Ultimul erou de ac┼úiune al epocii Ceau┼čescu

Ehsan KHOSHBAKHT
Publicat în Dilema Veche nr. 465 din 10-16 ianuarie 2013
Ultimul erou de ac┼úiune al epocii Ceau┼čescu jpeg

Sergiu Nicolaescu a murit pe 3 ianuarie 2013, la v├«rsta de 82 de ani. Prin acest text ├«mi pl─âtesc tributul fa┼ú─â de unul dintre eroii ┼či starurile mele de cinema favorite, care s-a bucurat de o popularitate important─â ├«n Iran.

Legătura Iranului cu România

├Än iunie 1989, Ayatollahul Khomeini, liderul revolu┼úiei parc─â f─âr─â sf├«r┼čit din 1979, a murit la v├«rsta de 86 de ani. Printre cei c├«┼úiva politicieni din Vest care s-au ostenit s─â fac─â o c─âl─âtorie la Teheran, pentru a-┼či prezenta omagiile fa┼ú─â de Ayatollahul decedat, aflat ├«n recent construitul s─âu morm├«nt (care se extindea rapid ┼či care aducea, mai degrab─â, a sanctuar), era ┼či un b─ârbat scund, cu cravat─â. S─â vezi un ┼čef de stat european, chiar unul din Estul continentului, era un lucru rar ├«n acele zile. ┼óara ÔÇô care tocmai semnase un tratat cu Irakul, dup─â opt ani de r─âzboi istovitor ÔÇô era complet izolat─â. Toate ┼ú─ârile vestice ├«l sprijineau pe Saddam Hussein.

Eu, fiind un copil curios, mi-am ├«ntrebat tat─âl cine era acel b─ârbat, iar tata, consider├«nd, probabil, c─â no┼úiunea de pre┼čedinte rom├ón ar putea fi prea vag─â pentru mine, mi-a r─âspuns: este pre┼čedintele ┼ú─ârii comisarului Moldovan. R─âspunsul era suficient de puternic pentru cineva al c─ârui erou de cinema se ├«nt├«mpla s─â fie din Rom├ónia: regizorul, actorul, produc─âtorul Sergiu Nicolaescu.

P├«n─â la urm─â, Nicolaescu s-a dovedit a fi un politician mai bun dec├«t omologii s─âi rom├óni ┼či iranieni. Acum infamul Nicolae Ceau┼čescu a plecat din Rom├ónia pentru acea vizit─â ├«n Iran, pe 18 decembrie 1989, l─âs├«nd datoria ├«n─âbu┼čirii protestelor din ┼úara sa pe seama so┼úiei ┼či subordona┼úilor s─âi. Dou─â zile mai t├«rziu, re├«ntors ├«n Rom├ónia, a g─âsit o situa┼úie sc─âpat─â de sub control, iar, ├«n final, o revolu┼úie care avea s─â cuprind─â cur├«nd multe ┼ú─âri est-europene l-a r─âsturnat de la putere. A fost judecat ┼či executat ├«n grab─â ÔÇô ┼či cu o anume cruzime ÔÇô la doar o s─âpt─âm├«n─â dup─â ce ├«l v─âzusem ├«n via┼ú─â la televiziunea iranian─â. C─âl─âii lui Ceau┼čescu au p─ârut la fel de inumani precum ├«nsu┼či dictatorul. Violen┼úa atrage violen┼ú─â, iar cei doi so┼úi au fost uci┼či precum ni┼čte animale.

O important─â eroare de calcul pentru un om care d─âduse una dintre cele mai lungi ┼či mai previzibile puneri ├«n scen─â prin nenum─âratele ore de ├«nregistr─âri filmate, cu el ┼či ÔÇ×efortul s─âu pentru autonomia Rom├ónieiÔÇť.

La cap─âtul cel─âlalt, se aflau ului┼úii politicienii iranieni care ├«l invitaser─â. A ├«nceput atunci o discu┼úie aprins─â referitoare la lipsa ├«ndoielnic─â de informa┼úii ├«n r├«ndul guvernului iranian despre situa┼úia curent─â din Rom├ónia. ÔÇ×Cum pute┼úi invita un pre┼čedinte, c├«nd acesta urmeaz─â s─â fie executat la o s─âpt─âm├«n─â dup─â vizita de stat?ÔÇť Aceasta a fost ├«ntrebarea pe care c├«┼úiva parlamentari i-au adresat-o prim-ministrului iranian. Vocifer─ârile au ├«ncetat ├«n urma concedierii unuia dintre suspec┼úii de serviciu ÔÇô ambasadorul Iranului ├«n Rom├ónia.

