Un non-caz de lipsă de umor (II)

E o discuţie cît se poate de serioasă despre satiră şi limitele ei: un umorist german riscă pedeapsa cu închisoarea pentru un sketch despre preşedintele Turciei, Recep Erdogan. Sketch-ul în sine e un eşec pentru postul ZDF, care l-a difuzat: în primul rînd, pentru că umoristul e acum ţinta unui proces; în al doilea rînd, pentru că viitorul emisiunii e incert din cauza problemelor cu care se confruntă realizatorul; în fine, nu în ultimul rînd, pentru că glumiţele realizatorului sînt indecent de proaste. Singurul lucru valabil în toată povestea e polemica juridică & politică iscată.

Dar, mai întîi, faptele: Jan Böhmermann, realizatorul emisiunii satirice Neo Magazin Royale de la ZDF, i-a dedicat preşedintelui turc un „poem“, un fel de pamflet în care spune că lui Erdogan „îi place să sodomizeze capre, să discrimineze minorităţi, să bată kurzi, să lovească în creştini şi să se uite la pornografie infantilă“, că „o are mică“ etc. O înşiruire de trivialităţi la care probabil n-a rîs nimeni, cu atît mai puţin împricinatul, care i-a şi intentat proces pentru insultă. Conform dreptului german, şefii de stat şi de guvern străini se bucură de protecţie specială, inclusiv în ceea ce priveşte atingerea adusă demnităţii. Insulta adusă unui şef de stat străin se pedepseşte conform Codului Penal (art. 103) cu amendă şi pînă la trei ani de închisoare. Dacă va fi acţionat în judecată pentru calomnie, Böhmermann riscă pînă la cinci ani de închisoare.

Procedura e însă mai complicată: pentru ca Justiţia să se sesizeze, e nevoie nu doar de o plîngere din partea părţii vătămate, ci şi de o împuternicire din partea Guvernului german. După cîteva zile de reflecţie, Angela Merkel a dat această împuternicire – ceea ce înseamnă că procesul poate începe. Cancelara a anunţat totodată că va iniţia procedurile pentru eliminarea paragrafului respectiv din Codul Penal pînă în 2018. Adevărul este că e greu de explicat cum de acest articol (aproape medieval) a rămas în Codul Penal al Germaniei. Şi nimeni nu ştie cînd a fost aplicat ultima dată.

Poate spera cel acuzat că va scăpa de pedeapsă? Ziarele germane analizează în detaliu chichiţele juridice ale cazului. Prin tot soiul de amînări, cauza ar putea fi judecată după eliminarea articolului 103 din Codul Penal. Dar judecătorul nu va putea ignora faptul că, la momentul săvîrşirii faptei, articolul respectiv şi pedeapsa aferentă erau în vigoare. Şi, prin urmare, va trebui să-l aplice. Pentru ca Böhmermann să scape de pedeapsa cu închisoarea, mult mai util ar fi ca legiuitorul, în loc să elimine articolul, să reducă pedeapsa, să o transforme din infracţiune în contravenţie. În acest caz, conform practicii juridice, Böhmermann ar beneficia de pedeapsa cea mai favorabilă – adică o amendă. Alţi jurişti indică o altă linie de apărare: după eliminarea articolului 103, comicul TV să fie judecat pe baza articolului 185 (insultă aduse persoanei), eventual pentru faptă în formă calificată. Pedeapsa maximă ar fi de un an de închisoare, dar cum pedeapsa e oricum mică, inculpatul poate spera la o condamnare cu suspendare. Cazul Böhmermann e mai important decît cauza Böhmermann. Apărătorii săi vor mai mult decît să-l scape de pedeapsa cu închisoarea. Ceea ce urmăresc ei, de fapt, e achitarea sa. Şi depenalizarea faptei.

Ceea ce este ironic în acest caz e că, iată, în ţara în care un comic ironizează un şef de stat care nu respectă libertatea presei poate fi judecat pentru delict de opinie. Evident, riscul e mic în Germania. Iar aşa-zisa satiră e ieftină şi, tocmai de aceea, de proastă calitate. Oare ar fi îndrăznit Böhmermann să facă acelaşi show dacă ar fi fost angajatul unui post TV din Turcia?

Discuţia în jurul cazului e foarte politizată. SPD profită pentru a pune presiune pe guvernul Merkel. Înainte de călătoria pe care urmează să o întreprindă în Turcia la sfîrşitul acestei săptămîni i s-a cerut să ia „o poziţie clară în favoarea libertăţii de exprimare, fără de care democraţia e de neconceput“ – şi asta „ar trebui să recunoască şi guvernul de la Ankara“. Die Grünen (Verzii, ecologişti) i-au cerut cancelarei să includă pe agenda vizitei şi întîlniri cu reprezentanţi ai opoziţiei şi ai societăţii civile din Turcia. „Vizita în nici un caz nu ar trebui să se transforme într-un prilej pentru scuze penibile.“ Două treimi dintre germani consideră că Angela Merkel a greşit aprobînd procesul intentat împotriva lui Böhmermann de preşedintele turc Recep Erdogan. Doar în jur de o cincime consideră decizia cancelarei corectă. În jur de 12% sînt indecişi.