"Un spaţiu în care nimic nu e definitiv, nimic nu e categoric" - interviu cu Carmen GAVRILĂ

Publicat în Dilema Veche nr. 496 din 15-21 august 2013
"Un spaţiu în care nimic nu e definitiv, nimic nu e categoric"   interviu cu Carmen GAVRILĂ jpeg

De aproape zece ani, ascultătorii Radio România s-au obişnuit deja cu vocea ei: Carmen Gavrilă este corespondent în Iran şi în statele arabe din Orientul Mijlociu. De la ea am aflat despre Primăvara arabă, despre ameninţarea nucleară iraniană, despre vălul islamic, despre şaria şi despre jihad. Cîteva dintre aceste cronici au fost acum adunate într-o carte – Revolta Orientului, care a apărut la Editura Polirom. Revolta Orientului nu trebuie citită neapărat ca o carte despre o zonă aflată într-un conflict perpetuu, ci şi ca o pledoarie pentru integrare multiculturală.

Cum de aţi fost atrasă tocmai de lumea arabă?

De fapt, iniţial, am fost atrasă de Iranul indo-european, care rămîne pentru mine un spaţiu absolut fascinant, mereu nou, apoi am descoperit spaţiul arab. Orientul Mijlociu mă atrage şi mă fascinează pentru că acolo totul pare relativ, nimic nu e definitiv, nimic nu e categoric enunţat şi, mai ales, este un spaţiu în care subiectivismul este rege, în care rămîne mereu loc de poveste, dincolo de toate durerile şi crizele politice şi conflictele. Acolo, dincolo de orice raţionament ori explicaţie, mereu rămîne cel puţin o necunoscută, iar asta mă fascinează.

În ultimii ani, am asistat la ceea ce se numeşte Primăvara arabă. O serie de revoluţii, mai mult sau mai puţin violente, care au dus la schimbarea liderilor politici în ţări precum Egipt, Libia, Algeria, dar şi Siria sau Yemen. În ce măsură sînt corelate aceste revolte?

Toate aceste ţări au în comun generaţii noi, cu elite noi, tinere, educate, care, cumva departe de ochii restului lumii, au evoluat şi au căpătat voce. În plus, tehnologiile de comunicare au devenit populare, la îndemîna aproape oricui, în regiune. Dar avem şi diferenţe mari, de la un caz la altul. Egiptul pare, cumva, cel mai aproape de formula „revoluţie“. Acolo, presiunea numărului mare de tineri fără perspective economice şi-a spus cuvîntul; la fel – frustrarea în faţa corupţiei endemice, iar aici s-au adăugat rapid cererile pentru democraţie. Cam acelaşi lucru e valabil pentru Tunisia. În Libia, situaţia e diferită. Acolo, presiunea economică nu era atît de puternică, în condiţiile în care Gaddafi pusese la punct un sistem de asigurări sociale şi medicale, învăţămînt gratuit, lucruri care ofereau măcar plasarea uşor peste nivelul de supravieţuire. Un alt lucru care lipsea în Libia era societatea civilă, ceva ce, de exemplu, Egiptul avea în era Mubarak. Dacă este să ne uităm la diviziunile profunde existente acum în Libia, la lipsa de putere reală a administraţiei centrale, la multitudinea de grupări înarmate care fac legea aşa cum vor, în zonele pe care le controlează, cazul libian a fost catalogat, nu de puţini, mai degrabă ca o lovitură de stat decît ca o revoluţie. În Yemen avem, de fapt, o revoluţie neterminată, un dictator îndepărtat de la putere, dar nu şi regimul său, plus complicaţia reprezentată de grupările Al Qaeda din sudul ţării, plus rivalitatea dintre confederaţiile de triburi. Nici în Bahrein, situaţia nu s-a lămurit; în continuare, avem o populaţie majoritar şiită, condusă de o minoritate sunită. În Siria, protestele iniţiale nu cereau îndepărtarea lui Bashar al-Assad, ci doar reforme economice. Acum, acolo e un război civil nu numai între forţele regimului Assad şi rebeli, ci şi între diversele facţiuni care se declară rebele, lupte care, deja, fac victime printre civili, potrivit surselor independente, iar în ultimele zile au izbucnit ciocniri între grupări islamiste şi kurzii sirieni.

Urmăriţi de ani buni actualitatea politică din ţările arabe. Cum e munca de reporter (femeie) în acest spaţiu cultural?

Nu e mai dificilă decît a unui bărbat. Uneori, e mai uşor pentru că ai acces la spaţiul privat mai lesne decît un bărbat. De exemplu, e mai simplu pentru mine să vorbesc cu femeile din zonele mai tradiţionaliste. Iar în ce priveşte comunicarea cu lideri fundamentalişti, nu au părut niciodată să mă respingă pentru că sînt femeie, ca dovadă interviurile cu lideri din Frăţia Musulmană, ori Hamas, ori ayatollahi iranieni. Pur şi simplu, pentru unii dintre ei, cred că nu sînt o femeie „adevărată“, deci nu au de ce să mă respingă aşa cum fac deseori cu jurnaliste locale.

