„Festivalul e în creştere, zona se dezvoltă“ – interviu cu Răzvan SCURTU

Publicat în Dilema Veche nr. 805 din 25-31 iulie 2019
„Festivalul e în creştere, zona se dezvoltă“ – interviu cu Răzvan SCURTU jpeg

Răzvan Scurtu este directorul executiv și artistic al Smida ­Jazz Festival din Parcul Natural Apuseni (15-18 august). Programul concertelor şi mai multe despre a patra ediţie a festivalului la www.smidajazz.ro.  

Anul trecut vorbeați despre „nevoia de consistență și de o viziune pe termen lung“ a celor care organizează festivaluri de muzică la noi. Pare că avem mai multe festivaluri ca oricînd, dar cum credeți că stăm cu viziunea, per ansamblu?

Din perspectiva mea, se diferențiază și se observă destul de ușor cele care au o viziune, care urmăresc un anume concept. Sînt mai multe festivaluri, dar nu consider că avem o piață aglomerată. Mai ales nu cu evenimente de calitate. Poate doar în anumite zone din țară sau pe un anumit segment de festival. Sper să apară din ce în ce mai multe festivaluri solide și în zone din țară care nu au neapărat un istoric bogat de evenimente.

Festivalul Smida Jazz a ajuns la a patra ediţie, s-a maturizat, este încă în creştere? Ce dificultăţi s-au păstrat şi ce dificultăţi s-au estompat după primele ediţii?

Sîntem totuși un festival tînăr și, deși am ajuns la o vizibilitate semnificativă și ne bucurăm de o imagine foarte bună, fiind menționați în topul festivalurilor de jazz din țară, nu sîntem un festival ajuns la maturitate, mai avem de crescut. Dificultățile țin în continuare de faptul că, deși zona e foarte izolată și cam lipsită de infrastructură, urmărim să oferim condiții de confort cît mai bune și să organizăm festivalul la un standard cît mai înalt. Acestea vin la pachet și cu multe costuri care nu sînt deloc ușor de acoperit. Ne-am propus să oferim o experiență și mai bună, per ansamblu, cu tot ce ține de organizarea zonelor din festival, facilități, ofertă culinară, baruri, activități de zi, acomodare și altele pe care participanții le vor descoperi la Smida. 

Ce va aduce nou ediţia de anul acesta?

Pe zona de muzică, am adăugat o scenă secundară de muzică, cu DJ care vor mixa muzică potrivită pe conceptul festivalului, dar și act-uri live, înainte și după concertele de pe scena principală. Ştiu că unii participanți care stau în camping și-ar dori liniște după ce se termină concertele de pe scena principală, dar trebuie să înţeleagă că sînt la un festival unde partea de muzică este totuși elementul principal și că, în același timp, foarte mulți participanți apreciază mult o altă scenă de muzică. Celor care și-ar dori să aibă o noapte mai liniștită le recomandăm să campeze spre latura mai îndepărtată de festival, unde credem că vor avea o experiență mai pe plac.

Cum a fluctuat în aceşti ani interesul sponsorilor privaţi şi al autorităţilor pentru jazz?

Pentru noi, interesul e în creștere, așa a fost în fiecare an. Avem o imagine bună, audiența festivalului crește în fiecare an și asta atrage și atenția sponsorilor. Sînt destul de mulțumit, dar nu e deloc ușor pentru un proiect ca al nostru, mai mic ca dimensiune, mai nișat. E multă muncă și pe acest segment, în a atrage și dezvolta relații stabile cu parteneri. În plus, anul acesta a fost unul și mai dificil, unii parteneri au motivat o restrîngere a implicării lor cauzată de modificările fiscale din acest an.

Line-up-ul festivalului este un mix de jazz modern şi de avangardă, dar unele trupe au mai cîntat şi pe alte scene din România. Ce-i trebuie unei trupe de jazz pentru a fi invitată de mai multe ori, şi la alte festivaluri?

