Un proiect pentru prop─â╚Öirea c─âr╚Ťii noastre

Liviu REBREANU
Publicat în Dilema Veche nr. 795 din 16-22 mai 2019
Un proiect pentru prop─â╚Öirea c─âr╚Ťii noastre jpeg

Pe 7 iunie 1928, prozatorul Liviu Rebreanu, ├«n calitatea sa de pre╚Öedinte al Societ─â┼úii Scriitorilor Rom├óni, ├«i scria ministrului Cultelor ┼či Artelor, Alexandru I. Lep─âdatu, ├«ngrijorat de starea ÔÇ×produc┼úiei de carte rom├óne┼čti din ultimii aniÔÇť, propun├«ndu-i un proiect de ÔÇ×prop─â╚Öire a c─âr╚Ťii noastreÔÇť. Actualul Minister al Culturii ╚Öi Identit─â╚Ťii Na╚Ťionale tocmai a restric╚Ťionat bugetul Administra┼úiei Fondului Cultural Na┼úional (AFCN), singura structur─â care gestioneaz─â finan╚Ťarea proiectelor culturale independente de la noi, afect├«nd astfel inclusiv finan╚Ťarea proiectelor editoriale ┼či taman ├«n Anul C─âr╚Ťii. Scrisoarea lui Rebreanu, din urm─â cu 91 de ani, este, iat─â, ├«n continuare actual─â. Textul este reprodus din Liviu Rebreanu, Opere, volumul 22, edi┼úie ├«ngrijit─â de Niculae Gheran, Funda┼úia Na┼úional─â pentru ┼×tiin┼ú─â ┼či Art─â, 2003. (M. C.) 

Domnule Ministru,

Examin├«nd produc╚Ťia c─âr╚Ťii rom├óne╚Öti ├«n ultimii ani, se constat─â o continu─â sc─âdere. ├Än loc ca energiile creatoare, at├«t ale scriitorilor c├«t ╚Öi ale editorilor, s─â urmeze o curb─â ascendent─â, cum ar fi firesc ├«n Rom├ónia nou─â aproape tripl─â ca teritoriu ╚Öi popula╚Ťie, num─ârul c─âr╚Ťilor noi ce apar r─âm├«n ├«n urma celor ce ap─âreau ├«nainte de Unire. Fenomenul trebuie s─â ├«ngrijeasc─â pe oricine se g├«nde╚Öte la viitorul intelectual al ╚Ť─ârii, cu at├«t mai mult Ministrul Artelor care are oarecum r─âspunderea oficial─â a prop─â╚Öirii literelor rom├óne. Primejdia e cu at├«t mai mare cu c├«t efectele ei se fac t├«rziu sim╚Ťite.

Guvernele rom├óne se arat─â ve╚Önic ╚Öi mult preocupate de problema culturii rom├óne╚Öti. Pe l├«ng─â sfor╚Ť─ârile de-a intensifica ╚Öi a face eficace ├«nv─â╚Ť─âm├«ntul de toate gradele, se desf─â╚Öoar─â o ampl─â activitate pentru r─âsp├«ndirea culturii ├«n cercuri c├«t mai largi, prin ╚Öez─âtori, conferin╚Ťe, c─âr╚Ťi etc. ├Än acest timp ├«ns─â se pare c─â scap─â aten╚Ťiei tocmai temelia oric─âror sfor╚Ť─âri culturale serioase: cartea. Dac─â vrem ca ├«n viitor cultura rom├óneasc─â s─â aib─â mai mare amploare, nu se poate s─â nu se ╚Ťin─â seama c─â cultura, ├«nainte de toate, e crea╚Ťie original─â ╚Öi c─â, deci, ├«n primul r├«nd, aceast─â crea╚Ťie se cuvine s─â fie stimulat─â prin toate mijloacele posibile spre a dob├«ndi instrumentele indispensabile pentru dezvoltarea unei culturi ├«ntr-adev─âr na╚Ťionale, singura cu adev─ârat pre╚Ťioas─â ╚Öi folositoare intereselor superioare ale neamului.

