„Unde te-ai duce, întîlneşti dans contemporan. Ceea ce e bine!“ - interviu cu Vava ŞTEFĂNESCU

Publicat în Dilema Veche nr. 558 din 23-29 octombrie 2014
„Unde te ai duce, întîlneşti dans contemporan  Ceea ce e bine!“   interviu cu Vava ŞTEFĂNESCU jpeg

Un (nou) început pentru Centrul Naţional al Dansului Bucureşti (CNDB). Coregrafa şi dansatoarea Vava Ştefănescu este noul manager al singurei instituţii publice din România care se ocupă cu promovarea dansului contemporan. La zece ani de la înfiinţare, un look back şi cîteva proiecţii de viitor.

Sînteţi dansator şi coregraf. Dar aţi devenit şi manager cultural: la Multi-Art Dans, apoi la Centrul Naţional al Dansului. Ce presupune munca de director al acestei instituţii?

Mai întîi, presupune o atenţie mărită la toate detaliile. Pentru mine, înseamnă să corelezi sursele şi resursele instituţiei cu necesităţile, preocupările artistice şi culturale ale artiştilor, cu tendinţele pieţelor culturale, cu tendinţele de consum cultural. Calitatea atenţiei este cu atît mai importantă cînd lucrezi pentru o instituţie nouă, care este unică între instituţiile dedicate artelor spectacolului, din subordinea Ministerului Culturii. O instituţie care nu are tradiţia unui teatru naţional, cu o sută de ani de istorie în spate; Centrul Naţional al Dansului împlineşte anul acesta zece ani de la înfiinţare. E cu atît mai interesant pentru un manager cultural să aibă ocazia să construiască şi să transforme gîndirea instituţională tradiţională despre managementul instituţiilor de cultură, făcînd continuu un proces de adecvare la timpurile noastre europene şi, de ce nu, mondiale. Dimensiunea pe care o văd importantă aici este că instituţia trebuie să ştie la ce întrebări să răspundă şi să lucreze pentru artişti şi public, şi nu invers.

Mai aveţi timp şi pentru propriile proiecte artistice?  

E dificil, dar nu imposibil. Iar în toamna aceasta am avut poate cel mai bogat sezon din ultimii ani. Trei dintre lucrările mele au fost prezentate în festivaluri internaţionale sau naţionale (Swing – o producţie Teatrul Naţional Cluj, 2013, a fost prezent în Întîlnirile Internaţionale de la Cluj, After All – o producţie Colectiv A/Festivalul Temps d’Images, 2011, a fost prezentat la Budapesta în L1 Festival, la Bucureşti în Festivalul E-motional, şi o să fie prezent la Festivalul Eurothalia la Timişoara, în noiembrie, iar Cvartet pentru o lavalieră a fost prezentat în Festivalul Confrontations la Lublin, Polonia). Asta fără să mai vorbim de spectacole la care am colaborat în calitate de coregraf: Viaţa e mai frumoasă după ce mori, de Mihai Măniuţiu, o producţie a Teatrului din Odorheiul Secuiesc, sau Muzicanţii din Bremen, în regia lui Attila Vizauer, o producţie a Teatrului Ţăndărică – vor fi prezente în cadrul Festivalului Naţional de Teatru. Dar acestea sînt producţii anterioare. Despre proiecte artistice personale noi… încă nu mă pot gîndi, deşi am mai multe idei.  

Centrul Naţional al Dansului e una dintre puţinele instituţii care a apărut la cererea şi din iniţiativa artiştilor. Au existat cîteva dezbateri publice în care s-a văzut foarte clar solidaritatea, consensul în jurul acestui proiect. Se mai păstrează această solidaritate?  

Nu ştiu; cred că starea generală este alta acum, contextul social este cu totul altul şi pune artiştilor alte probleme. Impresia generală este de disoluţie şi fragmentare, mai puţin de solidaritate. Ne-am maturizat cu toţii, iar maturizarea a adus cu ea şi o benefică stare de profesionalizare. Am trecut, cumva, de la „improvizaţie“ şi acţiuni pompieristice la formele profesionale „normale“, mereu susceptibile de a fi îmbunătăţite, dar care sînt actualmente „revendicate“ de artişti. 

E aşa cum zicea cîntecul: „Noi în anii 2000, cînd nu vom mai fi copii“… Nu mai sîntem copii, chiar şi tinerii sînt mai maturi decît eram noi la vîrsta lor, însă ce a rămas constant şi aproape neschimbat este starea de precaritate în care se dezvoltă dansul contemporan şi atitudinea actuală asupra acestui domeniu artistic, care, în continuare, frizează ignoranţa şi neatenţia.  

Cum vă explicaţi această relaţie solidară într-un mediu foarte competitiv?

