„Un obiect sonor asemănător cu iubirea“ – interviu cu trupa LOUNGERIE II

Publicat în Dilema Veche nr. 562 din 20-26 noiembrie 2014
„Un obiect sonor asemănător cu iubirea“ – interviu cu trupa LOUNGERIE II jpeg

Ce vrea să zică numele Loungerie II?  

Un joc de cuvinte pornind de la ideea de „lounge“. Poate un omagiu adus şopîrlelor

Numele are o semnificaţie deschisă şi poate fi interpretat de cine vrea, cum vrea. Trebuie să menţionăm faptul că II-ul din coadă este foarte important.  

Cred în respectul pentru toţi oamenii pe care i-am întîlnit pînă acum şi alături de care am încercat să facem muzică şi poate că II-ul din coada numelui nostru este un continuu mulţumesc adresat celor care au avut o legătură cu apariţia şi construcţia proiectului Loungerie II – de la public, prieteni, muzicieni, şi pînă la foşti colegi de trupă şi oameni care au participat la formule de garaj/apartament în care a preexistat trupa. Mai important mi se pare faptul că astăzi numele trupei noastre (noi fiind: Andreea Tincea – voce, Cătălin Lungu – chitară, Dan Michiu Dinescu – chitară, Daniel Iliescu – tobe şi Doru Boeriu – bas) poate să incite la cu totul alte interpretări decît anul trecut sau decît în octombrie 2011, cînd am susţinut primul concert. Numele nostru pare că e viu şi propune interpretări dinamice, vii, la fel ca procesul nostru de construire şi dezvoltare creativă.

Ce s-a schimbat, ce-a rămas la fel după trei ani?

Ne asumăm efortul din ultimii trei ani, dar nu încercăm să revizităm trecutul. Acum sîntem într-un loc mult mai bun din punct de vedere muzical şi uman decît la începutul activităţii noastre. 

Cred că Dan a definit elegant, pe scurt, exact realitatea pe care am trăit-o în aceşti trei ani de existenţă. Am creat un EP, în 2012, şi două videoclipuri; în 2013, am creat primul album şi un material la o mare distanţă estetică de primele înregistrări lansate spre public; am concertat în toate locurile care ne-au atras, de la săli de cinema, la scene în aer liber sau în podul caselor; am cunoscut condiţii tehnice excelente pentru un concert şi am improvizat cîntări, aproape fără curent; am întîlnit oameni care au făcut întotdeauna experienţa muzicală să fie întreagă cu adevărat, dar am cîntat cele mai bune concerte în absenţa publicului; am îmbunătăţit modul în care ne cablăm şi ne decablăm; am dezvoltat o adaptabilitate ridicată la limitări tehnice şi lipsuri umane… Din punct de vedere creativ, e simplu: e ca în orice relaţie interumană care se construieşte pe bază de prietenie, respect şi apreciere. Timpul apropie şi leagă oamenii care fac muzică împreună, într-un mod asemănător cu iubirea. Se aplică experienţei împreună ca trupă regulile jocului psihologic dintr-o familie în care legătura este dată nu de obligaţia originii biologice, ci de sentimente mai altruiste, precum prietenia, aprecierea, înţelegerea, împărtăşirea unui anume tip de umor, a unui set comun de valori. Nu sîntem la fel. Şi e minunat că încă mai apar dispute între noi. Ne place să trăim cît mai des sentimentele de comuniune, emoţiile dinainte de concert, nervozitatea, agitaţia, liniştea şi contactul impalpabil, pe care le simţi în timp ce produci ceva unic alături de alţi patru oameni. După trei ani, organizarea unui concert e mai uşor de făcut. Scopul creativ e mai clar. Apare metalimbajul Loungerie II, pe care doar noi cinci îl practicăm. Apare conturul unei idei care, prin motivaţie şi acţiune, a devenit ceva mai mult decît un obiect conceptual: e un obiect sonor. După trei ani, apar efectele muncii tale, care tocmai s-a îmbunătăţit şi seamănă şi mai mult cu tine.

Ce gen cîntaţi voi, de fapt? De unde vă revendicaţi muzical? 

Din foarte multe zone. Creativitatea şi sinceritatea sînt cele mai importante criterii cînd ajungem să apreciem un muzician. În rest, de la hardcore punk, la pop şi dub. Nouă ne e foarte greu să ne autoclasificăm. Eu aş spune că facem un fel de pop/blues contaminat cu reziduuri experimentale.  

Mie mi se pare mai relevant ceea ce unii oameni ne spun după concerte, fără să se întrebe despre claritatea genului; ne spun că au văzut o experienţă organică, umană, intensă, că au văzut bucuria de a face muzică împreună. Ce gen de muzică e ăsta?! Nu mai contează aşa tare. E un gen care pe unii oameni îi face să trăiască un moment de intensitate.  

Ce trupe de afară, dar şi de la noi vă inspiră sau vă stîrnesc invidia şi admiraţia? Cu cine aţi pleca în turneu sau aţi colabora?  

De afară sînt mult prea multe. Cu trupele/muzicienii de la noi pe care îi respectăm sîntem şi prieteni, iar cu unii colaborăm. Cîteva exemple concrete ar fi, pentru mine, Fierbinţeanu, Nu & Apa Neagră, Pandrea etc.  

Avem respect din punct de vedere creativ pentru oameni care îşi doresc să trăiască autentic în experienţa de a cînta. Şi asta se vede rapid la oricine. Mie îmi plac oamenii, în primul rînd oamenii, abia apoi trupele din care fac parte. Iar în turneu cred că se pleacă fie cu foarte buni prieteni, fie cu cei profi, la rece, cu oameni profund pasionaţi de ceea ce fac.  

Din mica istorie a rock-ului românesc, pe cine admiraţi cel mai mult?  

Florian din Transilvania şi Timpuri Noi.

Ce avantaje şi ce greutăţi presupune să faci în acest moment muzică în România? 

Uneori poate fi frustrant, dar şi eliberator, în acelaşi timp. Contează doar să ai abordarea şi motivaţiile corecte.  

Sînt de acord cu Dan. Mai important e să ştii ce vrei să faci. 

Neputinţele culturale sau de business aproape că devin o parte a frustrării care te împinge să creşti. Trăim aici, dar vrem să facem muzică de ascultat oriunde în lume, şi pentru asta nu are rost să te compari, să cauţi soluţii strict locale, e nevoie de seriozitatea muncii tale, de motivarea puternică şi de bucuria ocaziilor de a concerta.  

Ce puneţi la cale, spre ce vă îndreptaţi? 

Încercăm pe cît posibil să ne provocăm muzical unii pe alţii. Punem la cale un nou album. Nu ştim cît va dura, nu ne grăbim. Ne îndreptăm spre noi teritorii.  

Facem muzică. Sîntem puşi pe călătorit. Anul acesta am reuşit să trăim o deschidere: am concertat alături de alte trupe din străinătate şi din ţară. Nu ne grăbim nicăieri. Trăim pe îndelete procesul de a exprima cît mai cristalizat metalimbajul în care ne place să vorbim despre lume, aşa cum o trăim noi. Data viitoare poate îţi povestim despre diferenţa dintre identitatea Abator Industries şi Loungerie II şi despre cum fiecare dintre noi este încurajat de ceilalţi să îşi dezvolte propriul proiect independent, propria expresie muzicală. Pentru că, cu cît explorăm mai mult în afara Loungerie II, cu atît mai mult aducem înapoi în trupă

Chiar aşa, mulţi dintre muzicienii care cîntă în trupe au şi proiecte secundare, fie solo, fie în alte trupe; la voi cum e? 

Există, în primul rînd, proiectul secundar-principal în care sîntem implicaţi toţi, Abator Industries,

-ul nostru explorator, experimental, improvizatoric. În afară de asta, eu şi Cătălin cîntăm împreună sub numele de OTTTER, mai cîntăm alături de Fierbinţeanu, ocazional alături de Şerban (Semiosis) şi Lau (Coins As Portraits), în diverse formule de improvizaţie liberă, muzică experimentală etc. Cătălin mai cîntă în Bastos. În rest, fiecare ne ocupăm de muzică în felul nostru, fiecare încearcă să vină cu idei, să scrie...  

De inventariat că Doru (bas) lucrează materiale solo pe care le lansează online şi sînt materiale dense, de care ne bucurăm toţi. Cătălin (chitară) lucrează ocazional şi pentru prietenii din spaţiul performativ contemporan pentru care creează suport sonor original. Daniel (tobe) este încă parte din orchestre de tineret ale UNMB şi explorează muzica contemporană cu profesionişti. Iar eu mă pregătesc să revin la timpul liber care îmi va permite să creez un

, unul copt de experienţa celor trei ani de muzică în colectiv. Am fost cu toţii de acord, dintotdeauna, că a experimenta în diverse formule solo nu face decît să îmbogăţească pe fiecare dintre noi şi astfel să ţină proaspătă influenţa fiecăruia în trupă.  

Cînd nu sînteţi ocupaţi cu muzica, ce faceţi? 

Grafică/ilustraţie. 

Comunicare de editură, jurnalism şi organizare de evenimente culturale, iar Doru – arhitectură, în timp ce Cătălin şi Daniel fac, cum spuneam, şi mai multă muzică.  

Dilemei vechi,

Albumul

al trupei Lift to Experience şi cartea lui George Orwell –

(traducere de Radu Lupan, Editura Polirom, 2009 –

). 

Albumul

al Azizei Mustafa Zadeh, filmul

şi cartea lui Patti Smith –

(traducere de Casiana Ioniţă, Editura Polirom, 2014 –

). 

Albumul

de la Dirty Loops. 

Albumul

de la Esbjörn Svensson Trio, filmul

şi cartea lui Nicolas Bouvier –

a consemnat Marius CHIVU  

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Cea mai coruptă țară din UE. România, în top 3
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte.
image
Un ieşean, obligat să plătească facturile unei case în care nu mai locuieşte de 8 ani
Un bărbat din Iaşi s-a trezit cu o surpriză neplăcută, când a aflat că trebuie să plătească facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieşte de opt anI. Acest lucru s-a întâmplat pentru că noii locatari nu au transferaT contractul pe numele lor.
image
Vietnamez filmat la Cluj cum jupoaie un șobolan. „Capturează ilegal și mănâncă tot ce mișcă” VIDEO
Un vietnamez a fost filmat în incinta unei fabrici din Cluj-Napoca pe când jupoaie șobolani. Clujeanul care a făcut publică filmarea susține că acesta face parte dintr-un grup de vietnamezi care vânează și mănâncă tot ce prinde: șobolani, păsări, iepuri.

HIstoria.ro

image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.