Ce se va face ╚Öcoala rom├óneasc─â, ce se vor face numeroasele echipe de propagand─â cultural─â dac─â m├«ine ne va lipsi cartea, adic─â ├«nsu╚Öi materialul, singurul pe care se bazeaz─â ├«nv─â╚Ť─âm├«ntul ╚Öi propaganda? ╚śi dac─â temelia culturii noastre, ca a tuturor, este cartea, produc─âtorii c─âr╚Ťii trebuie ├«n primul r├«nd stimula╚Ťi, ca prin intensificarea ei s─â se procure ╚Öcoalei ╚Öi celorlalte mijloace de r─âsp├«ndire a culturii elemente c├«t mai numeroase de via╚Ť─â. ├Än situa╚Ťia actual─â ├«ns─â a produc╚Ťiei c─âr╚Ťii rom├óne╚Öti, dac─â desinteresul statului va continua, s├«ntem amenin╚Ťa╚Ťi s─â ne pomenim, ├«ntr-un viitor poate nu tocmai dep─ârtat, ╚Öi f─âr─â scriitori ╚Öi f─âr─â editori.

├Än eternitate nu ne vom puteam alimenta numai din ceea ce s-a produs p├«n─â azi. Crea╚Ťia continu─â e principiul vital al culturii. ├Än ├«mprejur─ârile de azi energiile creatoare se afl─â ├«ntr-o clip─â de grea cump─ân─â. Editorii, din cauza lipsei de capital, de c├«╚Ťiva ani ├«╚Öi restr├«ng din ce ├«n ce tip─ârirea operelor noi. C─âr╚Ťile desf─âc├«ndu-se anevoie ╚Öi deci cer├«nd imobilizarea de capitaluri tot mai mari, editorii au ajuns s─â nu mai ├«ndr─âzneasc─â a tip─âri dec├«t opere de scriitori consacra╚Ťi a c─âror desfacere le asigur─â recuperarea capitalului ├«ntr un r─âstimp convenabil. Astfel poezia, nuvela, drama, critica, studiile, care ├«n general se v├«nd mai greu, nu mai figureaz─â aproape deloc ├«n cataloagele editorilor, scriitorii tineri, pe de alt─â parte, s├«nt nevoi╚Ťi s─â-╚Öi p─âstreze ├«n sertare manuscrisele ╚Öi, dezgusta╚Ťi, s─â renun╚Ťe definitiv. C├«te talente nu se vor fi pierz├«nd, care altfel ├«ncurajate ar putea sluji literelor rom├óne╚Öti.

Statul, care ajut─â ╚Öi ├«ncurajeaz─â industria, comer╚Ťul, agricultura, e cu at├«t mai obligat s─â se ├«ngrijeasc─â de posteritatea sufleteasc─â a ╚Ť─ârii, mai ales c─â aceasta, nefiind de necesitate imediat─â, nu strig─â at├«t de mult. Alte ╚Ť─âri, cu trecut literar multisecular, nu ├«nceteaz─â a chibzui ╚Öi aplica diferite metode spre a asigura dezvoltarea normal─â a crea╚Ťiei literare ╚Öi ╚Ötiin╚Ťifice. P├«n─â ╚Öi Fran╚Ťa, a c─ârei literatur─â clasic─â constituie o comoar─â f─âr─â pereche ├«n lume, unde scriitorii ╚Öi editorii desf─â╚Öoar─â o activitatea neb─ânuit de bogat─â, rezem├«ndu-se pe multe milioane de cititori, g─âse╚Öte totu╚Öi necesar s─â cump─âneasc─â o legiferare special─â pentru a veni ├«n ajutorul scriitorilor, asigur├«ndu se condi╚Ťii de via╚Ť─â ╚Öi produc╚Ťie mai bun─â. Cu at├«t mai mult la noi, al c─âror trecut literar e at├«t de modest, care trebuie s─â facem sfor╚Ť─âri imense pentru a r─âscump─âra un trecut neprielnic activit─â╚Ťii spirituale, care nu ne putem bizui dec├«t pe un contingent redus de cititori ÔÇô s├«ntem datori s─â ne ├«ngrijim de soarta c─âr╚Ťii rom├óne╚Öti, s-o ocrotim cel pu╚Ťin c├«t o industrie na╚Ťional─â oarecare, s─â ├«ncuraj─âm ╚Öi stimul─âm efortul creatorilor ei.

Ceea ce s-a f─âcut p├«n─â acum, de altfel prea pu╚Ťin, nu mai poate continua. Prin mici ajutoare b─âne╚Öti acordate ├«nt├«mpl─âtor scriitorilor, prin achizi╚Ťion─âri de c─âr╚Ťi f─âcute la voia ├«nt├«mpl─ârii ╚Öi mai totdeauna f─âr─â a se ╚Ťine seama de valoarea operelor nu se sluje╚Öte efectiv crea╚Ťia ╚Öi nici nu se poate stimula editura rom├óneasc─â. Ini╚Ťiativa particular─â, oric├«t de bine inten╚Ťionat─â, se izbe╚Öte de prea numeroase dificult─â╚Ťi economice spre a putea face fa╚Ť─â, singur─â, cerin╚Ťelor reale.

