A treia fiică a anului

Publicat în Dilema Veche nr. 1025 din 30 noiembrie – 6 decembrie 2023
Foto: flickr
Foto: flickr

„Nimic nu ilustrează mai bine atributul splendorii decît un deal împădurit, toamna, cînd totul intră în marea derivă a brunurilor. Primăvara e a jubilației, vara, a unei omogene deplinătăți, iarna – a ascezei cathare. Dar splendoarea, splendoarea adevărată nu e de întîlnit decît toamna, în octombrie, pe o zi însorită. Moartea vegetală debutează cu o cutremurătoare sărbătoare.” (Andrei Pleșu, Jurnalul de la Tescani)

Cu vreo trei primăveri în urmă, mărturiseam că sfatul de a mă bucura de lucruri mărunte – frunza, soarele, cîmpul cu maci, adierea de vînt și toate cele cuprinse în listele „inspiraționale” – nu se prinde de mine. Nu știu și nu pot, spuneam pe Facebook, să mă las confiscată de bucurii mici, copleșită de ele; le prefer în varianta discretă, neexuberantă, așezată, să mă însoțească, nu să mă ocupe frenetic. Pe scurt, nu mă extaziez în fața unui fluture intens colorat, dar îl percep cu coada ochiului și e de ajuns ca să simt adierea firescului. Așa cred și acum, mai tot timpul anului, primăvara, cînd îmi pierd conturul în exaltarea naturii, vara și iarna, cînd temperaturile extreme îmi ocupă tot timpul cu strategii de apărare și-n toate astea n-au loc bucuriile mici. Dar toamna, toamna e altceva.

Toamna, toamna lungă, blîndă și generoasă, ca aceea care tocmai trece, bucuriile mărunte au răgaz să intre în ritual. La vreme de toamnă îmi recapăt chipul și conturul, în culorile blînde și răcoarea tandră, și am timp, și inimă, și memorie berechet cît să îngîn și să privesc toate amintirile legate de anotimpul în care mă simt acasă: amintiri lirice, cinematografice, gastronomice, muzicale, literare, agronomice, școlare. Chipuri de copii printre ghiozdane și flori, zacuști și gogoșari în sos de muștar, piețele pline ochi, „September, morning, / Still can make me feel that way” cu Neil Diamond, „Try to Remember the kind of September / When love was an ember about to billow” cu Belafonte și Mouskouri, frunzele galbene și umede care înmoaie pasul grăbit, caietele învelite în coală albastră, cu etichetă albă, pantofii negri cu baretă, „niciodată toamna nu fu mai frumoasă...” (Arghezi), New York-ul în filmele lui Scorsese sau ale lui Woody Allen, Toscana în ghidurile de călătorii și Iașiul cald al toamnei,  „It was night in the lonesome October / Of my most immemorial year...“ (Poe), practica agricolă din ’83, cînd descărcam – din silozuri? în silozuri? –, cu mîinile înghețate, cocenii, și bulevardul cu castani de pe care curățam, inutil, frunzele, Dean Martin și țigara aprinsă pe scenă, prietenii regăsiți la început de școală și cei pe care nu i-am mai regăsit niciodată, drumul lui Jeanne Moreau prin noaptea friguroasă și orașul indiferent, însoțită de muzica și trompeta lui Miles Davis, în Ascenseur pour l’échafaud, drumul de la Miercurea Ciuc la Odorheiul Secuiesc prin culorile arămii ale pădurilor, „tresar prin somn și mi se pare / că n-am tras podul de la mal”, peronul pe care cîntă Agnetha, în amurg de toamnă, „The Day Before you Came”, apoi „Les feuilles mortes, toi tu m’aimais, et je t’aimais”, frisonul uimit în fața primei dimineți reci, „cri, cri, cri, toamnă gri”, parcuri din care se ivesc, melancolic, primele bănci sau cărări goale, frunzele și stropii de ploaie din desenele animate (vechi) ale lui Disney sau „The Garden of Saint Paul’s Hospital Leaf-Fall” (Van Gogh), felul în care oamenii din stațiile de autobuz părăsesc umbra, devenită rece, și caută locurile încălzite de soare, Tom Waits – „Youve got to take me home, you silly girl”, găluștele cu prune și diminețile tîrzii, abecedarul: „Nici una dintre voi nu mă întrece în frumusețe, nici în bogăție, spune a treia fiică a anului, toamna. Nu vedeți că peste tot pe unde trec, pămîntul îmi dăruiește rodul?”, mirosul de vinete coapte pe plită, ultimele imagini din Les Quatre Cents Coups, cu Antoine înfricoșat în fața mării vineții, Totò și Malafemmena. Pe toate le las să mă locuiască, să mă ajute să conviețuiesc cu ploile reci și ceața.

