„Un proiect de ţară invitată se face pe două planuri: extern şi intern“ – interviu cu Oana GRUENWALD

Publicat în Dilema Veche nr. 736 din 29 martie – 4 aprilie 2018
„Un proiect de ţară invitată se face pe două planuri: extern şi intern“ – interviu cu Oana GRUENWALD jpeg

Ce înseamnă un tîrg de carte ca Leipzig-ul, la care România a fost țară invitată (cum se văd lucrurile din interior)?

Tîrgul de Carte de la Leipzig nu este nici pe departe o necunoscută pentru lumea editorială românească. Înainte de ’89, legăturile erau foarte strînse, mai ales în zona cărților pentru copii și a traducerilor, importurilor de carte, co-edițiilor ș.a.m.d. În 1998, exact acum douăzeci de ani, România a fost pentru prima oară invitată de onoare la Leipzig – amintirile sînt încă destul de vii, atît pentru organizatori, dar și pentru mulți editori și scriitori români. Nu-mi amintesc să fi văzut la standul de atunci prea multe traduceri din literatura română, erau în schimb foarte mulți scriitori invitați, toți unul și unul, iar entuziasmul era general.

În acei ani, Leipziger Buchmesse se rebranduia, căutîndu-și o nouă identitate, în contextul Germaniei reunite. A optat pentru caracterul de festival al cărții (lăsînd Frankfurt-ului pe cel de business) și a cîștigat enorm. Sub motto-ul Leipzig Liesst / Leipzig citește, toată energia organizatorilor și a participanților este dedicată lecturii și promovării autorilor germani și străini. Sutele de evenimente organizate la tîrg, dar și în întreg orașul au reușit să aducă atît un serios profit financiar municipalității, dar mai ales să transforme tîrgul într-o scenă pe care orice autor rîvnește să urce măcar o dată.

Un asemenea proiect de „țară invitată“ – indiferent de Tîrgul care lansează invitația – înseamnă în primul rînd o muncă de echipă, desfășurată pe două fronturi: extern și intern. Trebuie să fii în contact permanent cu echipa gazdelor, în cazul nostru, organizatorii lui Leipziger Buchmesse, dar în același timp trebuie să îți construiești conceptul prezenței de țară invitată împreună cu echipa de acasă. De unul singur nu ai cum să reușești, imaginea unei literaturi vii nu se obține prin listarea unor clișee și locuri comune de care nu numai noi sîntem sătui, dar și cei din afară. Eu, personal, mă simt în siguranță atunci cînd schimb idei cu cei din jur și iau parte nemijlocit la construirea unui plan.

Leipziger Buchmesse a adoptat și el moda țărilor invitate – este o rețetă infailibilă de a-ți asigura, an de an, elementul-surpriză: autori, cărți, tendințe literare, expoziții, muzică, film – o lume culturală care vine la tine acasă, pentru doar cîteva zile. Această surpriză poate fi invers proporțională cu importanța țării invitate. Dacă marile piețe de carte – franceză, anglo-saxonă, hispanică etc. – nu sînt niște no man’s land-uri pentru iubitorii de literatură, țările mici și mai periferice pot stîrni curiozități nebănuite. Totul e să îți alcătuiești o ofertă cît mai vie și să te gîndești mereu la ce le ar plăcea gazdelor să afle despre tine. La discuțiile cu cei de la Leipzig, am aflat că în centrul atenției sînt traducerile (care trebuie să fie, pe cît posibil, nu mai vechi de un an!), autorii tineri, dar și vedetele, firește.

Cît de greu e să faci vizibilă și vandabilă o literatură?

Am ajuns în punctul cel mai sensibil: traducerile. Ai traduceri bune, ai șanse mari să fii luat de o editură și să devii vizibil. Piața de carte germană traduce mult din limbi mai puțin cunoscute, autorii din fosta Iugoslavie, ca să dau doar un exemplu, sînt la ei acasă, între timp, în Germania. Autorii români prezintă încă un procent de risc pentru un editor german și, în astfel de cazuri, e bine să intre în funcție sistemul de translation support din partea țării de origine, care, din fericire, se practică și la noi. Anul trecut, la începutul verii, Centrul Național al Cărții a organizat o sesiune de sprijinire a traducerilor din literatura română, dedicată spațiului de limbă germană. Rezultatul a depășit așteptările: s-au aprobat în jur de 30 de titluri care au și apărut pînă la Leipzig 2018. Așadar, o literatură devine vizibilă într-o altă țară, cu ajutorul mai multor zîne bune: traducători foarte buni, sprijin financiar, edituri curajoase, dispuse să-și asume anume riscuri. Nu pot să mă pronunț în ceea ce privește vandabilitatea unui autor român, pe piața de carte germană. Tirajele sînt cu totul altele decît la noi, prețurile etc., așadar, cu unele excepții, autorii români nu cred că sînt foarte profitabili – cu atît mai mult trebuie să admirăm gestul fiecărui editor german de a-și asuma un asemenea proiect.

Cît de eficientă e o reprezentare de acest fel pentru literatura română?

Un proiect de țară invitată este gîndit pe principiul win-win. Asta în teorie – atunci cînd lucrurile merg ca pe roate, scriitorii sînt traduși, editurile străine îi promovează pe toate canalele, instituțiile responsabile din partea invitaților își fac cu mult timp înainte bugetul și planul de evenimente și așa mai departe. Există însă, de multe ori, pericolul de a reduce totul la un minimum necesar, de a bifa cîteva puncte obligatorii, și asta nu neapărat din lipsă de bani, ci pur și simplu din neimplicare, dezinteres, sau neștiință.

Ca să revin, punctual, la Leipzig 2018, din fericire, entuziasmul a existat de la început, colaborarea cu majoritatea partenerilor a decurs fără probleme majore, dificultățile au fost rezolvate din mers și acum ne aflăm în fața unui bilanț îmbucurător: datorită traducerilor apărute la timp, scriitorii români au fost în atenția presei culturale germane vreme de cîteva săptămîni, lucru mai rar întîlnit, pînă acum, ca să nu spun deloc.

Trebuie spus că pregătirile au inclus și o vizită la București a unei delegații de jurnaliști culturali din spațiul german, organizată de Asociația Editorilor din România. Articolele apărute în urma acestei vizite au fost atît de incitante, încît au creat cumva o reacție în lanț, alți jurnaliști au venit ulterior pe propria cheltuială la București și Iași, articolele au continuat să apară într-un ritm tot mai susținut. Rezultatul s-a văzut la Tîrg, publicul a umplut zilnic standul românesc, autorii au avut agenda plină, editorii germani au reușit să-și promoveze pe măsură titlurile traduse din română.

Dacă urmezi, ca organizator, pașii obligatorii pe care atîtea alte țări invitate i-au parcurs înaintea ta, rezultatul nu poate fi decît cel scontat: apariția unui număr consistent de traduceri, promovarea acestora, cîștigarea încrederii editorilor pentru ca ei să parieze în continuare pe autorii români.

Această încredere se construiește însă în timp, un rol vital avîndu-l programele de sprijinire a traducerilor din literatura română.

Dacă, de acum încolo, vor apărea în fiecare an, în spațiul de limbă germană – să zicem, riscînd – cinci titluri de beletristică și cinci de non-ficțiune traduse din limba română, înseamnă că am fost eficienți și putem să facem planuri de viitor. 

Oana Gruenwald (Headsome Communication) a făcut parte din echipa de organizare a Tîrgului de Carte de la Leipzig. 

a consemnat Ana Maria SANDU

Foto: M. Struţeanu

1025 16 coperta corin braga jpg
Străinătăți, stranietăți și alte fantasme literare
Mi‑e greu să cred că proza lui Mircea Eliade ar putea fi înțeleasă pe deplin fără dialectica sacru‑profan.
p 17 2 jpg
Pînă la capătul drumului
Filmul vorbește despre condiția de a ajunge mereu prea tîrziu.
1025 17b cover1 jpg
Solo & solos
Curînd ne vor vizita artiști de la celălalt capăt al lumii, din Noua Zeelandă și Australia, care au acumulat cu sîrguință simpatie internațională și și-au făcut în cele din urmă curaj să ne caute și pe noi pe hartă.
image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.
1021 21 moscova inhata romania robert bishop e s crayfield editura corint istorie 01 jpg
Origini românești ale Războiului Rece
Ordinele noastre erau să ne ocupăm de naziști, dar am aflat curînd că urgia comunistă „este mai rea decît cea nazisă”, au mărturisit autorii.
1020 16 catre paradis jpg
Paradisul uitat
Negarea radicală a „binarității”
1020 17 Cea care priveste lumea foto Jonathan Michel jpg
Un festival nou în oraș
Minunați performerii cehi, care au făcut slalom prin muzica acelor ani, cu o reconfortantă autoironie, jonglînd cu imagini, costume, coregrafii și mai ales muzică.
BUN MRM 15 noiembrie landscape jpg

Adevarul.ro

image
Caz șocant în Olt. Un bărbat a fost decapitat, iar capul i-a fost aruncat la WC
Un caz șocant de crimă s-a produs miercuri, 6 decembrie 2023, în jurul orei 14,30, în localitatea Slătioara din județul Olt. Un bărbat a fost decapitat de un altul.
image
Manele cu conotații sexuale, la balurile de boboci din Craiova. "Au ajuns să le arate pe scenă și cum se face" VIDEO
Un liceu renumit din Craiova este arătat cu degetul după ce în spațiul public au apărut imagini de la petrecerea elevilor de clasa a IX-a. Artistul Luis Gabriel, anunțat pe afișul evenimentului drept "special guest". este acuzat că a cântat în fața minorilor melodii obscene.
image
Scandal în Italia: Bijutier condamnat la 17 ani de închisoare pentru uciderea a doi hoți care i-au legat fiica și i-au jefuit magazinul VIDEO
Un bijutier din Italia a fost condamnat la 17 ani de închisoare pentru că a împușcat mortal doi hoți care i-au jefuit magazinul și i-au legat fiica. Sentința a declanșat o dezbatere aprinsă privind limitele autoapărării în Italia.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.