Un an editorial atipic – anchetă
Pe piața de carte din România, ca peste tot în lume, s-au resimțit efectele izolării și ale crizei. Am vrut să aflăm cum s-au reorganizat cîteva dintre editurile noastre și ce au planuri au pentru toamna asta.
● Lidia BODEA, director general, Editura Humanitas
Mai bine de 25 de ani, pentru edituri, dacă era noiembrie, era Gaudeamus, iar pentru Humanitas era scena pe care se prezentau peste 50 de cărți. Trecem însă printr-un an atipic și, tocmai ca să trecem cu bine, se impun suplețea și selecția portofoliului. Vom avea mai puține noutăți ca în alți ani, dar vor fi cel puțin 30 de cărți irezistibile, pe care le vom lansa în formulele nou învățate: live & online, Zoom, „Cartea pe roți“...
Iată cîteva dintre ele: Despre destin, un dialog epistolar între Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu pe o temă mai actuală, poate, ca oricînd: soarta omului și ce face el cu datele cunoscute și necunoscute ale vieții lui; un foarte așteptat nou volum din Jurnalul Anei Blandiana; Scurtă istorie a dezastrelor naturale de Lucian Boia – o saga a epidemiilor de-a lungul timpului; o nouă carte plină de umor a lui Radu Paraschivescu, Vitrina cu șarlatani; volumul despre legile lumii fizice, credința în Dumnezeu și misterele creierului uman al lui Cristian Presură, intitulat Care e diferența între un copil și un laptop, și o colecție inedită de povestiri, pilde și învățături despre viață din înțelepciunea budistă, în traducerea lui Ștefan Liiceanu, sub titlul Arcașul fără arc.
Humanitas Junior propune cititorilor săi un volum scris și ilustrat de copiii care au participat la concursurile de creație organizate peste vară și o apariție editorială de excepție, de care se vor bucura și adulții: Tigrul nerecunoscător, povești asiatice alese și traduse de Ștefan Liiceanu cu minunate ilustrații de Ana Alfianu.
● Denisa COMĂNESCU, director general Editura Humanitas Fiction
S-au dus – oare pentru cîtă vreme? – lansările cu peste suta de participanți din librării, cozile la semnături, solidaritatea elevată de la festivalurile literare, întîlnirile cu scriitorii preferați, socializarea intensă, plină de umanitate, și maldărele de cărți cumpărate cu preț redus de la tîrgurile consacrate. În schimb, on-line-ul a invadat, cu armata lui de platforme, mare parte din viața noastră culturală. Toamna asta, piața de carte e mai puțin bogată decît în anul precedent.
La Editura Humanitas Fiction, 15 titluri vor ademeni cititorii. Mizăm, în primul rînd, pe valorile sigure. În octombrie, în „Raftul Denisei“ predomină, parcă predestinat, distopiile: Istoria apelor, un roman impecabil construit pe impactul schimbărilor climatice de Maya Lunde, revelația literaturii norvegiene actuale; Frankissstein. O poveste de iubire, un roman ingenios, în care inteligența artificială proiectează izgonirea creatorului său din propriul paradis, semnat de mereu surprinzătoarea Jeanette Winterson; Trenul de Erlingen sau Metamorfoza lui Dumnezeu de algerianul Boualem Sansal, cu o lume și mai neliniștitoare decît cea din 2084, prinsă iremediabil în capcanele inerției. Se alătură debutul lui Annete Hess, Casa germană, care deja a impresionat cititorii din peste 25 de țări: „Primul proces Auschwitz“ de la Frankfurt, din 1963, e surprins prin lentila unei tinere translatoare.
Noiembrie aduce două mari povestitoare: Isabel Allende, cu Ce vrem noi, femeile?, volum scris în timpul izolării, și Ludmila Ulițkaia, cu romanul multipremiat Cazul doctorului Kukoțki. Bucuria senzuală de a răsfoi o carte proaspătă în librărie nu ne-a luat-o nimeni. Să profităm din plin de ea!
● Ana NICOLAU, director, Editura Nemira
Primele cîteva luni de pandemie au fost grele și incerte pentru toată lumea, motiv pentru care am fost ceva mai precauți și am amînat cîteva proiecte editoriale care și-au găsit locul acum, în producția din toamnă. Am mizat atunci pe autorii noștri bestseller și pe cărțile care știam că erau foarte așteptate de cititori, precum cel mai nou roman al lui Stephen King sau prequel-ul de la seria Jocurile foamei. Ne bucurăm pentru redeschiderea librăriilor și revenirea la o producție bogată, cu noutăți variate, de la noua carte a lui Julian Barnes, Bărbatul cu haină roșie, tradusă de Radu Paraschivescu, pînă la autobiografia lui Carlos Santana.
Pe partea de non-ficțiune sîntem foarte bucuroși să lansăm cartea jurnalistei Rachel Louise Snyder – Vînătăi ascunse: Ce nu știi despre violența domestică te poate ucide, o carte pe o temă despre care e imperios să vorbim. Apoi, în noiembrie, urmează o carte-eveniment: Lumea în care trăim: O scurtă introducere, de Richard Haas, care oferă o perspectivă socio-politică asupra actualității. O altă apariţie va fi cartea lui George Minois, Istoria Evului Mediu. Aceasta va fi însă cu siguranță toamna lui Stephen King, ale cărui romane clasice am început să le reedităm în imprintul Armada de la începutul anului.
● Cosmin PERȚA, director editorial beletristică, Editura Paralela 45
În zona editorială de care mă ocupam, criza aceasta ne-a lovit ca un ciocan în plex. Lucrurile au fost dificile pentru că eram deja în mijlocul unei perioade de investiții și brusc ne-am trezit fără pămînt sub picioare. A trebuit să sacrificăm mult din proiectele la care am muncit din greu în ultimii doi ani și cel mai rău îmi pare de colecțiile dedicate autorilor români.
Colecția „Ficțiune Fără Frontiere” merge mai departe și avem în pregătire zece titluri, printre care: Laila Lalami, Ceilalți americani, o carte crudă, cu atmosferă intensă, despre imigranți și prejudecăți; Sasa Stanisic, fenomenul literaturii germane, ne propune Origini, un roman autobiografic și autoficțional; norvegiana Marie Aubert, cu Oameni în toată firea, o carte delicată, dar foarte solidă ca discurs, despre feminitate, maturizare și presiuni sociale; tot din zona scandinavă vine și Niviaq Korneliussen cu Homo sapienne, roman văzut ca fenomen al culturii LGBTQ, fără inhibiții și jumătăți de măsură. Și nu în ultimul rînd, Petrovii în vremea gripei, titlul lui Alexei Salnikov, volum foarte actual și dement, în cel mai pozitiv sens.
● Anca DUMITRESCU, co-fondatoare, Editura Black Button Books
A fost și este în continuare un an al supraviețuirii. La nivel de plan editorial, lucrurile s-au schimbat mai ales în ceea ce privește ordinea potrivită în noul context – atît de încărcat informațional și psihic – a cărților de anul acesta. De exemplu, am considerat Dicționarul refacerii, de John Freeman, ca fiind o lectură mult mai adecvată unei perioade în care fiecare dintre noi a avut mult mai mult timp și spațiu mental să se gîndească la ce e mai important pentru sine și pentru lume. Așa că am ales să o publicăm mai devreme dectî plănuiserăm la final de 2019. Desigur, am ajustat considerabil și bugetul pentru achiziții de copyright. În momentul în care s-au închis librăriile și, de pildă, unul dintre cele mai mari lanțuri de librării a sistat complet plățile către furnizori, ne-a fost imposibil să continuăm achizițiile de titlu ca în anii anteriori. Dar am făcut tot posibilul să nu lăsăm să treacă mai mult de o lună, o lună și jumătate de la un titlu la altul. În plus, am demarat proiectul de digitalizare a cărților noastre, pentru că a devenit stringentă nevoia publicului de a avea acces la ebook-uri. În această toamnă vom lansa: al doilea volum de proză scurtă al lui Denis Johnson, Generozitatea Zînei Mării, și romanele Marii încrezători, de Rebecca Makkai, și America nu e acasă, de Elaine Castillo. De asemenea, și antologia Barem identitar. Prejudecăți colective, realități personale, care discută constructelor identitare discriminatorii la nivel personal, comunitar și instituțional.
● Magdalena MĂRCULESCU, director editorial, Grupul editorial Trei
Adevărul cel mare este că așa-zisa perioadă de izolare, în loc să treacă, ne-a pregătit de fapt pentru o nouă perioadă de izolare. Toate tehnicile pe care le-am adoptat cu gîndul provizoratului au devenit constante ale modului de a fi editorial: întîlniri video cu autorii, lansări online, autografe expediate prin curier, o muncă de birou mediată de Zoom. Inițial am diminuat numărul lunar de cărți tipărite (două luni chiar l-am redus la zero) și am achiziționat mai puține titluri. Ulterior, am revenit treptat-treptat nu la ritmul de dinaintea pandemiei, dar aproape.
Deși perturbați de această dinamică indecisă între înăuntru și afară, oamenii au continuat să citească și au fost mult mai prezenți online. Și noi, ca editori, am fost prezenți online mai mult ca oricînd: am organizat pe Zoom cel mai spectaculos festival de literatură pentru adolescenți, în parteneriat cu Cărturești, am filmat zeci de interviuri cu autorii noștri (printre ei, Christophe André și Edith Eva Eger, supraviețuitoare a infernului de la Auschwitz și autoarea cărții Alegerea), interviuri care au rămas disponibile pe Internet.
Dar cel mai spectaculos proiect al pieței de carte din anul pandemic 2020 și al Grupului editorial Trei este lansarea celei mai rafinate colecții de literatură la Pandora M. Este coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu, se numește „Anansi. World Fiction” și include ultimul roman scris de Elena Ferrante, Viața mincinoasă a adulților, Autobiografia lui José Luis Peixoto, memoriile zguduitoare ale scriitorului turc Ahmet Altan, scrise și trimise din închisoarea în care se află și astăzi: Nu voi mai vedea lumea niciodată etc.
● Eliza DUMITRAȘCU, PR manager, Editura ART
Deși inițial senzația generală a fost că oamenii s-au întors către lectură, în realitate lucrurile nu au stat chiar așa. Efectele izolării s-au făcut simțite, iar unii dintre cititorii profesioniști pur și simplu nu s-au mai putut concentra la nimic altceva decît la fluxul zilnic de știri. Pe de altă parte, traficul în zona online realmente a explodat, iar acest lucru s-a reflectat în vînzările de carte care au crescut simțitor, dar nu suficient cît să suplinească absența librăriilor clasice și a tîrgurilor de carte.
Așadar, soluția noastră a fost să mizăm pe unele reeditări și completări de serii, titluri bestseller în general. În același timp, cu precauție, am lansat pe piață toate noutățile care fuseseră trimise în tipar pentru Bookfest, doar că le-am eșalonat apariția pe o perioadă mai lungă de timp.
În această toamnă vom menține ritmul constant de noi apariții atît pentru copii, cît și pentru oameni mari. Am lansat deja o nouă colecție care îl are ca protagonist pe îndrăgitul pinguin Apolodor într-un tandem grozav: scriitorul Florin Bican și ilustratorul Dan Ungureanu cu cartea Descoperim cu Apolodor, în Deltă, păsările-n zbor. Tot acum apare volumul doi din seria povestirilor cu Olguța de Alex Moldovan, Olguța și Operațiunea Jaguarul, cu ilustrații de József Vass. Pentru oameni mari, în Colecția „musai”: Britt-Marie a fost aici de Fredrik Backman (traducere din limba suedeză de Andreea Caleman) și Minunea de Emma Donoghue (traducere din limba engleză de Andrei Dósa).
● Claudia FITCOSCHI, brand manager, Editura Polirom
În ceea ce ne privește, nu a existat o perioadă propriu-zisă de izolare. Ne-am continuat activitatea și în pandemie, chiar dacă la un nivel ceva mai redus, respectînd cu strictețe normele de protecție impuse de noul context pandemic. Dificultățile de difuzare și promovare au fost inevitabile, la fel și scăderea vînzărilor, distribuția noutăților editoriale făcîndu-se exclusiv online, cel puțin în timpul stării de urgență. Politicile și strategiile de promovare folosite pentru noutățile noastre au fost considerabil modificate de noul context nefericit, în sensul dezvoltării componentei online a acestora. Pînă la finele acestui an, vom recupera mare parte din scăderea cifrei de afaceri, însă, în mod evident, profitul va fi mai mic decît în anii anteriori. Planul nostru editorial pentru toamna 2020 și iarna 2020-2021 cuprinde, așa cum ne-am obișnuit cititorii, titluri din cele mai variate domenii (fiction și nonfiction, autori români și străini).
Doar cinci titluri de neratat în această toamnă, în curs de apariție la Polirom: Yuval Noah Harari împreună cu David Vanderneulen și Daniel Casanave, Sapiens: o istorie grafică, volumul I: Nașterea omenirii, traducere de Lucia Popovici; Enciclopedia imaginariilor din România, cinci volume, coordonator general Corin Braga: vol. I – Imaginar literar, coord. Corin Braga, vol. II – Patrimoniu și imaginar lingvistic, coord. Elena Platon; vol. III – Imaginar istoric, coord. Sorin Mitu, vol. IV – Patrimoniu și imaginar religios, coord. Ioan Chirilă, vol. V – Imaginar și patrimoniu artistic, coord. Liviu Malița; pictoromanul Mustața lui Dalí și alte culori, de Felix Aftene și Lucian Dan Teodorovici, un proiect inedit în cultura românească; un nou roman al unuia dintre cei mai iubiți autori publicați în colecția „Biblioteca Polirom”: Ian McEwan, Gîndacul, traducere de Dan Croitoru; tot în „Biblioteca Polirom”: Mánasteinn, băiatul care n-a existat niciodată, al îndrăgitului scriitor islandez Sjón, traducere de Ovio Olaru.
a consemnat Ana Maria SANDU
