Visează, vorbeşte, dansează

Publicat în Dilema Veche nr. 545 din 24-30 iulie 2014
Visează, vorbeşte, dansează jpeg

● Platforma de reflecţie E-Motional – Rethinking Dance, Porto – Bucureşti. Fundaţia „Gabriela Tudor“.

Prima etapă – Porto, 25 iunie-2 iulie 2014. Porto, vara, cînd mirosul Atlanticului se insinuează printre hortensiile albastre şi printre pietrele care strivesc, rînduite în monumente maiestuoase, aleile înguste, decorate cu steguleţe multicolore, printre clădirile îmbrăcate în faianţă pictată şi casele coloniale, ascunse de vegetaţii luxuriante sau printre sutele de minirestaurante în care se poate bea oricînd um café (o cafea mică şi tare) şi mînca pastel de nata (tartă cu cremă), acest Porto eclectic, seducător şi prietenos a fost ales pentru prima parte a Platformei de reflecţie E-Motional – Rethinking Dance. Derulată de fundaţia „Gabriela Tudor“ în colaborare cu Fabrica de Movimentos (Porto) şi Asociaţia Coregrafilor Profesionişti din Letonia într-un proiect amplu care vizează mobilitate, ateliere şi producţii/prezentări de dans contemporan, dezbateri, Platforma a adus împreună la Porto artişti (Cosmin Manolescu, Vava Ştefănescu, Jean-Lorin Sterian, Alberto Magno, Joclécio Azevedo, Rogério Nuno Costa, Joana von Mayer Trindade, Elina Lutce, Olga Zitluhina), operatori culturali (Ştefania Ferchedău şi Maija Pavlova) şi critici (Inta Balode şi subsemnata) din trei ţări: România, Portugalia şi Letonia. Participanţii şi-au împărtăşit experienţele şi viziunile lor asupra dansului, diferite datorită poziţionării lor în domeniu, deşi cei mai mulţi funcţionează interdisciplinar, în sensul că sînt în egală măsură artişti, curatori, manageri culturali (toţi artiştii din proiect sînt şi manageri sau curatori). Platforma vizează recontextualizarea dansului pe mai multe paliere – al artelor, al politicilor europene şi al realităţilor sociale determinate de criza economică, şi identificarea, pe de o parte, a problemelor generate şi, pe de altă parte, a modificărilor induse de aceste noi contexte. Care sînt etapele procesului de creaţie? În ce măsură spaţiul determină conţinutul şi forma performance-ului? Care este relaţia între performer şi spectator? Cum funcţionează reţelele internaţionale şi colaborarea în interiorul acestora? Care sînt conexiunile între dans şi celelalte arte?

Platforma de reflecţie s-a constituit într-un forum de discuţii care au explorat dimensiunile artistice şi manageriale ale dansului contemporan. Trei idei esenţiale s-au desprins din această dezbatere intensivă. Prima este că problemele funcţionează în ansamblu, contextualizate, nu sînt independente şi nu au soluţii singulare (discuţia despre relaţia spaţiu – performer a dus la o dezbatere despre triunghiul spaţiu – performer – public, căci un spaţiu de reprezentare neconvenţional – de regulă, de mici dimensiuni, de exemplu, o locuinţă – determină atît conţinutul şi forma actului artistic, cît şi raportarea publicului la spectacol şi influenţează relaţia performer – spectator). Nu numai artistic, lucrurile sînt conectate unele cu altele, dar şi administrarea unui astfel de spectacol – fonduri, spaţii, marketing – este determinată de conţinutul acestuia. Un proiect de dans contemporan este un construct compact pentru că operează cu limbaje artistice şi formule manageriale diferite de cele instituţionalizate. La Bucureşti, CNDB, ca instituţie de stat, funcţionează diferit de celelalte instituţii de spectacole, ceea ce a produs probleme, în special de înţelegere de către finanţatorul public a modului de lucru în Centru.

O altă idee reliefată în dezbateri a fost aceea că, deşi realităţile sînt diferite în Letonia, Portugalia şi România, problemele dansului contemporan sînt similare. Coregrafii se confruntă cu o cronică lipsă de spaţii, în condiţiile în care cele mai multe sînt monopolizate de cultura oficială, de regulă conservatoare. Relaţia cu publicul este dificilă, în lipsa unei educaţii privind arta contemporană în şcoli (în România, sistemul de învăţămînt cere reproducerea informaţiei, nu creează contextul pentru formarea unei atitudini critice şi a unei grile personale de receptare). În ceea ce priveşte fondurile, criza economică a servit şi încă mai serveşte ca pretext pentru subfinanţarea domeniului – în fapt, este vorba despre marginalizarea artei contemporane, considerată minoră sau, în România, de neînţeles şi iritantă prin permanenta poziţionare critică faţă de sistemul politic.

A treia idee vizează nevoia de autoinvestigare continuă şi de chestionare a relaţiei cu societatea, de teoretizare şi conceptualizare, atitudine specifică dansului contemporan, o artă trează, definită prin însăşi luciditatea ei, care îi conferă o privire pătrunzătoare asupra sieşi, dar şi asupra lumii, fa-ţă de care se raportează critic. De aici se dezvoltă o altă idee, aceea că arta contemporană, în special cea performativă, se defineşte şi prin lupta pentru afirmare, impunere şi recunoaştere. Caracteristică esenţială a performance-ului contemporan, nevoia de autodefinire şi de poziţionare în context social, politic, artistic transformă dansul într-o artă investigativă, în continuă reaşezare, refuzînd fixarea în tipare. Dansul contemporan îşi schimbă permanent instrumentele de construcţie şi percepţie. Din acest motiv, în comparaţie cu arta conservatoare, cea contemporană pare nevrotică.

La Teatro Municipal. Campo Alegre din Porto a fost prezentat spectacolul de absolvire al artiştilor care au urmat cursurile de dans contemporan din cadrul proiectului Palcos Instáveis, derulat de Compania Instável. Prezentarea a cuprins piese scurte, ilustrative pentru modul în care tinerii coregrafi şi performeri au asimilat tehnicile dramaturgiei coregrafice şi modalităţile de expresie; a fost, practic, o demonstraţie de teorie aplicată. O astfel de prezentare este interesantă în măsura în care temele sînt inteligibile şi discursul coregrafic – coerent, iar tehnicile folosite corespund tipului de abstractizare ales. De exemplu, verbalizarea discursului coregrafic exclusiv cu ajutorul mîinilor a condus, într-o piesă, la o construcţie minimalistă şi concentrată, în timp ce cantonarea într-o teatralitate excesivă, realist-narativă, a îndepărtat o altă lucrare de structura conceptuală a dansului.

Dansul este o artă lucidă, care chestionează şi se autochestionează permanent. Refuzul conservării – pericolul care planează asupra limbajelor artistice conservatoare – o face vie, dar şi vulnerabilă. Şi asta o aseamănă mult cu viaţa.

Partea a doua a Platformei de reflecţie Emotional – Rethinking Dance va avea loc la Bucureşti, între 5 şi 12 octombrie 2014.

Oana Stoica este participant al Platformei de reflecţie E-Motional – Rethinking Dance.

Foto: C. Manolescu

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.