Iat─â de ce ne permitem, Domnule Ministru, a v─â ├«nainta ├«n cele ce urmeaz─â un proiect care se poate realiza cu mijloacele normale ale ministerului ╚Öi care totu╚Öi credem c─â ar putea da rezultate importante pentru prop─â╚Öirea c─âr╚Ťii noastre. Pornim de la principiul c─â statul, ├«n spe╚Ť─â Ministerul Artelor, nu poate ╚Öi nu trebuie s─â ajute dec├«t munca efectiv─â sub form─â de oper─â literar─â sau ╚Ötiin╚Ťific─â. ╚śi apoi, acela╚Öi ajutor trebuie s─â cuprind─â simultan pe to╚Ťi colaboratorii operei ajuns─â ├«n public: scriitor, editor ╚Öi librar. ╚Üin├«nd seama de acestea socotim c─â Ministerul Artelor ar putea rezerva o sum─â din subven╚Ťiile cu caracter nedefinit care s─â ├«nlesneasc─â tip─ârirea de opere literare ╚Öi ╚Ötiin╚Ťifice, ├«n felul urm─âtor:

O comisie permanent─â, ata╚Öat─â Ministrului de Arte ╚Öi compus─â din scriitori, oameni de ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi reprezentan╚Ťi ai editorilor, s-ar ├«ns─ârcina cu examinarea manuscriselor operelor scriitorilor ╚Öi savan╚Ťilor care ar dori s─â beneficieze de spijinul ministerului. Comisiunea n-ar avea s─â se pronun╚Ťe asupra valorii intrinseci a operei prezentate, ci numai asupra unui nivel de publicabilitate, ca astfel comisiunea s─â nu devie ╚Öi nici s─â poat─â fi privit─â ca un oficiu de cenzur─â a operelor respective. Avizul de publicabilitate dat de comisiune ar constitui o obliga╚Ťie pentru minister, ├«n marginile mijloacelor sale stabilite, de a subveni la cheltuielile de tipar ale operei respective.

Pe baza acestui aviz autorul ar putea trata cu un editor asupra onorariului ╚Öi condi╚Ťiilor tehnice de tipar. Editorul ales va prezenta ministerului un deviz de costul tiparului pentru num─ârul de exemplare fixat de comisiune, iar ministerul, din fondurile sale, va avansa editorului, ├«n contul operei respective, suma necesar─â pentru confec╚Ťionarea c─âr╚Ťii. Cartea va trebui s─â apar─â apoi, ├«n editura respectiv─â ╚Öi constituind proprietatea editorului respectiv, printr-un termen anume fixat. Editorul r─âm├«ne responsabil fa╚Ť─â de minister pentru suma de bani primit─â, care va fi obligat s-o ramburseze fie printr-un num─âr de exemplare de-ale c─âr╚Ťii respective egal cu suma primit─â, fie ├«n bani f─âr─â dob├«nd─â, pl─âtibili ministerului la sf├«r╚Öitul desfacerii c─âr╚Ťii sau cel mult ├«n trei ani de la apari╚Ťia ei. Editorul va fi ╚Ťinut s─â verse autorului la apari╚Ťia c─âr╚Ťii 25% din onorariul cuvenit, iar restul din trei ├«n trei luni p├«n─â la ├«mplinirea unui an de la apari╚Ťie.

Nu se vor acorda asemenea ajutoare dec├«t editorilor care prezint─â depline garan╚Ťii de solvabilitate ╚Öi numai ├«ntruc├«t editeaz─â ├«n mod obi╚Önuit opere de autori rom├óni. ├Än nici un caz nu se vor putea acorda unui editor ajutoare pentru tip─ârirea de c─âr╚Ťi dec├«t cel mult ├«n propor╚Ťia de 1 ÔÇô 1, adic─â dup─â o carte de autor rom├ón contemporan tip─ârit─â pe cheltuiala sa, una de tip─ârit pe cheltuiala ministerului.

Num─ârul de exemplare ce se vor tip─âri se va fixa, pentru fiecare carte de autor rom├ón, ╚Ťin├«ndu-se seama de avizul editorului respectiv.