Dacă avem încredere că unele grupuri, care au mai fost în România, se potrivesc pe conceptul festivalului și vor oferi o altfel de experiență pe scena de la Smida, le vom invita. Pînă acum așa s-a și dovedit, mulți participanți ne-au transmis că au avut parte de experiențe unice, memorabile, chiar dacă îi mai văzuseră pe artiștii respectivi și cu altă ocazie.

Cum mențineți echilibrul dintre numele necunoscute şi cele pentru care publicul de la noi a făcut deja o pasiune?

Încă urmărim să ne fidelizăm participanții, să capete încredere din ce în ce mai mult în programul pe care îl prezentăm în fiecare an, și pentru asta ne ajută și numele mai cunoscute, pentru a lua un prim contact cu festivalul. E un mix care a funcționat pînă acum, pe care îl vom continua și care ne și diferențiază destul de mult de alte evenimente de profil din țară.

„Ce mi-aș dori să văd din partea artiștilor români ar fi mai multă deschidere spre experiment, spre inovație, spre abordări mai avangardiste“, spuneați cîndva. Cum vedeți acum scena (tînără) de jazz românească? Mai ales că în fiecare an invitaţi şi muzicieni români.

Din păcate, nu am remarcat o evoluție semnificativă în ultimul an. În continuare sînt în căutare de proiecte autohtone. Anul acesta mă bucur că au apărut Flatsharks, e un grup care cîntă altceva. I-am și selectat pentru ediția curentă.

Care dintre invitaţii inediţi ai acestei ediţii credeți că va fi „marea surpriză“?

Pariurile mele sînt James Holden & The Animal Spirits, Leo Betzl Trio și Szun Waves. Ultimii au fost revelația personală a anului trecut. Le-am ascultat albumul de foarte multe ori și cred că se vor potrivi foarte bine în contextul de la Smida. Leo Betzl Trio au o abordare atipică pentru jazz, cîntă un fel de techno-jazz pur acustic. Iar James Holden, care deja e o legendă în muzica electronică, a creat proiectul acesta superb, The Animal Spirits, total ieșit din tiparele lui personale, și despre care cred că va lăsa o amprentă puternică asupra publicului. Toate acestea sînt proiecte mai atipice, uneori la limita muzicii jazz, care cam încalcă granițele stilistice, dar sînt exemple despre cum e muzica actuală, cum provoacă tot mai mult ascultătorii.

În fiecare an invitaţi şi cîţiva scriitori pentru lecturi şi discuţii în aer liber despre cărţi. Cine sînt invitaţii de anul acesta?

Anul acesta îi avem invitați pe Andrei Dósa și Vlad Moldovan. Sînt în continuare propunerile lui Mihai Mateiu, curatorul acestei secțiuni.

Ce alte activităţi conexe mai vechi şi mai noi oferiţi peste zi?

Avem activități în program pe care le continuăm (drift-urile celor de la Cercul Întreg, discuțiile cu autorii, workshop-urile de manufactură, jam session-urile), s-au dovedit de interes pentru participanți, așa că vor fi prezente și în programul ediției curente. Dar urmărim să dezvoltăm cît mai mult și dimensiunea aceasta a festivalului, din mai multe motive. Participanții ne-au transmis că își doresc asta, le apreciază, dar ține și de viziunea noastră privind o dezvoltare multidisciplinară a festivalului.

Anul acesta am adăugat o zonă nouă în structura festivalului, orientată pe parte de panel-uri și alte workshop-uri, cred că va fi de interes și o vom dezvolta și mai mult. Avem un workshop nou de fotografie, altul de scriere creativă, extindem și mai mult zona de activități pentru copii. În plus, organizăm festivalul într-o zonă cu natură superbă, care e o experiență în sine, și ne dorim să oferim și să încurajăm participanții să iasă și să descopere împrejurimile festivalului. Tururile ghidate din zonă, speleoturismul și caiacele de pe lac au mare succes.

Ce condiții de acomodare oferiți acum celor care vin din țară?