Toamna foșnesc cărțile, frunzăresc YouTube-ul, cercetez colecția de DVD-uri cu filme. Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic, o revăd pe Valeria Seciu în Vocea umană (Cocteau) sau în Cehov ori pe Claude Rich și pe Marina Vlady în Steaua fără nume și caut, fără succes, înregistrarea unei piese vechi, uitate, „Acolo, departe...” de Mircea Ștefănescu. Căci melancoliile de toamnă nu pustiesc, nu împovărează, dimpotrivă, adună ce s-a risipit peste an, peste ani, amintiri, emoții, gînduri, bucurii, ca proviziile în cămară, ca să știi că, la o adică, ai de unde să cheltuiești pe noi emoții, amintiri, gînduri.

Vine iarna. A venit, deja. Știu, fiindcă deja aștept toamna viitoare.

Maria Iordănescu este psiholog.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Extract de bromelaină din ananas Foto Jairamdas Khushiram
Arma secretă pentru reducerea celulitei. Suplimentul natural recomandat de experți
Datorită proprietăților sale antiinflamatoare și capacității de a îmbunătăți circulația și drenajul limfatic, există un supliment care joacă un rol esențial în menținerea sănătății pielii și a frumuseții corporale.
image png
Cum să vopsești ouăle corect. Trebuie sa fie fierte înainte sau nu?
Au mai rămas câteva săptămâni până când românii vor sărbătorii Paștele. Cozonacul, pasca dar mai ales ouăle roșii sunt nelipsite de pe mesele îmbelșugate. În Săptămâna Mare gospodinele pun la punct ultimele pregătiri, iar în Joia Mare se vopsesc ouăle. Iată câteva detalii de care să ții cont dacă vr
oras calgary canada 01  foto City of Calgary jpg
Româncă stabilită în Canada: „Costul traiului zilnic s-a dublat comparativ cu acum cinci ani”
Originară din Piteşti și stabilită în Canada din 2007, Iuliana Dună a vorbit, într-un interviu pentru „Adevărul”, despre creșterea mare a costului vieții peste Ocean, de la chirii și alimente până la combustibil și transportul public.
Daniel Craig, Instagram jpg
Daniel Craig a aflat într-un supermarket că îl va juca pe James Bond. Modul bizar prin care a sărbătorit
Obținerea rolului lui James Bond ar putea să fie sărbătorită cu mare fast, dar Daniel Craig (57 de ani) nu a făcut vreo petrecere grandioasă. Din contră! După ce a aflat că îi va da viață celebrului agent 007, el a petrecut într-un mod neașteptat.
cornel patrichi 0 jpeg
1 aprilie: Ziua când s-a născut Cornel Patrichi, actor, balerin şi coregraf
Cornel Patrichi a fost unul dintre cei mai apreciaţi coregrafi şi balerini din România, el fiind denumit „regele dansului în comunism“, ca urmare a relaţiei apropiate pe care o avea cu Nicu Ceauşescu.
holiday 4369987 1280 jpg
Destinația uimitoare recomandată de o româncă după ce a călătorit pe toate continentele: „Peisajele sunt absolut unice”
După ce a făcut o serie de călătorii pe toate continentele, o româncă a dezvăluit care este destinația ideală de vacanță.
marine le pen shutterstock
Marine Le Pen, acuzată de deturnare de fonduri, va face apel „cât mai curând posibil”. „Sunt milioane de francezi ale căror voci au fost eliminate”
Marine Le Pen speră ca partidul de extremă-dreaptă, Adunarea Națională (RN), să nu trebuiască să îl folosească pe Jordan Bardella la alegerile prezidențiale din 2027 „mai devreme decât este necesar”.
Cancerul gastric reprezintă a cincea formă de tumoare la nivel mondial Foto Willis Knighton Health
Un simplu disconfort după masă poate semnala un cancer de stomac. Simptomul care ar trebui să te pună în alertă
Simptomele nespecifice și absența programelor de screening derulate la nivel național fac ca aceste tumori să fie diagnosticate tardiv, reducând astfel semnificativ rata de supraviețuire.
image png
Florin Busuioc, la un pas de moarte. Cine este persoana care i-a salvat viața în ultim moment
Celebrul prezentator meteo Florin Busuioc mărturisește că a fost la un pas de moarte. În anul 2019, în urma unui spectacol, a suferit un infarct. Cine a fost persoana care i-a oferit primul ajutor?