Competiţia a devenit un fenomen real în ultimii ani. Publicul s-a maturizat şi el, este o cerere crescîndă pentru dans contemporan în ultima vreme, dar publicul nu ştie (şi nici nu ar trebui să ştie) despre condiţiile în care este încă produs dansul contemporan. Se cere, pe bună dreptate, calitate, dar această calitate are de multe ori o valoare dublă: puterea artistică şi resursele de producţie…  

Care e situaţia Centrului Naţional al Dansului acum, la începutul mandatului de manager? Care sînt resursele de care dispuneţi şi ce vă lipseşte?

Încă lipseşte un spaţiu al Centrului Naţional al Dansului, pentru a putea răspunde corect şi coerent misiunii sale. Relaţia cu autoritatea centrală, Ministerul Culturii, în subordinea căruia sîntem, s-a îmbunătăţit vizibil. Pare că se doreşte acelaşi lucru, şi doar e vorba de o ajustare de „procedură“. Sper să nu fi fost doar un an norocos, cu efecte pozitive de circumstanţă.  

Ce este „Planul Marshall pentru dans“?

Eu cred în „parteneriat“, în sensul cel mai exact al cuvîntului, în sensul unei construcţii împreună. Nu cred că, în situaţia noastră, putem susţine acest serviciu public, fără adevăraţi parteneri, care vor să construiască în acelaşi sens. Cred că acest serviciu public într-o oarecare măsură este preluat de alte instituţii de stat sau private. Centrul Naţional al Dansului este gata să sprijine acele iniţiative, la nivel naţional, care susţin producţia, difuzarea, formarea şi documentarea în domeniul dansului contemporan.  

Cum se construieşte o stagiune la Centrul Naţional al Dansului?

Tocmai am lansat un apel către artişti, în care îi rugăm să ne trimită, pînă în decembrie, idei, preocupări, proiecte, în urma cărora să putem configura programul pentru anul viitor. Eu încerc să ies din logica unei stagiuni aşa cum se înţelege termenul pentru majoritatea teatrelor. Pot să îi spun, în cel mai bun caz, stagiune de evenimente, dar nu este potrivit termenul de „stagiune“, pentru că noi nu sîntem un teatru de repertoriu, deşi prezentăm aceeaşi producţie de mai multe ori în decursul unui an teatral.  

Care este locul dansului contemporan pe scena artistică din România?

Cred că în ultimii ani, în ciuda scăderii surselor de finanţare, dansul a căpătat un loc aparte şi este prezent cam pe toate „scenele“, fie că vorbim de teatru, de arte vizuale, experiment, spaţiu public, stradă, scene mari, scene underground… Oriunde te-ai duce, întîlneşti dans contemporan. Ceea ce e bine!

Misiunea principală a Centrului Naţional al Dansului este să promoveze producţii ale companiilor şi dansatorilor. Îşi poate atinge această misiune?

Eu cred că reuşim; mai ales dacă nu rămînem singurii care fac asta, şi găsim partenerii care doresc să promoveze acest domeniu.  

În ce măsură reuşeşte CNDB să atragă publicul larg?

Cred că am răspuns mai devreme la această întrebare; nu este doar simbolic premiul pe care l-a primit CNDB încă pe vremea cînd avea spaţiul în clădirea Teatrului Naţional din Bucureşti: premiul „pentru dezvoltarea unui public specializat“. Eu cred că publicul CNDB este specializat şi foarte atent la ceea ce prezintă CNDB, dar există şi un public larg, care este dornic să vadă şi să participe la formele artistice actuale pe care dansul contemporan le propune. Este o formă foarte vie a artei contemporane, care invită la o altă formă „divertismentală“, proprie timpului în care cu toţii trăim.  

a consemnat Matei MARTIN 

Foto: A. Usurelu

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Cum va fi vremea în ultima lună de iarnă. Care e recordul de ger năprasnic în România
Temperaturi foarte scăzute sau maxime termice neobişnuite s-au consemnat, de-a lungul timpului, în luna februarie. Recordul de ger a fost bătut la data de 10 februarie 1929, când la Vf.Omu s-au înregistrat minus 38 grade Celsius.
image
Patru lucruri în care se măsoară cu adevărat fericirea. Ce spune un profesor de la Harvard
Dr. Sanjiv Chopra, profesor la Harvard, a explicat de ce 20 de milioane de dolari câștigați la loto nu te fac fericit pe termen lung și care ar fi cele cinci lucruri care ar ajuta cu adevărat pentru a obține această stare.
image
Şi-a ucis cea mai bună prietenă din dorinţa de a fi mamă. Cele două femei se cunoscuseră la biserică
Crima haluncinantă, comisă de o femeie din Texas a uimit o lume întreagă. Aceasta şi-a omorât cu sânge rece cea mai bună prietenă, pe care o cunoştea de mai bine de un deceniu. Totul pentru a-i fura copilul.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.