Anul acesta, pe lîngă varianta standard pentru campingul pe care îl amenajăm lîngă festival, în care participanții vin cu propriul lor cort, iar noi le punem la dispoziție facilități precum dușuri cu apă caldă, lavoare, toalete, am introdus și o variantă mai confortabilă, căsuțe de patru locuri, dotate cu paturi, saltele, lenjerie. Participanții trebuie să vină doar cu un sac de dormit sau o pătură, pentru a se înveli. Și pentru rulote am creat o zonă conectată la camping, pentru a oferi acces la facilitățile din zona de campare, dar și pentru o distanță mai mică față de festival.

În plus, au mai apărut cîteva pensiuni noi în zonă și pare că se vor mai deschide și altele. Zona se dezvoltă, ceea ce e bine, ne ajută și pe noi. S-a îmbunătățit calitatea semnalului telefonic, sînt planuri să se refacă și drumurile din sat, cred că va fi și mai bine per ansamblu pe partea de infrastructură. 

Aveţi şi public străin? Încercaţi să vă promovaţi şi internațional?

Avem mesaje de la persoane din tot mai multe țări străine, care ne transmit că vor veni la festival, din Spania, Grecia, Turcia, Ungaria, Ucraina, deși nu am făcut prea multe pe partea de comunicare în afara României, doar mici campanii. Ne-au ajutat și unii parteneri pe partea aceasta.

Ce artişti noi – din zona jazz-ului, dar nu neapărat – ați descoperit în anul scurs de la ultima noastră discuţie şi ce ne-ați recomanda să ascultăm?

Andrea Belfi e un artist care m-a impresionat, dintre cei pe care i-am descoperit mai recent. Dintre cei de jazz, Grey Paris, un grup pe care l-am descoperit și premiat în cadrul concursului Jazz in the Park de anul acesta și care vor avea un concert special la Smida, duminică, în ultima zi de festival.

Ştiu că preferați să ascultaţi muzică pe discuri de vinil. Nu v-ați gîndit şi la un mic tîrg de viniluri în cadrul festivalului?

Ba da, anul acesta vor fi prezenți cei de la Pure Indie Records București cu un stand de unde participanții vor putea cumpăra discuri cu albume ale artiștilor prezenți la festival, dar și multe alte apariții. Poate vom extinde acest segment, vom analiza după această primă experiență.

Ce părere aveți de revival-ul casetei audio?

Mai degrabă consider că e și un instrument de marketing, dar poate fi și o abordare a unor artiști spre a se diferenția. Nu cred că va urma o perioadă și mai de succes a casetei audio, totuși sînt tiraje și apariții foarte limitate, mai degrabă pentru colecționari. Personal, nu mă regăsesc în a achiziționa și asculta muzică pe casetă. Vinilul și formatul digital îmi sînt suficiente.

Recomandați-ne o biografie a unui muzician sau un documentar muzical văzut recent.

În ultima perioadă recunosc că nu am mai văzut prea multe documentare, cu atît mai mult despre muzică, dar l-am văzut și mi-a plăcut recentul Woodstock: Three Days That Defined a Generation de Barak Goodman. Mi-a părut cumva utopic, în zilele noastre nu cred că se mai poate întîmpla așa ceva, ca abordare, concept, impact.

Dacă ați putea trimite un singur album de jazz într-o capsulă spaţială pentru a întîlni alte civilizaţii, ce disc ați alege?

Jon Hassell, Listening to pictures (2018).

Ce muzician ați invita să facă parte din public la ediţia de anul acesta a festivalului?

Mi-ar plăcea să-l văd din nou prin public pe Bugge Wesseltoft. Cînd l-am avut invitat la festival, în 2017, și-a dorit în mod special să ajungă cu o zi mai devreme, pentru a se bucura de festival și de zonă. E bun prieten cu Ilhan Ersahin, care venise la noi cu un an înainte și i-a povestit despre Smida. Din anumite motive, nu a ajuns decît în ziua festivalului și a fost puțin cam dezamăgit din cauza asta. Dar i-a plăcut mult și sper să avem ocazia să-l vedem din nou pe scena Smida și printre participanți.

a consemnat Marius CHIVU

Foto: Marius Maris

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.