Victor Brauner, ÔÇ×Domni╚Öoarele coafateÔÇť ╚Öi Iulia Hasdeu

Publicat în Dilema Veche nr. 817 din 17-23 octombrie 2019
Victor Brauner, ÔÇ×Domni╚Öoarele coafateÔÇť ╚Öi Iulia Hasdeu jpeg

├Än luna octombrie a anului trecut, vizitarea ├«n cadrul programului cultural Noaptea muzeelor a Cimitirului Bellu, ÔÇ×un adev─ârat muzeu ├«n aer liberÔÇť, a atras un public numeros, dornic s─â cunoasc─â ├«n ÔÇ×nocturn─âÔÇť locurile de veci ale unor personalit─â╚Ťi marcante din cultura rom├óneasc─â. Obiceiul exista ├«nc─â la ├«nceputul veacului trecut, c├«nd unul dintre cele mai vizitate monumente funerare era cel construit de Bogdan Petriceicu Hasdeu ├«n memoria fiicei sale, Iulia. ├Änzestrat─â cu calit─â╚Ťi excep╚Ťionale, Iulia Hasdeu studiaz─â la Sorbona, urm├«nd s─â fie cunoscut─â ├«ndeosebi ca poet─â. Suferind de tuberculoz─â, s-a stins din via╚Ť─â ├«n anul 1888, la v├«rsta de numai nou─âsprezece ani. Interesul manifestat de Hasdeu pentru spiritism ╚Öi cavoul Iuliei, construit ca un mic ÔÇ×templuÔÇť, trebuie s─â fi hr─ânit pentru mult─â vreme imagina╚Ťia t├«n─ârului Victor Brauner, care avea s─â devin─â un important reprezentant al avangardelor europene.

Dup─â mai multe schimb─âri de domiciliu ÔÇô Hamburg, Viena, Br─âila ÔÇô, familia Brauner, originar─â din Piatra Neam╚Ť, se instaleaz─â ├«n Bucure╚Öti ├«ntr-o cas─â aflat─â pe strada Suter, ├«n ├«mprejurimile Parcului Carol. Victor Brauner, adolescent, atras de pictur─â, obi╚Önuie╚Öte s─â-╚Öi petreac─â timpul liber ├«n c─âutare de motive, peisaje, arhitecturi din cartier ╚Öi din Cimitirul Bellu, pe care-l viziteaz─â adeseori. ├Ä╚Öi construie╚Öte un ╚Öevalet improvizat ╚Öi se ├«nscrie ├«n 1919 la Academia de Arte Frumoase din Bucure╚Öti. ├Än 1924 ini╚Ťiaz─â, ├«mpreun─â cu poetul Ilarie Voronca, revista 75HP al c─ârei num─âr unic avea s─â fie, la scurt timp dup─â apari╚Ťie, cunoscut ╚Öi apreciat peste hotarele Rom├óniei. ├Än urma unei vizite f─âcute la Paris ├«n anii 1925-1927 ╚Öi a unui sejur prelungit ├«ntre anii 1930 ╚Öi 1935, c├«nd devine membru al grupului suprarealist din jurul lui Andr├ę Breton, p─âr─âse╚Öte Rom├ónia pentru a se instala definitiv ├«n Fran╚Ťa ├«n anul 1938.

La Paris, ├«n urma accidentului ├«n care ├«╚Öi pierde ochiul st├«ng ├«ntr-o ├«nc─âierare dintre doi prieteni pe care voia s─â-i despart─â, artistul ini╚Ťiaz─â o nou─â etap─â ├«n pictur─â. Autoportretul cu ochiul eviscerat pictat ├«n 1930 ╚Öi o serie de opere realizate ├«ntre anii 1925 ╚Öi 1938 s├«nt interpretate ca o premoni╚Ťie a tragicului eveniment, ├«n timp ce crea╚Ťia anterioar─â accidentului este considerat─â o oper─â ÔÇ×vizionar─âÔÇť (ÔÇ×Le casÔÇť Victor Brauner, 1944, Arhiva Bibliotecii Kandinsky, Centrul Georges Pompidou, Paris).