Socotind cu 60.000 lei costul unei opere, prin acest mijloc s-ar putea lesne tip─âri ├«ntr-un an 100 c─âr╚Ťi, ├«n afar─â de cele ce se tip─âresc normal, iar cheltuielile ministerului n-ar fi nici m─âcar c├«t subven╚Ťia celui mai modest Teatru Na╚Ťional din provincie. ╚śi pe c├«nd subven╚Ťia ce se d─â unui teatru e pierdut─â, iar efectele ob╚Ťinute ├«n schimbul ei s├«nt trec─âtoare, ca a oric─ârui spectacol, cele 100 c─âr╚Ťi r─âsp├«ndite ├«n vreo 500.000 exemplare ar r─âm├«ne permanent ├«n casele cititorilor ╚Öi pe deasupra ministerului i s-ar ├«napoia suma subven╚Ťiei acordate, fie ├«n numerar, fie ├«n c─âr╚Ťi de aceea╚Öi valoare, care i-ar ├«ng─âdui s─â-╚Öi ├«mbog─â╚Ťeasc─â constant ╚Öi automat bibliotecile existente sau ce s-ar mai crea.

Pe de alt─â parte, prin aceia╚Öi bani, care s-ar ├«ntoarce totu╚Öi statului, s-ar asigura: scriitorilor un onorariu demn ╚Öi ├«n conformitate cu activitatea efectiv desf─â╚Öurat─â, un onorariu a c─ârui plat─â ├«n termen fix ar fi garantat─â (s-ar evita astfel spectacolul scriitorului client al milei ministeriale); editorilor o posibilitate de a lucra mai intens, av├«nd ╚Öi un beneficiu onorabil, de-a redob├«ndi ├«ncrederea ├«n ei ├«n╚Öi╚Öi ╚Öi de-a se ├«ntrece ├«n a pune mai mult capital propriu spre a putea ob╚Ťine ╚Öi concursul ministerului; librarilor, mijloace mai multe de existen╚Ť─â ╚Öi r├«vn─â mai bun─â de a desface c─âr╚Ťile rom├óne╚Öti ╚Öi de a le prefera c─âr╚Ťilor str─âine.

Ne ├«ng─âduim s─â ad─âog─âm, Domnule Ministru, c─â de aceast─â solicitudine ar beneficia, ├«n mod firesc, tocmai operele care azi, din cauza diverselor dificult─â╚Ťi, nu se mai tip─âresc aproape deloc, de╚Öi poate c─â ele s├«nt mai necesare culturii noastre dec├«t c─âr╚Ťile mai favorizate de publicul cititor. Ar fi astfel poeziile, critica, drama, istoria literar─â, eseurile de tot felul, lucr─âri ╚Ötiin╚Ťifice de popularizare sau de specialitate etc. S-ar putea da un av├«nt special ╚Öi traducerilor bune, dup─â autorii clasici str─âini, procur├«ndu-se mijloace de c├«╚Ötig cinstit at├«tor scriitori care azi t├«njescÔÇŽ

Dar nu insist─âm, Domnule Ministru, nici asupra perspectivelor ce s-ar deschide astfel produc╚Ťiei de organizare a realiz─ârii acestei propuneri. Un regulament special, am─ânun╚Ťit, s-ar putea lesne alc─âtui, ├«n care s─â se prevad─â toate. Societatea Scriitorilor Rom├óni, prin subsemnatul ╚Öi al╚Ťi reprezentan╚Ťi ai ei, ar fi deosebit de bucuroas─â s─â se pun─â la dispozi╚Ťia dvs. pentru tot ce prive╚Öte ├«nf─âptuirea unei opere de la care noi a╚Ötept─âm rezultate deosebit de fericite pentru viitorul c─âr╚Ťii noastre rom├óne╚Öti.

Nu ne ├«ndoim c─â ve╚Ťi binevoi a chibzui cu toat─â solicitudinea cuvenit─â propunerea noastr─â ╚Öi c─â, adopt├«nd-o, ve╚Ťi pune-o ├«n practic─â ├«n cel mai scurt timp posibil. Va fi prima ├«ncercare serioas─â din partea Ministerului Artelor de a acorda ╚Öi literelor sprijinul ╚Öi importan╚Ťa ce le merit─â, cu at├«t mai mult cu c├«t sacrificiile materiale cerute s├«nt, credem, cum nu se poate mai reduse.

Primi╚Ťi, Domnule Ministru, expresiunea deosebitei noastre stime.

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: ÔÇ×Povestea Casei PaleologuÔÇŁ, un eseu despre educa╚Ťie
Editura Funda╚Ťiei Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectual─â semnat─â de Theodor Paleologu ╚Öi, totodat─â, un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi un manifest pentru ini╚Ťiativele independente ├«n acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?