27379 - Yanceyville, Carolina de Nord

Publicat în Dilema Veche nr. 348 din 14 octombrie - 20 octombrie 2010
Cum ne am transformat cu toții într un poem jpeg

„Friending activity. You added 27 new friends this month. Your friends added 27379 new friends.“ 27379 e codul poştal al unui orăşel din Carolina de Nord, Yanceyville. Şi mai e suma tuturor prietenilor noi ai prietenilor mei de pe Facebook. Cu toate astea, nici eu, nici Mark Zuckerberg, fondatorul celebrei reţele sociale, născut cu doar trei luni şi-o zi înaintea mea, nu ne lăsăm duşi de nas de-un cuvînt. Facebook nu-ţi bagă în buzunar prieteni, ci identităţi atent lustruite, numai bune de expus pe wall-ul celorlalţi. Atît. Prietenii, în sensul de „Patrocle-şi-Ahile“ al cuvîntului, nu sînt nici mai mulţi, nici mai puţini ca de obicei, nu au crescut într-un an cît alţii în şapte, şi nici nu au fost înghiţiţi de găurile negre ale Internetului. Au rămas tot acolo unde erau şi acum 2000 de ani, sprijinind pe umerii lor lumea, scuturînd singurătatea de pe hainele noastre, ţinîndu-ne în viaţă cu nimicurile lor mari şi mici. 

Sigur, corul nemulţumiţilor o să spună că mileniile astea care au trecut ne-au făcut inumani, că au smuls tandreţea din noi, că ne-au transformat în nişte nenorociţi fără inimă, nişte disperaţi însinguraţi. Statisticienii ar fi chiar în stare să ne spună că, spre deosebire de anul 783 e.n., cînd o persoană avea în medie 7,5 prieteni, în prezent situaţia s-a schimbat, ajungîndu-se la doi prieteni pe cap de locuitor. Nu cred însă că un contabil dintr-o multinaţională (ca să luăm un exemplu pentru care, ştiu, voi fi aspru sancţionată de către contabilii din multinaţionale) are mai puţini prieteni decît un cinstit lucrător al cîmpului din Evul Mediu. Are exact atîţia cît merită şi cît poate să ducă. Pentru că prieteniile nu pică din cer, ci stau mai degrabă în galantar şi aşteaptă să fie luate în grijă de indivizi responsabili, pregătiţi să crească acasă un animal de companie. 

A avea prieteni ţine de posibilităţile interioare ale fiecăruia, de timida lui nevoie de-a povesti cuiva ce i s-a mai întîmplat în ultima vreme, şi nu de condiţiile atmosferice, de încălzirea globală, de Facebook sau de criză. Aşadar, nu s-a schimbat nimic, am rămas la fel. Şi-apoi, ar fi o dovadă de impoliteţe inutilă să-i contrazicem şi de data asta pe antici, numai de dragul de-a susţine că, de la un timp încoace, nimic nu mai e la fel, nici măcar prietenia. Vi se pare că afirmaţia „Dintre toate mijloacele pe care înţelepciunea ni le-a dat ca să atingem fericirea în viaţă, de departe cel mai important e prietenia“ (Epicur – Doctrinele principale) e de o naivitate scuzabilă la cineva născut acum 2394 de ani, care nu avea credite la bancă şi nu ştia ce înseamnă „ascensiunea pe scara socială“? Sau credeţi că fraza „Nimeni n-ar alege să trăiască fără prieteni, chiar dacă ar avea toate celelalte lucruri bune ale vieţii“ (Aristotel – Etica nicomahică) e rezultatul unei îndelungate şi epuizante boli care se cheamă candoare? 

Ştiu că o să-mi răspundeţi cu „nici chiar aşa“, dar o să plusaţi cu Jules Renard şi a sa „Nu există prieteni, există doar momente de prietenie“, crezînd că aţi marcat punctul final. Ei bine, Jules Renard rar spune lucruri cu care poţi să nu fii de acord, dar asta nu schimbă cu nimic situaţia. Poate că nu există prieteni, constanţi şi eterni ca telefonista de la Urgenţe, pe care să-i poţi suna oricînd, între 3 şi 133 de ani, pentru o inimă frîntă sau o ieşire la bere. Există însă momente de prietenie, împrăştiate minuţios, cu grijă de filatelist, de-a lungul unei vieţi. Şi poate n-ar fi rău să mai facem din cînd în cînd un bilanţ, mai mult melancolic şi mai puţin matematic, al momentelor de prietenie – bucuriile noastre scurte şi salvatoare. 

De pildă:
Într-o seară, nu foarte tîrziu, singură într-un cartier pe care nu-l ştiam deloc, aşteptam autobuzul. Era pustiu, un motoretist dubios se învîrtea pe lîngă staţie cu motoreta după el. Am scos telefonul din geantă şi l-am sunat pe C. I-am spus că mi-e puţin frică, şi imediat vocea lui s-a transformat lîngă mine în cel mai de încredere bodyguard pe care îl poate avea cineva. Am schimbat cîteva glumiţe, motoretistul a dispărut şi în vreo cinci minute a venit autobuzul. 

Acasă la L., după o porţie mare de paste. Ne pregăteam de o seară domoală, între fete, cu filme şi chicoteli. Doar că eu am adormit la zece minute după ce-a început Vertigo şi-am stricat toată seara. Un ne-prieten s-ar fi supărat şi ar fi bombănit zile întregi după nefericita adormire; L. s-a trezit a doua zi, a făcut cafeaua şi-am stat pînă spre după-masă în bucătărie, glumind despre una şi alta. 