De la oniric la ocult, crea╚Ťia sa penduleaz─â ├«ntr-o zon─â ├«n care fantasticul, misterul ╚Öi miraculosul se afl─â pe primul plan: ÔÇ×Vre╚Ťi s─â v─â popula╚Ťi spiritul, vre╚Ťi s─â face╚Ťi o c─âl─âtorie magic─â ├«ntr-o lume nou─â, vre╚Ťi s─â trece╚Ťi grani╚Ťele negre ale realit─â╚Ťii, (ÔÇŽ) vre╚Ťi s─â cunoa╚Öte╚Ťi cele mai ascunse taine ale imagina╚Ťiei, ale fantasticului, ale misteriosului?ÔÇť (Victor Brauner, Carnet havanne ├á spirale, Marseille, Clinique Paradis 1941, Arhiva Bibliotecii Kandinsky, Centrul Georges Pompidou, Paris).

Descoperirea scrierilor suedezului Emanuel Swedenborg ╚Öi interesul pentru ezoterism ╚Öi fenomene magice domin─â perioada Licantropilor (1938-1942), succubi, incubi, efial╚Ťi, somnambule, himere ╚Öi fantome (vedenii), hibrizi ├«nv─âlui╚Ťi ├«ntr-o atmosfer─â ÔÇ×nebuloas─âÔÇť. Considerat─â de Andr├ę Breton ca reprezent├«nd cel mai bine suprarealismul ├«n momentul premerg─âtor exilului grupului suprarealist la Marsilia, ├«ncep├«nd cu anul 1940, pictura lui Victor Brauner reflect─â noile idei care aveau s─â conduc─â la o nou─â etap─â ├«n evolu╚Ťia mi╚Öc─ârii. Breton pune ├«n primul plan al crea╚Ťiei suprarealiste crearea unui nou mit, Mitul Marilor Transparen╚Ťi (Prol├ęgom├Ęnes ├á un troisi├Ęme manifeste du surr├ęalisme ou non, 1942).

├Än pictura lui Victor Brauner, figurile ╚Öi obiectele existente s├«nt din nou create pentru a instaura un spa╚Ťiu nou, determinat de incon╚Ötient ╚Öi de hazard, reflex al unei lumi schimb─âtoare ale c─ârei multiple fa╚Ťete dezv─âluie st─âri emo╚Ťionale. Lumile exterioar─â ╚Öi interioar─â s├«nt legate ├«ntre ele prin nedefinit pentru a desemna un spa╚Ťiu ÔÇ×de mijlocÔÇť, spa╚Ťiu psihologic populat de lumea hibrid─â a licantropilor. Numit de artist ÔÇ×spa╚Ťiu psihologic cu dubl─â ac╚ŤiuneÔÇť, ├«ntinderea sa nelimitat─â corespunde unei profunzimi necunoscute, o ÔÇ×profunzime lipsit─â de profunzimeÔÇť unde se deruleaz─â evenimentele ÔÇ×vie╚Ťii interioareÔÇť. Elementele realului s├«nt supuse unui proces de descompunere/recompunere prin care este prefigurat spa╚Ťiul psihologic, un spa╚Ťiu supus at├«t legilor necontrolabile ale visului ╚Öi ale viziunii, c├«t ╚Öi celor ale lumii exterioare, un spa╚Ťiu cu ÔÇ×dubl─â ac╚ŤiuneÔÇť. Artistul nu picteaz─â ceea ce vede, ci, printr un procedeu de substitu╚Ťie, el reproduce imaginea care evoc─â ├«n chip poetic impresiile produse de apari╚Ťia unor ÔÇ×forme omene╚Öti ╚Öi obiecte care se unesc amestec├«ndu-se unele cu altele ╚Öi se pierd pentru a se reg─âsi ├«n aceea╚Öi cea╚Ť─âÔÇť (Victor Brauner, Carnet havanne a spirale, Marseille, Clinique Paradis, 1941).

