Zece ani de Anim’est

Publicat în Dilema Veche nr. 608 din 8-14 octombrie 2015
Zece ani de Anim’est jpeg

Din 2006, începutul de octombrie înseamnă, în Bucureşti, şi Anim’est. Adică o simpatică oaie roz pe post de mascotă, care invită publicul să ia parte la proiecţii de filme de animaţie, completate de workshop-uri, masterclass-uri, nopţi tematice de muzică şi film, petreceri şi întîlniri dedicate animaţiei. Evenimentele se desfăşoară în perioada 2-11 octombrie, motiv pentru care i-am rugat pe cei trei directori ai festivalului – Laurenţiu Brătan, Vlad Ilicevici şi Mihai Mitrică – să facă bilanţul Anim’est-ului, după zece ani de existenţă. 

● Laurenţiu BRĂTAN

„Cele mai bune filme“ de pînă acum şi ce urmează

E întotdeauna greu şi ingrat să faci clasamente sau liste cu „cele mai bune filme“, dar şi o provocare, de fiecare dată. Dac-ar fi să pun laolaltă scurtmetraje cu lungmetraje care au fost proiectate la festival de-a lungul timpului, din ea n-ar trebui să lipsească, în mod cert, cele de mai jos.

(2008), lungmetraj israelian, regia Ari Folman. E una din capodoperele genului, care de fapt transcende genul, îmbinînd documentarul cu animaţia.

e un documentar de animaţie construit ca o anchetă asupra memoriei. Sau, mai degrabă, asupra lipsei ei ca urmare a unei traume de război. Istoria lumii (războiul civil din Liban, din anii ’80) se îmbină cu istoria personală a regizorului, care a fost trimis ca masă de sacrificiu, împreună cu mulţi din generaţia lui, într-o luptă absurdă, căreia nu reuşeau să-i vadă nici o logică şi nici un interes. Filmul are o suită de scene absolut hipnotice, alternate cu altele realist-documentare, şi se termină cu una cutremurătoare, care nu e de animaţie, ci sînt imagini de arhivă cu masacrul de la Sabra şi Şatila, din 1982, care a oripilat lumea.

(1973), lungmetraj francez de René Laloux – unul din reprezentanţii legendari ai animaţiei franceze. E un SF adaptat după benzile desenate ale unui artist suprarealist – Roland Topor – şi unul din cele mai rafinate filme de gen. Muzica, desenul, povestea, atmosfera – toate se îmbină perfect, într-un film-vis ce te transpune într-un univers din care ţi-e greu să ieşi.

(2010), scurtmetraj grec, realizat de un colectiv numit NOMINT (Christos Lefakis şi Yannis Konstandinidis). E un filmuleţ de doar două minute şi jumătate, complet nebunesc – un suprarealism plin de umor şi o fantezie debordantă. Sfînta găină cu două capete şi cu coarne, pe o pajişte ireal de verde, priveşte perplexă cînd la maşina eşuată acolo dintr-o altă lume, cînd pe fereastra uzinei în care probabil s-a născut, ca urmare a unui experiment, iar în cele din urmă cîntă operă, în aplauzele unei săli pline.

(2007), lungmetraj francez de Marjane Satrapi şi Vincent Paronnaud. E o bornă în istoria filmului de animaţie, căci propune genul documentarului de animaţie (puţin) înaintea lui

Probabil nu pentru prima dată în mod absolut, ci pentru prima dată în mod foarte percutant. Bazat şi el pe un BD şi construit pe povestea personală a iraniencei Marjane Satrapi, emigrată în Franţa din Iranul Revoluţiei Islamice de la sfîrşitul anilor 1970, e unul din filmele de referinţă din ultimii zece ani de cinema.

(2012), scurtmetraj belgian semnat Emma de Swaef şi Marc James Roels. E centrat pe un personaj construit din vată, într-o lume de vată – un film de o frumuseţe uimitoare şi cu o atmosferă învăluitoare. Premiat la foarte multe festivaluri, inclusiv la Anim’est (Premiul Publicului), în 2012.

(2008), scurtmetraj argentinian al lui Santiago Bou Grasso. Parabolă a unei societăţi în care sclavagismul revine în modernitate într-o formă diferită de cea de acum 150-200 de ani, dar cu acelaşi fond. Filmul evoluează relativ şi intenţionat monoton, punînd accentul pe finalul cu totul neaşteptat.

Dacă vorbim despre viitor, festivalul e unul din cele mai solide festivaluri de gen din Europa şi unul din cele mai mari. Felul în care va arăta festivalul în anii care vin nu poate fi imaginat decît într-un cadru care să îmbine proiecţiile clasice cu evenimente conexe (concerte, prezentări, spectacole alternative etc.). Ediţia de anul acesta e centrată pe tema „Animaţie şi muzică“. Ediţiile viitoare vor fi centrate pe teme cît mai diverse şi mai incitante.

Secţiunile dedicate copiilor („Minimest“) sînt din ce în ce mai apreciate. Festivalul investeşte astfel în formarea spectatorilor de mîine, aşa cum, prin latura sa educaţională, şi-a propus să se ocupe şi de animatorii români de mîine. 

