Zona Nouă – un festival cu multă, multă poezie

Vlad POJOGA şi Cătălina STANISLAV
Publicat în Dilema Veche nr. 597 din 23-29 iulie 2015
Zona Nouă – un festival cu multă, multă poezie jpeg

La începutul lunii iulie, a avut loc la Sibiu prima ediţie a Festivalului internaţional studenţesc „Zona Nouă“, un festival de poezie tînără. I-am întrebat pe organizatori ce e Zona Nouă, cum s-a transformat un cenaclu literar în ditamai festivalul, cine a venit anul acesta şi ce înseamnă efectul de fluture în literatură. (Luiza Vasiliu

Zona Nouă a început acum vreo cîţiva ani din energia unor oameni tineri de la Facultatea de Litere din Sibiu şi, bineînţeles, a lui Radu Vancu şi Dragoş Varga şi a revistei Transilvania. Ce-a fost întîi un cenaclu literar, oarecum restrîns ca dimensiuni şi cu o deschidere nu prea mare, a devenit în timp un adevărat proiect cultural dezvoltat pe mai multe planuri (odată cu apariţia, în 2012, a primului număr al revistei

şi, mai apoi, cu inaugurarea site-ului

, în toamna lui 2014). La început, revista a fost mai mult despre noi şi despre ceea ce vedeam şi găseam în jurul nostru – în Sibiu şi România, dar, după ce am cunoscut şi am văzut ce fac, atît literar, cît şi jurnalistic, tineri scriitori din afară, ne-am dorit mai mult şi am început să aducem alături de noi poeţi şi prozatori tineri din toată lumea, traducîndu-le textele, punîndu-le întrebări, încercînd să înţelegem mai bine ce fac ei şi să le arătăm şi celor pe care îi interesează ce citim şi găsim şi ne place. Aşa am ajuns să avem cel puţin doi-trei străini în fiecare număr al revistei, să publicăm o antologie de zece poeţi spanioli sub 30 de ani şi o alta cu 14 tineri scriitori nord-americani, cu toţii traduşi pentru prima dată în română. Eram în punctul în care creasem nişte conexiuni, vorbeam foarte des cu majoritatea oamenilor ăstora şi simţeam din ce în ce mai tare nevoia să-i vedem, să-i cunoaştem, să stăm la o masă cu ei.  Aşa că am încercat, încă de anul trecut, să punem pe picioare un festival – un festival numai cu tineri, să le arătăm cît mai multor oameni din România că literatura care se scrie acum e despre noi toţi, că e foarte uşor să ajungem la ea şi, la fel de uşor, să

Pe cîţiva dintre cei pe care aveam să-i chemăm la festival îi cunoşteam deja, pe Luna Miguel, de exemplu, o ştim de acum doi ani, de cînd a venit la Festivalul internaţional de poezie de la Sibiu, organizat de Radu Vancu şi Dragoş Varga. Şi ne-am îndrăgostit de ea imediat cum am luat-o de la aeroport. În poze părea o tipă

cu multe tatuaje şi poezie plină de sînge şi păsări şi boală şi corporalitate, dar din avionul ăla coborîse o tipă care nu de mult îşi tăiase tot părul negru şi lung şi acum arăta ca o adolescentă roşie în obraji, vorbind o englezo-spaniolă adorabilă. Ne-am plimbat mult, am vorbit despre pisici

(Luna are două, şi încă ne mai trimite poze cu ele pe WhatsApp din cînd în cînd) şi despre poezie. Luna venea dintr-o cu totul altă lume pentru noi şi era bine ancorată în lumea literară – atît cea europeană, cît şi cea globală – încă de foarte, foarte tînără, pentru că şi părinţii ei erau amîndoi foarte pasionaţi de literatură, tatăl ei fiind profesor, iar mama ei fiind cea care a iniţiat proiectul micuţei lor case de editură, El Gaviero Ediciones. Luna ştia acum aproape tot ce se întîmpla în lumea literară tînără din Spania şi chiar şi din Anglia, America de Nord şi America Latină. Toţi se urmăreau unii pe alţii pe Facebook, Instagram, blog-uri, era o generaţie complet nouă,