1942 portrait de iulia hasdeu plume et encre sur papier jpg jpeg

├Än proiectele notate ├«n carnetul care con╚Ťine ├«nsemn─ârile f─âcute la Marsilia, Brauner propune o ÔÇ×antologie a coafuriiÔÇť (coafura masochist─â, sadic─â, melancolic─â etc.), proiect pe care-l reia ├«ntr-o serie de desene ╚Öi tablouri realizate ├«n timpul exilului ├«ntr-un sat din mun╚Ťii Alpi, unde se ascunde ├«n timpul r─âzboiului ├«ntre anii 1942 ╚Öi 1945. Tema ÔÇ×coafurilorÔÇť este de ast─â dat─â inspirat─â de frumuse╚Ťea forma╚Ťiunilor geologice asem─ân─âtoare unor siluete feminine pur-t├«nd coafuri extravagante, cunoscute sub numele de ÔÇ×Domni╚Öoare coafateÔÇť (Demoiselles coiff├ęes). Brauner le descoper─â ├«n cursul plimb─ârilor ├«n ├«mprejurimile r├«ului Durance, ├«n apropierea localit─â╚Ťilor Plaine de Th├ęus ╚Öi Remollon. ├Äntr-una dintre p├«nzele pictate la Celliers-de-Rousset, pictorul reproduce fidel podul care leag─â malurile r├«ului Durance a╚Öezat pe capul unei tinere fete, ├«n chip de ÔÇ×coafur─âÔÇť. Un desen ├«n creion reia arhitectura podului pentru a ÔÇ×├«ncoronaÔÇť o figur─â feminin─â simboliz├«nd trecerea de la o lume la alta, de la real la ireal, de la cotidian la fantastic sau miraculos. Un alt desen, ├«n peni╚Ť─â, este portretul imaginar al Iuliei Hasdeu, unica fiic─â a savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu. Legenda spune c─â, la ╚Öase luni dup─â moartea Iuliei, scriitorul ar fi primit un semn de la ea ├«n timp ce era a╚Öezat ├«n fa╚Ťa h├«rtiei de scris. Hasdeu relateaz─â ├«nt├«mplarea prin care m├«na ├«i fusese condus─â f─âr─â voia lui pentru a scrie mesajul pe care fiica lui voia s─â-l transmit─â, fapt care-l determin─â s─â se ini╚Ťieze ├«n spiritism.

Herman Brauner, tat─âl pictorului, era un pasionat spiritist ale c─ârui ╚Öedin╚Ťe cu mediumuri s├«nt relatate de Victor Brauner ├«n interviurile date spre sf├«r╚Öitul vie╚Ťii. Pictorul ├«╚Öi aminte╚Öte de ╚Öedin╚Ťele de spiritism v─âzute ├«n copil─ârie ÔÇ×prin gaura cheiiÔÇť care i au influen╚Ťat mai t├«rziu pictura (Amurg, 1938; Magia nop╚Ťii, 1939; Spa╚Ťiul psihologic, 1939). Monumentul funerar al Iuliei, ÔÇ×morm├«nt poemÔÇť construit de Hasdeu ├«n Cimitirul Bellu, fusese conceput ca un mic ÔÇ×templuÔÇť care, ├«n timpul adolescen╚Ťei lui Victor Brauner, petrecut─â la Bucure╚Öti, putea fi vizitat. ├Än 1942, c├«nd Brauner realizeaz─â portretul imaginar al Iuliei Hasdeu, ÔÇ×coafuraÔÇť reproduce construc╚Ťia ÔÇ×templuluiÔÇť consacrat de Hasdeu fiicei sale ├«n Cimitirul Bellu. Exteriorul (partea vizibil─â a construc╚Ťiei) ╚Öi interiorul (cripta) ÔÇ×templuluiÔÇť pe care Brauner ├«l vizitase ├«n adolescen╚Ť─â formeaz─â arhitectura delicat─â a ÔÇ×coafuriiÔÇť din desen.

├Äncep├«nd cu anii 1930, figura feminin─â, poet─â, vizionar─â, magician─â, somnambul─â sau himer─â, devine un leitmotiv ├«n opera braunerian─â. ├Än 1942, inspirat de scrierile lui Novalis, ├«ndeosebi de Imnurile c─âtre noapte, Brauner aduce un re├«nnoit omagiu muzei, poet─â ╚Öi inspiratoare, Sofia ├«n poezia lui Novalis, Iulia ├«n opera braunerian─â. 

Mihaela Petrov este istoric de art─â.

945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.