Cel puţin pentru statele din imediata vecinătate a Mediteranei, există o atracţie europeană. Franţa şi Italia încearcă să atragă ţările din nordul Africii spre Europa. Poate exista o apropiere şi dincolo de mizele economice?

Apropierea nordului Africii de Europa este evidentă, mai ales influenţa Franţei, chiar şi acum, în era postcolonială, dacă e să luăm în considerare doar faptul că în aproape tot nordul Africii se vorbeşte franceza. Există o evidentă influenţă culturală europeană, inclusiv în Egipt. Interesant e că în multe din ţările din zonă, dincolo de reproşurile politice, SUA reprezintă un fel de simbol al progresului economic; în schimb, Europa este o sursă de cultură populară, de la mici obiceiuri cotidiene, la mîncăruri, parfumuri, produse cosmetice, haine ale unor designeri europeni faimoşi. Elitele culturale nord-africane merg spre Europa, iar restul celor din spaţiul arab merg cam jumătate spre SUA şi jumătate spre Europa. De cîţiva ani, politica SUA în regiune a atras o antipatie profundă a populaţiei; în schimb, Europa are o imagine ceva mai bună. Europa are acum ocazia să obţină o apropiere pe coordonate noi, care să facă uitată amintirea colonială. Sper numai să nu rateze ocazia.

În ultimii ani, am asistat, în Europa, la o creştere în amploare a islamofobiei. Un sondaj recent arată că, în Franţa, doar 22% au o părere bună despre islam. Cum se explică asta?  

Este o reacţie cumva firească. În primul rînd, Europa a fost asaltată de un număr mare de imigranţi musulmani care au venit cu propriile obiceiuri şi cutume care contrastează uneori, puternic, cu valorile seculare europene. Islamul tradiţional, cu simboluri vestimentare foarte vizibile, se dovedeşte greu de digerat. Apoi, presiunea economică în Europa lovită de criză face ca nemulţumirea să se îndrepte spre imigranţii care „fură locurile de muncă“. Şi, nu în ultimul rînd, asocierea islamului cu terorismul – o asociere evident greşită, dar e greu de explicat asta unui cetăţean european care a asistat la atentatele de la Madrid sau Londra, ori a aflat de asasinarea de către un radical islamist a regizorului olandez Theo van Gogh.

Sînt islamul şi democraţia compatibile?

O întreagă şcoală de gîndire spune că da. În Iran, în zona politică liberală, a apărut prin anii ’90 formula „democraţie islamică“. Însuşi fostul preşedinte Khatami a scris despre asta. Între timp, am văzut cum s-a conturat în Europa, în zona academică, dar şi a diverselor ONG-uri şi asociaţii, ideea că islamul politic ar putea reprezenta un curent moderat care să deprindă exerciţiul democratic şi să convieţuiască cu alte forţe de culori ideologice diferite. Imediat după revoltele din 2011, islamul politic părea să fie cel mai bun răspuns într-o zonă în care trebuie să se împace democraţia cu sensibilităţile religioase. Dar, încă din 2012, în Egipt, islamul politic a început să îşi piardă din strălucire, din atracţie, în momentul cînd preşedintele Morsi şi partidul său, provenit din Frăţia Musulmană, nu au reuşit să comunice cu opoziţia, au preferat să conducă, nu să administreze, au dat impresia că se adresează strict egiptenilor care i-au votat, şi nu întregii populaţii. A urmat lovitura dată islamului politic în Turcia, unde protestatarii reclamă, şi acum, un amestesc tot mai puternic al religiei în administraţie şi legislaţie. La întrebarea dacă islamul şi democraţia sînt compatibile, încă e greu de dat un răspuns. Europa a răspuns deja de secole: religia trebuie separată de politică. Încă nu e clar dacă în Orient răspunsul va fi acelaşi. Interesant e că tocmai în Iran, unde avem cel mai clar exemplu de regim inspirat de religie, în cercuri mai liberale din centrele religioase se vorbeşte tot mai des despre faptul că amestecul religiei cu politica afectează religia şi că cele două ar trebui separate. 

a consemnat Matei MARTIN  

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

femeie inele de aur mana bijuterii shutterstock 1966151602 jpg
Zodiile care nu trebuie să poarte aur sub nicio formă. Cum alungi ghinionul adus de bijuterii
Deși este unul dintre cele mai iubite metale prețioase, poartă ghinion. Un astrolog celebru spune de ce nu e bine să purtăm aur. Totodată, există și un ritual simplu prin care se alungă spiritele rele.
cum poti avea succes la interviul de angajare jpeg
Noua strategie folosită de angajați pentru a obține măriri de salariu
Tot mai mulți angajați se arată interesați de posturi pe care nu au nicio intenție să le accepte doar ca să își forțeze șefii de la actualul loc de muncă să le ofere o mărire de salariu, arată Business Insider.
Multe localități din Siberia nu au căldură FOTO SHUTTERSTOCK
Rușii din Siberia îngheață în case: „Ucraina supraviețuiește fără încălzire, iar aici, în Hakasia, viața este îngrozitor de grea”
Rușii din regiunile cele mai izolate ale Rusiei sunt lăsați să înghețe, în timp ce președintele țării Vladimir Putin cheltuiește zeci de miliarde de dolari purtând un război de cucerire în Ucraina.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.