Dar pentru mine, cu sursele mele limitate de eroism ┼či curaj din filme, nu se schimbase nimic. Am crescut uit├«ndu-m─â la western-uri din Germania de Est, la filme de r─âzboi bulg─âre┼čti ┼či la seriale TV cu spioni, din Uniunea Sovietic─â, iar Nicolaescu era cel mai apropiat lucru de stilul ┼či emo┼úia cinema-ului despre care doar auzisem de la tat─âl meu ┼či de la al┼úii, ├«n leg─âtur─â cu paradisul celor care mergeau la film ÔÇô Iranul de dinainte de revolu┼úie.

Sergiu Nicolaescu pe care l-am cunoscut eu era un celebru erou de ac┼úiune al popularului cinema rom├ón americanizat, al anilor ÔÇÖ70 ┼či ÔÇÖ80. Faima sa ├«n Iran i-a adus-o o proiec┼úie cu 13 ani ├«nt├«rziere a primei sale apari┼úii drept comisarul Moldovan ├«n Un comisar acuz─â (un film din 1974, care, asemeni majorit─â┼úii filmelor ├«n care a jucat, a fost regizat chiar de el). Povestea, plasat─â ├«n anii ÔÇÖ40, este despre Moldovan, care investigheaz─â crimele comise ├«ntr-o ├«nchisoare din Bucure┼čti de c─âtre fasci┼čtii care poart─â jachete din piele neagr─â. Filmul este bazat pe fapte reale, dar istoria sa, asemeni celei a lui Sergio Leone, reprezint─â ┼či un plan de re├«nviorare a anumitor tipuri de ├«mbr─âc─âminte, atitudini ┼či st─âri care s├«nt mai legate de mod─â dec├«t de istorie. Spre deosebire de Leone, ┼či relevat mai ales ├«n vizion─ârile mele de acum, Nicolaescu de-abia trece dincolo de montarea la mod─â, de tip western. Pentru el, istoria r─âm├«ne un mijloc de circula┼úie pentru focuri de arm─â ┼či pove┼čti despre r─âzbunare.

Cli┼čee din filme americane s├«nt ├«nghesuite ├«n desf─â┼čurarea ac┼úiunii: adjunctul simpatic ┼či de ├«ncredere; ultima scen─â cu ├«mpu┼čc─âturi, ├«n peisajul suburban, ca o trimitere la Bonnie ┼či Clyde; coloan─â sonor─â jazz de tip Don Ellis, ├«n timpul conflictului nocturn din port; precum ┼či o absen┼ú─â vizibil─â a personajelor feminine, care ├«mi reaminte┼čte de filmul Filiera francez─â.

Un comisar acuz─â se ├«ncheie cu un punct culminant dramatic, ├«n spatele unei biserici ├«n care Moldovan este, evident, ├«mpu┼čcat ┼či ucis de nenum─âra┼úi fasci┼čti ├«narma┼úi cu pistoale, ├«ntr-un fel de filmare cu ├«ncetinitorul cum nu mai vezi nicic├«nd ├«n zilele noastre: lung─â, eroic─â ┼či coregrafiat─â. Lui Moldovan i-a luat patru ani pentru a reveni ├«n pelicula Revan┼ča (toate datele de pe IMDb s├«nt incorecte), care a fost mult mai violent ┼či mai precis ├«n exploatarea ┼úelurilor sale.

Filmul care ├«ncheie aceast─â serie a fost Duelul, cu muzic─â electro-disco ┼či o secven┼ú─â de deschidere ÔÇô asemeni celei realizate de Maurice Binder pentru James Bond ÔÇô ├«n care silueta lui Moldovan trage cu pistolul ├«n toate direc┼úiile. Cu toate acestea, nu exist─â nici o femeie prin preajm─â, nici m─âcar sub forma unei siluete. Acesta are un alt model: Jimmy Cagney ┼či grupul de tineri actori The Dead End Kids. Astfel, comisarul devine bun prieten al oamenilor marginaliza┼úi. Pentru a evita platouri de filmare prea costisitoare, majoritatea filmului se desf─â┼čoar─â printre ruine de dup─â r─âzboi ÔÇô ceea ce e potrivit ÔÇô, iar icoanele cu sfin┼úii ortodoc┼či devin un bun element complementar pentru saga de tip gangster-cu-semn-schimbat a lui Moldovan. Se pare c─â ar mai exista o a patra re├«ntrupare a lui Moldovan, ├«n 2004, dar pe care nu am v─âzut-o...

├Än cea de-a doua jum─âtate a anilor ÔÇÖ80, trilogia a avut mare succes ├«n Iran, mai ├«nt├«i ├«n cinematografe, iar apoi la TV. Sergiu Nicolaescu a reprezentat un substitut pentru filmele ┼či actorii americani interzi┼či, precum Dustin Hoffman, Robert De Niro ┼či Jack Nicholson. Aducea chiar ┼či cu George Segal (via Robert Stack) ┼či a ├«ncercat s─â fie la fel de la mod─â ca modelele sale americane. Nicolaescu umplea scena goal─â a celebrit─â┼úii, ├«ntr-o ┼úar─â f─âr─â staruri. M─â ├«ndoiesc c─â ┼čtia el ├«nsu┼či acest lucru.

Astfel c─â atunci c├«nd, recent, spre exemplu, The Huffington Post ÔÇô dup─â ce s-a referit la el drept regizor ┼či politician ÔÇô spune c─â ÔÇ×Nicolaescu a fost ┼či actor, av├«nd c├«teva roluri principale ├«n cariera saÔÇť, v─âz├«nd-o ca pe o explica┼úie suficient─â pentru un fenomen cultural, ├«ncepi s─â ├«┼úi dai seama de ce ├«n┼úelegerea altor forme de cultur─â popular─â, ├«n opozi┼úie cu Hollywood-ul, a r─âmas, practic, limitat─â ┼či nepotrivit─â.

Pasiunea pentru cinema

Sergiu Nicolaescu s-a născut în 1930 în Tîrgu-Jiu, România. A descoperit cinema-ul cînd avea 8 ani, iar pasiunea sa pentru filme l-a adus deseori în sala de cinema, uneori văzînd un film de mai mult de două ori.

├Än 1948, tat─âl s─âu a fost arestat ┼či ├«nchis, din cauza convingerilor sale politice. Tema ├«nchisorii ┼či a justi┼úiei se repet─â ├«n seria comisarului Moldovan, care este ├«nc─ârcat─â cu apelul fictiv la istoria Rom├óniei.

Dup─â absolvirea facult─â┼úii, Nicolaescu devine inginer mecanic, dar unul dintre colegii s─âi de la Politehnic─â, care lucra ├«n industria filmului, l-a ├«ncurajat s─â-┼či ├«ncerce norocul ┼či s─â-┼či urmeze pasiunea pentru cinema. Mul┼úumit─â cuno┼čtin┼úelor ├«n inginerie, a devenit cameraman, iar ├«n 1962 a realizat primul s─âu scurtmetraj ÔÇô Scoicile nu au vorbit niciodat─â ÔÇô, care a fost un succes ├«n Rom├ónia ┼či ├«n Fran┼úa. Acest film simbolic, cu o durat─â de 7 minute, a condus la regizarea primului s─âu lungmetraj, o produc┼úie franco-rom├ón─â din anul 1967 ÔÇô Dacii (Les Guerriers, ├«n francez─â), care l-a f─âcut celebru. Filmul a fost s─ârb─âtorit ├«n cadrul Festivalului de Film de la Moscova ┼či, drept urmare, regizorul a ├«nceput cel mai ambi┼úios film al s─âu, epopeea Mihai Viteazul, din 1971, care are o durat─â de aproape 200 de minute. Ulterior, firma american─â Columbia s-a ar─âtat interesat─â de film, l-a cump─ârat pentru difuzarea interna┼úional─â, l-a redus la jum─âtate ┼či l-a distribuit cu titlul de The Last Crusade. Acesta a fost un alt film bine-cunoscut, difuzat la televiziunea iranian─â.

Scenele de lupt─â din Mihai Viteazul erau incredibil de bine realizate ┼či nu putem ignora faptul c─â, ├«n 1968, el era adecvat din punct de vedere tehnic s─â coregizeze un film ├«mpreun─â cu Robert Siodmak (iar ve┼čnicul sus┼úin─âtor tehnic al marilor regizori, Andrew Marton, era ┼či el acolo) ÔÇô o epopee european─â cu o distribu┼úie de top, ├«n dou─â p─âr┼úi, cunoscut─â drept The Last Roman, av├«ndu-i ca protagoni┼čti pe Laurence Harvey, Orson Welles, Sylva Koscina ┼či Harriet Andersson, care se bazeaz─â mai mult pe aura sexual─â a lui Koscina, dec├«t pe decoruri ┼či b─ât─âlii (exist─â, de asemenea, ┼či o scen─â cu Honor Blackman ├«n cad─â).

Nicolaescu, care a jucat ├«n majoritatea filmelor sale, a realizat ultimul s─âu film ├«n 2012 ÔÇô Ultimul corupt din Rom├ónia ÔÇô ca sequel la penultimul, Poker. Regizorul iubea sequel-urile.

Excluz├«nd rela┼úia sa ├«ndelungat─â cu politica, ├«n calitate de parlamentar (el a fost ales senator ├«n Parlamentul Rom├óniei ├«n 1992, ca membru al Partidului Social Democrat), care a durat de la c─âderea lui Ceau┼čescu p├«n─â ├«n 2010, el ┼či-a urmat viziunea american─â asupra cinema-ului popular ├«n Rom├ónia ┼či, ocazional, peste hotare, ├«n decursul a jum─âtate de secol de realizare de filme. A existat chiar ┼či un zvon c─â ar fi vrut s─â fac─â un film de r─âzboi cu Arnold Schwarzenegger, dar proiectul nu s-a concretizat niciodat─â.

Filmele sale cu Moldovan au coincis cu anii dictaturii lui Nicolae Ceau┼čescu ├«n Rom├ónia. Ambii erau politicieni ┼či ÔÇ×creatori de imagineÔÇť. Care dintre ei era un metteur en sc├Ęne mai bun e dificil de spus, mai ales dup─â filmul din 2010 Autobiografia lui Nicolae Ceau┼čescu, ├«n regia lui Andrei Ujic─â, care monteaz─â curajos trei ore din sute de ore de ├«nregistr─âri filmate ale lui Ceau┼čescu, ├«n timpul ├«ndelungatei perioade ├«n care a de┼úinut puterea.

Opera cinematografic─â a lui Nicolaescu nu poate fi interpretat─â ca o ├«ncercare ÔÇô similar─â cu a lui Ceau┼čescu ÔÇô de a oferi un fals sim┼ú al progresului, prin folosirea unor formule deja testate de divertisment de mas─â populist (Italia erei fasciste; cinema-ul popular nazist), care pretinde c─â folose┼čte istoria ca surs─â de baz─â, ├«n vreme ce, de fapt, istoria real─â e cea mai mic─â preocupare a sa.

ÔÇ×La urma urmei, dictatorul nu e dec├«t un artist, care are posibilitatea s─â-┼či pun─â integral ├«n practic─â egoismulÔÇť, spune Andrei Ujic─â, regizorul filmului Autobiografia lui Nicolae Ceau┼čescu. ÔÇ×E doar o chestiune de nivel estetic, dac─â el se nume┼čte Baudelaire sau Bolintineanu, Ludovic al XVI-lea sau Nicolae Ceau┼čescu.ÔÇť

Acestei estetici polarizate o putem ad─âuga pe a lui Nicolaescu, ├«n opozi┼úie cu Ceau┼čescu. Totu┼či, r─âm├«ne ├«ntrebarea dac─â nu cumva jucau acela┼či joc, prin folosirea camerei de filmat (┼či, ├«n cazul lui Ceau┼čescu, a tuturor mijloacelor de comunicare) pentru a crea o imagine ├«n┼čel─âtoare de grandoare. M─â ├«ndoiesc puternic c─â Nicolaescu nu era con┼čtient de rezultatul acestei abord─âri specifice. M─â ├«ndoiesc ┼či c─â era un simplu entertainer. M─â ├«ndoiesc chiar c─â no┼úiunea de ÔÇ×simplu entertainerÔÇť poate exista cumva.

Ehsan Khoshbakht este istoric de film, cunosc─âtor al jazzului ┼či arhitect din nord-estul Iranului. Articolul a ap─ârut pe blogul s─âu personal, notesoncinematograph.blogspot.ro.

traducere din limba englez─â de Patricia MIHAIL

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: ÔÇ×Povestea Casei PaleologuÔÇŁ, un eseu despre educa╚Ťie
Editura Funda╚Ťiei Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectual─â semnat─â de Theodor Paleologu ╚Öi, totodat─â, un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi un manifest pentru ini╚Ťiativele independente ├«n acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?