şi foarte, foarte

.  Am păstrat legătura cu Luna de atunci, ne-am trimis în continuare poze cu pisici şi poeme frumoase, am vorbit pe Skype, am făcut un chat conference cu ea şi încă vreo cîţiva poeţi latino-americani, am invitat-o să participe la ArtManiere Poetice, un eveniment pe care-l facem în fiecare an în colaborare cu cei de la ArtMania, am mîncat mămăligă şi am băut ceai verde, am vizitat cetăţui din Mărginimea Sibiului, am făcut liste cu poeţi tineri care ne plac. Şi aşa, prin Luna, am ajuns la Katja Perat, o poetă slovenă care scria o poezie atît, atît de frumoasă şi atît de puternică, încît te gîndeai la poeme de-ale ei zile întregi, înainte să adormi, cînd îţi luai micul dejun, pe drumul de întoarcere de la slujbă (bine, asta nu noi, dar aşa ne-au zis nouă nişte oameni care au un drum de întoarcere de la slujbă), cînd ajungeai acasă şi-ţi trînteai toate lucrurile pe dulăpiorul din hol, poemele ei erau acolo. Tot prin Luna şi prin antologia coordonată de ea, Mil Novecientos Violeta, l-am cunoscut pe David Teles Pereira, prin care am ajuns la Diogo Vaz Pinto şi la poemele lui dense şi Lisabona lui frumoasă. Pe Lieke Marsman o ştiam din revista chineză Chutzpah (cu care am colaborat pentru un număr cu mai mulţi poeţi născuţi după 1989, iar ei au transformat numărul respectiv al revistei într-o mini-antologie de poezie din vreo zece ţări, denumind-o The Diamond Generation), dar, cum n-aveam acces în engleză decît la poemele din revistă, a fost o surpriză să-i citim noile texte, care erau şi mai frumoase decît cele din revistă, erau pur şi simplu la fel de efortlessly pretty ca şi ea. La Sam Riviere am ajuns foarte simplu: noi urmărind cît putem ce se întîmplă în exterior, nu aveam cum să nu dăm de colecţia „Faber New Poets“ a celor de la Faber & Faber. Sam e unul dintre puţinii din colecţia aia care au mers mai departe şi au publicat apoi la F&F, fiind cam cel mai tînăr autor cu cărţi în celebra colecţie „Poetry“ a lor. Pe Lucy K. Shaw o publicaserăm în antologia cu scriitori nord-americani şi am fost foarte încîntaţi să o cunoaştem.  Prin Lucy am ajuns la Oscar Bruno d’Artois şi la poemele lui, care au fost printre cele mai catchy hituri ale festivalului. Iar în ce-l priveşte pe Alexandru Cosmescu (pentru că şi el se încadrează în categoria străinilor, chiar dacă scrie în română), am considerat că volumul de versuri pe care l-a publicat la Cartier merita mult mai multă atenţie decît a primit, aşa că l-am chemat alături de noi. Cam aşa am ajuns la străinii pe care i-am adus la Sibiu, dar nu e vorba doar de cum am ajuns, pentru că ei sînt, de fapt, foarte diferiţi între ei. Ca scris, ca personalitate şi ca viziune. Am încercat, tocmai prin aceste alegeri, să aducem în faţa fiecărui om care a venit să asculte poezie în cele două zile ale festivalului cel puţin un poet care să-i placă. În ceea ce priveşte invitaţii români, pentru că nu trebuie trecuţi cu vederea, ei sînt toţi poeţi cu vizibilitate, cărţi comentate de presa culturală şi o serie de premii la activ: de la Ştefan Baghiu la Alex Văsieş şi de la Radu Niţescu la Andrei Dósa, de la Vlad A. Gheorghiu la Vlad Drăgoi, toţi sînt deja nişte poeţi care le spun ceva oamenilor interesaţi de asta din România. Pe lîngă ei, am oferit şi un wild card (prin concurs), care a ajuns la Deniz Otay. 

În cele cîteva zile s-au format nişte legături frumoase şi care probabil vor dura multă vreme, iar Sibiul a fost plin de versurile lor, literalmente, pentru că am făcut stickere colorate cu cîte un citat din fiecare şi le puteai găsi pe stîlpi şi în autobuz şi în pub-uri şi librării, pe telefoanele şi portofelele oamenilor, pe oglinda din dormitor, pe laptop-uri, pe haine, pe genţi, pe uşi şi pe cabine telefonice. Am avut cîţiva voluntari-furnicuţe (toţi liceeni), care au împărţit flyere şi ziare şi stickere şi ne-au ajutat să pregătim sacoşe pentru fiecare invitat (imprimate cu logo-ul festivalului, al cărui design l-a făcut Ilinca Pop, care ne face şi ilustraţiile pentru revistă), tricouri (tot cu logo-ul), broşuri (cu poemele fiecărui invitat în limba română, care au fost distribuite gratuit tuturor celor care au participat la evenimente) şi albume (nu de muzică, ci un album bilingv cu toţi invitaţii). 

N-a fost deloc greu să alegem unde să facem lecturile. Am urcat pe terasa de la etajul 5 al Bibliotecii Judeţene Astra, de unde se văd turnurile bisericilor şi ochii oraşului şi pescăruşii care se aşază pe acoperişurile de cupru coclit. Mai tîrziu ne-am dat seama că e locul în care ne-am ratat, ca fraierii, primul sărut împreună. Şi pînă la urmă tot am făcut ceva frumos acolo sus. Şi au fost mulţi poeţi şi multe zîmbete largi, multe mîini care au aplaudat şi multe culori turbate în părul fetelor, au fost şi cîteva baloane cu

-uri înăuntru care s-au spart în primele zece minute, a fost multă, multă poezie, multă

Mesagerul de Sibiu

Foto: C. Moşneag

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Alimente sățioase și care nu îți pun în primejdie silueta. Medic: „Fericiți și cu burta plină…chiar se poate!”
Medicul nutriționist Mihaela Bilic a dezvăluit duminică, 19 mai, într-o postare publicată pe Facebook, care sunt alimentele care te mențin sătul pentru mai mult timp și cu puține calorii.
image
Ce taxe turistice se percep în marile orașe din Europa. Atena bate recordurile
Un număr tot mai mare de orașe din Europa impun sau măresc costul taxelor turistice pentru vizitatori, la un nivel mai mare decât cele propuse în toamna anului trecut.
image
Cum a fost convinsă o tânără să renunțe la școală și la familie pentru a se prostitua. „Era o mașină de făcut bani”
O tânără din comuna Bâlteni, județul Gorj, a trăit un adevărat coșmar timp de doi ani de zile alături de un tânăr de care s-a îndrăgostit

HIstoria.ro

image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.
image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi