA, echipa Ucrainei a suferit un rezultat de neconceput.
image
Mii de iranieni au ieșit în stradă în semn de susținere a atacului asupra Israelului
Mii de iranieni au ieșit duminică dimineața devreme pe străzile din Iran, în semn de susținere pentru atacul fără precedent cu drone și rachete în curs de desfășurare împotriva dușmanului înrăit Israel.
image
De ce a primit un jandarm din București în contul personal peste 1,6 milioane lei. „Ce de bani!”
Un subofiţer de la Direcția de Jandarmerie a Municipiului București, care îşi aştepta zilele acestea salariul, s-a trezit că i-au intrat în cont peste 1,6 milioane lei, adică peste 300.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.