● Vlad ILICEVICI

Festivalul în cîteva cifre

170.000 de spectatori au umplut, de la prima ediţie şi pînă în prezent, sălile de cinema bucureştene care au găzduit festivalul Anim’est. Peste 200 de lungmetraje de animaţie premiate la festivaluri internaţionale de renume, titluri precum

sau

şi peste 3000 de scurtmetraje de animaţie de pe şase continente au fost selectate în cadrul festivalului de-a lungul celor nouă ediţii de pînă acum. La creşterea apetitului pentru animaţie şi la o percepţie mai temeinică asupra unei industrii complexe şi generoase au contribuit 500 de invitaţi internaţionali, animatori consacraţi precum Bill Plympton, John Dilworth sau Michel Ocelot şi studiouri celebre precum Laika, Pixar, Aardman sau Framestore. Ambianţa proaspătă şi prietenoasă asociată festivalului a fost susţinută de cei peste 1000 de voluntari dedicaţi, cei mai entuziaşti dintre aceştia regăsindu-se astăzi în echipa Anim’est.

Încă de la prima ediţie, festivalul şi-a propus să crească industria filmului de animaţie autohton, componenta educaţională fiind din ce în ce mai importantă în fiecare an. Alături de cele 30 de workshop-uri şi 15 masterclass-uri de animaţie pentru adulţi şi copii, misiunea de a dezvolta filmul românesc de animaţie a dat naştere unui proiect ambiţios în afara festivalului, „Animation Worksheep“, ajuns, în 2015, la a cincea ediţie. Dintre cei 56 de absolvenţi ai acestui atelier intensiv de animaţie ce se desfăşoară timp de două săptămîni şi jumătate în fiecare primăvară, tineri animatori din România şi din Republica Moldova, mai bine de jumătate lucrează în prezent în studiouri de animaţie sau în industrii conexe, ca ilustratori, graficieni, regizori etc. Mai mult decît atît, platforma educaţională Anim’est a fost extinsă prin intermediul unei sesiuni de prezentare/concurs de proiecte de scurtmetraj de animaţie, botezată „Project Worksheep“ şi ajunsă anul acesta, cu sprijinul HBO România, la a treia ediţie. 

● Mihai MITRICĂ

Cum stăm cu animaţia autohtonă?

Odată cu cei zece ani de existenţă, am sărbătorit evoluţia animaţiei autohtone, cu proiecţia, în deschiderea ediţiei de anul acesta, a docu-dramei

(2015), în regia Ancăi Damian. Face parte dintr-o trilogie de documentare de animaţie, primul fiind

a cărui regie poartă aceeaşi semnătură şi care a deschis ediţia Anim’est din 2011. Anca Damian explorează, în această trilogie, cîteva destine tragice, oameni care se aruncă cu capul înainte în situaţii extreme, fără să le pese că vor ajunge victimele lor. O coproducţie România-Franţa-Polonia, animaţia

aduce în prim-plan călătoria prin aproape o jumătate de secol de istorie a polonezului Adam Jacek Winker – artist, fotograf, dar şi un experimentat alpinist. Refugiat politic la Paris, artistul a trăit cu ideea de a schimba lumea. A escaladat vîrful Mont Blanc, unde a ridicat un steag al solidarităţii cu poporul afgan. A luptat în Afganistan împotriva sovieticilor şi l-a cunoscut pe legendarul Massoud. Un destin de excepţie, în tradiţie romantică.

De-a lungul anilor, Anim’est a fost o gură de oxigen pentru animatorii români – fie că lucrează în cadrul unor şcoli/universităţi, fie că-şi produc filmele cu sprijinul CNC, fie că lucrează absolut independent, fără nici o finanţare. În 2007, cînd a fost organizată prima competiţie românească în cadrul festivalului, cu greu s-au strîns filme pentru a încropi un program. În prezent, se înscriu de trei ori mai multe filme româneşti la preselecţie. O superioritate numerică, dar şi calitativă faţă de acum opt-nouă ani. O parte din autorii lor sînt absolvenţi ai „Animation Worksheep“, aşadar, e un efort care dă roade. În programul românesc de anul acesta sînt proiectate 11 scurtmetraje, dintre care unele de o calitate cu nimic mai prejos faţă de producţiile străine.  

pagină realizată de Ana Maria SANDU 

Foto: A. Marineci, C. Tomoiagă, A. Damian

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Alimente sățioase și care nu îți pun în primejdie silueta. Medic: „Fericiți și cu burta plină…chiar se poate!”
Medicul nutriționist Mihaela Bilic a dezvăluit duminică, 19 mai, într-o postare publicată pe Facebook, care sunt alimentele care te mențin sătul pentru mai mult timp și cu puține calorii.
image
Ce taxe turistice se percep în marile orașe din Europa. Atena bate recordurile
Un număr tot mai mare de orașe din Europa impun sau măresc costul taxelor turistice pentru vizitatori, la un nivel mai mare decât cele propuse în toamna anului trecut.
image
Cum a fost convinsă o tânără să renunțe la școală și la familie pentru a se prostitua. „Era o mașină de făcut bani”
O tânără din comuna Bâlteni, județul Gorj, a trăit un adevărat coșmar timp de doi ani de zile alături de un tânăr de care s-a îndrăgostit

HIstoria.ro

image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.
image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi