Un non-caz de lipsă de umor (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 635 din 21-27 aprilie 2016
Salutări de la Basel jpeg

E o discuţie cît se poate de serioasă despre satiră şi limitele ei: un umorist german riscă pedeapsa cu închisoarea pentru un sketch despre preşedintele Turciei, Recep Erdogan. Sketch-ul în sine e un eşec pentru postul ZDF, care l-a difuzat: în primul rînd, pentru că umoristul e acum ţinta unui proces; în al doilea rînd, pentru că viitorul emisiunii e incert din cauza problemelor cu care se confruntă realizatorul; în fine, nu în ultimul rînd, pentru că glumiţele realizatorului sînt indecent de proaste. Singurul lucru valabil în toată povestea e polemica juridică & politică iscată.

Dar, mai întîi, faptele: Jan Böhmermann, realizatorul emisiunii satirice Neo Magazin Royale de la ZDF, i-a dedicat preşedintelui turc un „poem“, un fel de pamflet în care spune că lui Erdogan „îi place să sodomizeze capre, să discrimineze minorităţi, să bată kurzi, să lovească în creştini şi să se uite la pornografie infantilă“, că „o are mică“ etc. O înşiruire de trivialităţi la care probabil n-a rîs nimeni, cu atît mai puţin împricinatul, care i-a şi intentat proces pentru insultă. Conform dreptului german, şefii de stat şi de guvern străini se bucură de protecţie specială, inclusiv în ceea ce priveşte atingerea adusă demnităţii. Insulta adusă unui şef de stat străin se pedepseşte conform Codului Penal (art. 103) cu amendă şi pînă la trei ani de închisoare. Dacă va fi acţionat în judecată pentru calomnie, Böhmermann riscă pînă la cinci ani de închisoare.

Procedura e însă mai complicată: pentru ca Justiţia să se sesizeze, e nevoie nu doar de o plîngere din partea părţii vătămate, ci şi de o împuternicire din partea Guvernului german. După cîteva zile de reflecţie, Angela Merkel a dat această împuternicire – ceea ce înseamnă că procesul poate începe. Cancelara a anunţat totodată că va iniţia procedurile pentru eliminarea paragrafului respectiv din Codul Penal pînă în 2018. Adevărul este că e greu de explicat cum de acest articol (aproape medieval) a rămas în Codul Penal al Germaniei. Şi nimeni nu ştie cînd a fost aplicat ultima dată.

Poate spera cel acuzat că va scăpa de pedeapsă? Ziarele germane analizează în detaliu chichiţele juridice ale cazului. Prin tot soiul de amînări, cauza ar putea fi judecată după eliminarea articolului 103 din Codul Penal. Dar judecătorul nu va putea ignora faptul că, la momentul săvîrşirii faptei, articolul respectiv şi pedeapsa aferentă erau în vigoare. Şi, prin urmare, va trebui să-l aplice. Pentru ca Böhmermann să scape de pedeapsa cu închisoarea, mult mai util ar fi ca legiuitorul, în loc să elimine articolul, să reducă pedeapsa, să o transforme din infracţiune în contravenţie. În acest caz, conform practicii juridice, Böhmermann ar beneficia de pedeapsa cea mai favorabilă – adică o amendă. Alţi jurişti indică o altă linie de apărare: după eliminarea articolului 103, comicul TV să fie judecat pe baza articolului 185 (insultă aduse persoanei), eventual pentru faptă în formă calificată. Pedeapsa maximă ar fi de un an de închisoare, dar cum pedeapsa e oricum mică, inculpatul poate spera la o condamnare cu suspendare. Cazul Böhmermann e mai important decît cauza Böhmermann. Apărătorii săi vor mai mult decît să-l scape de pedeapsa cu închisoarea. Ceea ce urmăresc ei, de fapt, e achitarea sa. Şi depenalizarea faptei.

Ceea ce este ironic în acest caz e că, iată, în ţara în care un comic ironizează un şef de stat care nu respectă libertatea presei poate fi judecat pentru delict de opinie. Evident, riscul e mic în Germania. Iar aşa-zisa satiră e ieftină şi, tocmai de aceea, de proastă calitate. Oare ar fi îndrăznit Böhmermann să facă acelaşi show dacă ar fi fost angajatul unui post TV din Turcia?

Discuţia în jurul cazului e foarte politizată. SPD profită pentru a pune presiune pe guvernul Merkel. Înainte de călătoria pe care urmează să o întreprindă în Turcia la sfîrşitul acestei săptămîni i s-a cerut să ia „o poziţie clară în favoarea libertăţii de exprimare, fără de care democraţia e de neconceput“ – şi asta „ar trebui să recunoască şi guvernul de la Ankara“. Die Grünen (Verzii, ecologişti) i-au cerut cancelarei să includă pe agenda vizitei şi întîlniri cu reprezentanţi ai opoziţiei şi ai societăţii civile din Turcia. „Vizita în nici un caz nu ar trebui să se transforme într-un prilej pentru scuze penibile.“ Două treimi dintre germani consideră că Angela Merkel a greşit aprobînd procesul intentat împotriva lui Böhmermann de preşedintele turc Recep Erdogan. Doar în jur de o cincime consideră decizia cancelarei corectă. În jur de 12% sînt indecişi.

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.