Pe A. am întîlnit-o numai o dată, dar mi s-a părut că e persoana perfectă ca să vedem cum cad Perseidele, pe cerul din afara Bucureştiului. Şi le-am văzut. După care A. mi-a făcut patru perechi de cercei, iar eu i-am împrumutat The Principles of Uncertainty. 

A., o doamnă de 85 de ani. La a doua vizită, mi-a spus că-i place mult de mine şi că ar vrea să fim prietene. M-am simţit ca o şcolăriţă care se fîstîceşte uşor şi am şoptit „Da, sigur că da“. 

Cu E. mă ştiu de la şapte ani. Nu-mi imaginez ce s-ar putea întîmpla încît să nu mai vorbim una cu alta, moldoveneşte şi repezit, despre absolut orice, de la foştii colegi de clasă la ciuperci umplute, de la ce se mai întîmplă prin Iaşi la Johnny Depp. Cu ea e un moment neîntrerupt de prietenie. 

Aşa cum e şi cu C., care s-a mutat în America acum şase ani. Ne vedem o dată pe an, cîteva ore sau, dacă avem noroc, cîteva zile, şi ne spunem tot ce s-a adunat de cînd ne-am văzut ultima dată. N-are nici o importanţă cît de departe sîntem şi cît de rar dispare distanţa asta, pentru că sîntem amîndouă prezente în lumea celeilalte, sub formă de ceaşcă, eşarfă sau creion. 

Aş mai avea de povestit cel puţin 27379 de astfel de momente. Nu ştiu cît de convingătoare am fost, dar cred că nu ne-am schimbat prea mult în ultimii 2000 de ani. Chiar dacă acum o îmbrăţişare poate să arate aşa: >:D<, iar un zîmbet aşa: :), chiar dacă oamenii pleacă din ce în ce mai departe, chiar dacă ne îngrijorează teribil tot felul de ştiri de pe la televizor, e de ajuns să-ţi ţii prietenii aproape ca să nu fii singur. Iar asta nu e cine ştie ce magie.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

victor negrescu facebook jpg
Victor Negrescu propune un nou pachet de măsuri pentru simplificarea accesului la fonduri europene
Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a propus, sâmbătă, un al patrulea pachet de măsuri, menit să ajute oamenii să acceseze mai ușor oportunitățile europene.
vaccin
Un nou tip de vaccin personalizat a reușit să mobilizeze sistemul imunitar în lupta cu cancerul
Un vaccin personalizat împotriva cancerului, testat pe pacienți cu melanom, a generat un răspuns imun puternic în toate cazurile. Noua formulă este sigură, fezabilă și mai eficientă decât versiunile anterioare, arată un studiu publicat în Cell.
comisia europeana Carl Court/Getty Images
Comisia Europeană vrea sancțiuni mai dure pentru țările UE care nu respectă principiile statului de drept, precum Ungaria
Comisia Europeană este pe punctul să impună sancțiuni mai dure țărilor care încalcă normele democratice, precum Ungaria, riscând ca acestea să piardă finanțări substanțiale din bugetul UE.
GettyImages 1622513402 jpg
Cum a ajuns o contesă franțuzoaică să inspire vedete de la Hollywood și mari creatori de modă
Povestea fascinantă a contesei Jacqueline de Ribes, femeia care a transformat eleganța într-o formă de artă, a inspirat creatori celebri și a cucerit lumea modei cu viziunea ei unică.
păr  foto   Shutterstock jpg
Alimentele sănătoase care ajută părul să crească mai repede! Sunt foarte ușor de introdus în dietă
Deja nu mai este un secret pentru nimeni faptul că dieta are un rol crucial asupra organismului nostru. Nu numai greutatea noastră corporală va fi afectată de produsele care ne ajung în farfurie, ci și întreg modul în care organele noastre interne funcționează.
lili sandu silviu tolu colaj facebook jpg
Lili Sandu, dezvăluire sinceră despre un coleg de la Pro TV: „Îl iubesc mai mult decât pe Silviu!
Lili Sandu face mărturisirea care răstoarnă toate aparențele! Vedeta Pro TV recunoaște cu sinceritate: îl iubește mai mult decât pe tatăl copilului ei, dar nu este vorba despre o relație amoroasă, ci despre o legătură specială cu un coleg din culisele televiziunii care a consacrat-o. Cine este bărba
venus williams profimedia jpg
Venus Williams revine pe teren, la 45 de ani. Unde va juca legendara sportivă din SUA
Americanca nu a mai evoluat de mai bine de un an în circuitul WTA.
Colonel SBU  împușcat la Kiev FOTO Profimedia jpg
Colonelul SBU împușcat în stradă a participat la mai multe misiuni de succes în spatele liniilor inamice
Colonelul Ivan Voronuci, împușcat mortal la Kiev pe 10 iulie, făcea parte dintr-o unitate de elită a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SSU) și a participat la mai multe operațiuni speciale împotriva Rusiei, inclusiv cea care a implicat uciderea unui separatist pro-rus din estul Ucrainei.
Captura ND
Nicușor Dan: „Suntem obligați să reparăm lucrurile greșite. Altfel, românii nu ne vor mai ierta în 2028”
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj de încredere în viitorul țării, în cadrul Congresului Partidului Național Liberal, desfășurat sâmbătă. Șeful statului a recunoscut greșelile comise de PNL în guvernare, dar a subliniat importanța asumării guvernării.