ÔÇ×Traducerea este o interpretare profund─âÔÇť ÔÇô interviu cu traduc─âtoarea Gabriella KOSZTA

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 740 din 26 aprilie ÔÇô 2 mai 2018
ÔÇ×Traducerea   este o interpretare profund─âÔÇť ÔÇô interviu cu traduc─âtoarea Gabriella KOSZTA jpeg

Ne-am cunoscut ├«n 2007, la P├ęcs, c├«nd eu venisem la T├«rgul de Carte de la Budapesta, ├«n cadrul programului European First Novel. V-am vizitat atunci la Editura Jelenkor. Traduseser─â╚Ťi deja autori rom├óni. Ce s-a schimbat de atunci? ╚śi, mai ales, cum?

├Ämi aduc foarte bine aminte c├«nd ai venit la P├ęcs. Ora╚Öul c├«╚Ötigase titlul de Capital─â Cultural─â European─â 2010 ╚Öi Editura Jelenkor preg─âtise mai multe programe literare. Editura s-a n─âscut ├«n redac╚Ťia revistei literare cu aceea╚Öi nume, care, ╚Öi ├«nainte de 1989, era deja bine cunoscut─â ╚Öi apreciat─â ca un ÔÇ×atelierÔÇť literar contemporan unde au ap─ârut scriitori maghiari care nu erau chiar bine v─âzu╚Ťi de puterea politic─â (├«n ciuda faptului c─â era organul cultural al jude╚Ťului), de exemplu Mikl├│s M├ęsz├Âly, P├ęter N├ídas sau P├ęter Esterh├ízy. ├Än ÔÇÖ93, editura s-a separat de redac╚Ťie ╚Öi a devenit independent─â. ╚śi-a propus s─â aib─â un program literar mult mai larg, care s─â integreze literatura contemporan─â maghiar─â ├«n┬ştr un context cultural european. Cu aceast─â idee a pornit colec╚Ťia ÔÇ×Mic─â EuropaÔÇť ╚Öi ea se focusa pe literaturile contemporane din ╚Ť─ârile vecine cu Ungaria ╚Öi din ╚Ť─ârile mai mici din Europa Occidental─â. Am ├«nceput s─â colabor─âm cu edituri ╚Öi redac╚Ťii din ╚Ť─ârile vecine, cu autorii no╚Ötri am participat la t├«rguri de c─âr╚Ťi ╚Öi la diferite evenimente culturale ├«n Occident ╚Öi ├«n Balcani. Era o perioad─â foarte fructuoas─â, cu toate c─â editura a avut tot timpul probleme financiare. F─âr─â libr─ârii ╚Öi o re╚Ťea de distribu╚Ťie, nu reu╚Öeam, doar din v├«nz─âri, s─â dep─â╚Öim limita critic─â. Din punct de vedere financiar, editura era ca o livad─â care ├«nflorea, dar nu rodea. Lettre Internationale ├«n limba maghiar─â, redactat─â de Eva Kar├ídi ╚Öi publicat─â de Editura Jelenkor, a jucat un rol important ├«n ├«nnoirea ╚Öi l─ârgirea rela╚Ťiilor literare.

Am f─âcut aceast─â mic─â istorie ca s─â ├«n╚Ťelege╚Ťi cum a devenit literatura rom├ón─â contemporan─â un element important ├«n programul Editurii Jelenkor. Atunci c├«nd ne-ai vizitat la P├ęcs, eu ├«nc─â nu tradusesem multe c─âr╚Ťi, dar erau mai multe volume rom├óne╚Öti pe biroul meu. Citeam mult ca s─â fiu la curent, jucam cu pasiune rolul lectorului voluntar de literatur─â rom├ón─â Anamaria Pop, ca un agent dublu pentru literatura rom├ón─â ╚Öi maghiar─â, m-a aprovizionat cu c─âr╚Ťi rom├óne╚Öti ╚Öi a primit de la mine c─âr╚Ťi maghiare. F─âcusem ├«nainte c├«teva traduceri brute, ni╚Öte piese de teatru, versuri ╚Öi eseuri, dar nu m─â g├«ndisem serios la traducere. Am tradus doar De ce iubim femeile de Mircea C─ârt─ârescu ╚Öi S├«nt o bab─â comunist─â de Dan Lungu, dar habar n-aveam cum au ie╚Öit. ╚śtiam numai c─â traducerea literar─â nu este echivalent─â cu traducerea filologic─â, textul trebuie s─â sune fireasc ├«n cealalt─â limb─â. Am f─âcut ╚Öi eu c├«teva ├«ncerc─âri. Editura a avut un traduc─âtor excelent de rom├ón─â, pe poetul ╚Öi scriitorul L├íszl├│ Csiki, primul traduc─âtor ╚Öi al lui C─ârt─ârescu, care a tr─âit o perioad─â ├«n Bucure╚Öti, cuno╚Ötea foarte bine ╚Öi limba, ╚Öi mediul, ╚Öi literatura rom├ón─â.

De fapt, profesiunea de traduc─âtor de la L├íszl├│ Csiki am mo╚Ötenit-o. ╚śi este o mo╚Ötenire foarte pre╚Ťioas─â, n-am voie s o risipesc. ├Än 2008, dup─â moartea lui ┬şCsiki, am fost solicitat─â de Editura Europa s─â traduc Diminea╚Ťa pierdut─â a Gabrielei Adame╚Öteanu. A ├«nsemnat o mare provocare profesional─â ╚Öi cred c─â de-abia atunci am reu╚Öit s─â trec bariera complexului de inferioritate, pentru c─â am sim╚Ťit pentru prima oar─â ╚Öi foarte puternic c─â traducerea literar─â este profesia cea mai apropiat─â de profesia mea original─â, adic─â de actorie. Textul se filtreaz─â prin mine, se transform─â ╚Öi redevine viu ├«n limba mea matern─â. Adic─â este vorba despre o interpretare profund─â. Aceast─â descoperire m-a fascinat ╚Öi am ├«nceput s─â traduc ├«n mod regulat ╚Öi, ├«ntotdeauna, cu mare pl─âcere.

Criza economic─â-financiar─â din 2008 a avut efecte foarte nepl─âcute ├«n via╚Ťa editorial─â din Ungaria. V├«nz─ârile au sc─âzut, datoriile au crescut, ╚Öi c├«nd P├ęcs a devenit, ├«ntr-adev─âr, Capital─â Cultural─â, nu mai erau surse pentru finan╚Ťare, programele s-au blocat, autorii erau nemul╚Ťumi╚Ťi, iar fondatorul G├íbor Csord├ís a ├«ncercat s─â-╚Öi v├«nd─â editura. Dar cui? P├«n─â la urm─â, dup─â foarte multe negocieri cu diferite edituri, distribuitori ╚Öi consor╚Ťiuri, dup─â a 20-a aniversare ca editur─â independent─â, ├«n 2013, Editura Jelenkor a fost v├«ndut─â. Nu mai putea s─â func╚Ťioneze ca un atelier, f─âcut din pasiune. ╚śi iar─â╚Öi s a dovedit c─â exigen╚Ťa ╚Öi calitatea r─âm├«n elementele cele mai valoroase pe pia╚Ťa cultural─â. Editura a fost cump─ârat─â de Compania Libri, o firm─â de libr─ârii reorganizat─â ╚Öi devenit─â foarte important─â, cu un director t├«n─âr, perseverent ╚Öi devotat, cu o cultur─â literar─â ampl─â, S├írk├Âzy Bence. P├«n─â atunci mai cump─ârase mai multe edituri de calitate, avea o re╚Ťea de distribu╚Ťie ├«n ├«ntreaga ╚Ťar─â, un sediu elegant ├«n centrul Capitalei, cu redactori ╚Öi editori profesioni╚Öti, ╚Öi cu o baz─â material─â sigur─â. Autorii au avut noroc, editura ╚Öi-a p─âstrat nu numai numele Jelenkor, dar ╚Öi programul ini╚Ťial ╚Öi autorii editurii, ceea ce a ├«nsemnat o mare satisfac╚Ťie pentru to╚Ťi. Redactora-╚Öef─â a editurii, ┬şBoglarka Nagy, a ├«nceput cariera de editor la Editura Jelenkor din P├ęcs, ceea ce ├«nseamn─â c─â putem vorbi despre o continuitate. ╚śi, ├«n sf├«r╚Öit, de peste tot, P├ęter N├ídas ╚Öi al╚Ťi scriitori porni╚Ťi din P├ęcs z├«mbesc acum de pe ni╚Öte afi╚Öe uria╚Öe.

├Än 2011, din motive familiale, a trebuit s─â m─â ├«ntorc acas─â, la T├«rgu Mure╚Ö, ca s─â le ├«ngrijesc pe mama ╚Öi pe m─âtu╚Öa mea, de 85 ╚Öi de 90 de ani. Pentru o perioad─â de ╚Öapte ani m-am restabilit ├«n T├«rgu Mure╚Ö. ├Än aceast─â perioad─â am tradus, ├«ntr-adev─âr, foarte mult. Cu ajutorul literaturii rom├óne m-am consolat ╚Öi am reu╚Öit s─â supravie╚Ťuiesc celor mai mari pierderi din via╚Ťa mea. Cu recuno╚Ötin╚Ť─â m─â g├«ndesc la opere ╚Öi la autori tradu╚Öi ├«n aceast timp. Printre altele, am tradus Provizorat de Gabriela Adame╚Öteanu, ├Äntoarcerea huliganului ╚Öi Vizuina de Norman Manea, Cruciada copiilor de Florina Ilis, Orbitor I-II-III de Mircea C─ârt─ârescu, Parcursul de Mariana Gor┬şczyca, Medgidia, ora╚Öul de apoi de Cristian Teodorescu, Via╚Ťa ├«ncepe vineri de Ioana P├órvulescu, V├«rstele jocului de Claudiu M. Florian, Feti╚Ťa care se juca de-a Dumnezeu de Dan Lungu ╚Öi ultima a fost cartea ta, Omoar─â-m─â!

Periodic v─âd cifre/statistici ├«n care consumul de carte ├«n Ungaria (raportat la num─ârul de locuitori) e mult mai mare dec├«t ├«n Rom├ónia. Cum se simte asta pe pia╚Ťa editorial─â? ╚śi cum ÔÇ×cre╚Öte╚ŤiÔÇť cititori?

Se spune c─â iarba vecinului ├«ntotdeauna ╚Ťi se pare mai verde! Eu nu cunosc statistici, s-ar putea ca v├«nz─ârile ├«n Ungaria s─â arate cifre mai bune, nu ╚Ötiu. Dar mie, la FILIT, la C─ârture╚Öti ├«n Bucure╚Öti sau la Dou─â Bufni╚Ťe din Timi╚Öoara mi se pare c─â literatura ├«n Rom├ónia are foarte mare prestigiu, mai mare dec├«t ├«n Ungaria. Nu ╚Ötiu dac─â cifrele vorbesc ╚Öi despre calitate, despre ce fel de c─âr╚Ťi apar. P─ârerea mea este c─â, ├«n general, consumul de carte ╚Ťine de educa╚Ťie ╚Öi de ╚Öcoal─â, nu numai de cifre de v├«nz─âri. La liceu nici eu nu aveam bani pentru c─âr╚Ťi ╚Öi, totu╚Öi, cred c─â atunci am citit cel mai mult. ├Än biblio┬şteca comunal─â g─âseam toate c─âr╚Ťile importante, clasici rom├óni, maghiari, ru╚Öi, francezi, englezi ╚Öi ├«n traduceri excelente, ╚Öi am avut profesori de literatur─â foarte buni.

De c├«teva ori am participat la Atelierele pentru traduc─âtori de la Ipote╚Öti, organizate de FILIT, ╚Öi am avut ocazia s─â ne ├«nt├«lnim cu profesori de literatur─â ╚Öi elevi de liceu din Ia╚Öi, Boto╚Öani, Suceava. M a impresionat tare mult c├«t de preg─âti╚Ťi ╚Öi curio╚Öi s├«nt elevii, c├«t de mult citesc ╚Öi ce profesori devota╚Ťi se ocup─â cu literatura, chiar ╚Öi ├«n provincie ╚Öi ├«n p─âr╚Ťile mai ├«ndep─ârtate. Cartea este scump─â, nu to╚Ťi ├«╚Öi permit s-o cumpere, iar dac─â devine o necesitate vital─â de fiecare zi poate s─â schimbe ├«mprejur─ârile mult mai mult dec├«t averea propriu-zis─â. De exemplu, asta am v─âzut la Ia╚Öi. ÔÇ×Cre╚ÖtereaÔÇť cititorilor noi ├«ncepe de la ╚Öcoal─â primar─â.

Cum vi se pare c─â a evoluat pia╚Ťa de carte ├«n ultimii zece ani?

Cred c─â a evoluat foarte mult. ├Än Ungaria, la Budapesta, dar ╚Öi ├«n alte ora╚Öe, s├«nt libr─ârii imense, cu zeci de mii de c─âr╚Ťi, cu coperte cochete, elegante, exist─â o competi╚Ťie ╚Öi un ÔÇ×dumpingÔÇť de c─âr╚Ťi. E greu s─â alegi! ╚śi nu prea s├«nt recomand─âri corespunz─âtoare. Acum au ap─ârut e-book-uri ╚Öi audiobook-uri ÔÇô cu pre╚Ťuri rezonabile. ├Äns─â via╚Ťa s-a accelerat ├«n mod exagerat, ╚Öi p─ârerea mea este c─â accelera╚Ťia nu este deloc avantajoas─â pentru cultur─â, mai ales pentru literatur─â. Cititul ╚Öi scrisul ÔÇô ├«n general, orice art─â ÔÇô necesit─â timp, relaxare, contemplare, o alt─â atitudine dec├«t toate celelalte activit─â╚Ťi. Un R─âzboi ╚Öi pace sau un Orbitor nu se citesc repede, ├«n felul acesta nici nu are sens. Timpul este foarte pre╚Ťios ╚Öi de aceea consumul de c─âr╚Ťi a devenit pur ╚Öi simplu un lux. Dar un lux foarte valoros ╚Öi deloc l─âud─âros ÔÇô f─âr─â orgoliu. Un lux spiritual.

Dar interesul pentru literatura română?

Mie mi se pare c─â, ├«n Ungaria, interesul pentru literatura rom├ón─â ├«n ultimii ani a crescut concomitent cu succesul filmului ╚Öi teatrului rom├ónesc. Problema este c─â apari╚Ťiile s├«nt ocazionale, depind de candidaturi, de gustul editorului ╚Öi al traduc─âtorului, este dificil s─â plasezi c─âr╚Ťile ├«ntr-un context cultural universal sau european mai vast. S├«nt c├«teva edituri care se ocup─â ├«n mod consecvent cu literatura rom├ón─â, particip─â la candidaturi europene cu programe ample ╚Öi cu oferte variante. De exemplu, Editura LÔÇÖHarmattan din Ungaria are o colec╚Ťie de literatur─â contemporan─â european─â foarte elegant─â, numit─â ÔÇ×Undeva ├«n EuropaÔÇť, ├«n cadrul c─âreia a ap─ârut ╚Öi volumul II din Orbitor (primul a ap─ârut mult mai ├«n urm─â, la Editura Jelenkor de alt─âdat─â, ├«n traducerea lui L├íszl├│ Csiki) ╚Öi sper c─â ├«n cur├«nd va ap─ârea ╚Öi volumul III. La edituri ca Noran Libro, Vince, Pont, Scolar, Magvet├Â, aproape ├«n fiecare an apare c├«te o carte rom├óneasc─â. Aceste edituri de calitate f─âr─â surse financiare n-au cum s─â-╚Öi acopere cheltuielile editoriale ╚Öi de multe ori ÔÇô nu de bun─âvoie! ÔÇô renun╚Ť─â la c─âr╚Ťi care nu s├«nt sprijinite de ICR sau de Uniunea European─â. E p─âcat c─â nu exist─â o colaborare permanent─â ╚Öi reciproc─â ├«ntre editorii rom├óni ╚Öi maghiari ╚Öi pentru finan╚Ť─âri comune, ╚Öi c─â rela╚Ťiile editoriale s├«nt ├«n┬şt├«mpl─âtoare.

Se publică literatură maghiară contemporană la noi. Attila Bartis e un autor cunoscut și care are un public al lui, de exemplu. Vi se pare că e bine reprezentată, că s-au tradus titlurile/autorii care contează?

M─â bucur pentru succesul lui Attila Bartis ├«n Rom├ónia, este un scriitor cunoscut ╚Öi apreciat ╚Öi ├«n Ungaria, ca ╚Öi Gy├Ârgy Dragom├ín, dar cred c─â totu╚Öi literatura maghiar─â contemporan─â nu este deloc bine reprezentat─â ├«n Rom├ónia, aici s├«nt lipsuri serioase. ├üd├ím Bodor are o singur─â carte tradus─â, dar nu ╚Ötiu dac─â este ╚Öi cunoscut, cu toate c─â este un scriitor foarte important. Mul╚Ťi scriitori de un nivel literar incontestabil nu s├«nt tradu╚Öi deloc. De exemplu, Gy├Ârgy Spiro sau Mikl├│s M├ęsz├Âly. Recunosc c─â limba maghiar─â este o limb─â grea, nu seam─ân─â cu nici o limb─â vecin─â, ├«ns─â are o literatur─â foarte bogat─â ╚Öi interesant─â. ├Äntr-un ora╚Ö de pe l├«ng─â Balaton, la F├╝red, exist─â o cas─â frumoas─â pentru traduc─âtori str─âini, s├«nt diferite burse, iar la P├ęcs exist─â un apartament pentru reziden╚Ť─â.

M-am convins de mai multe ori c─â rela╚Ťiile personale ├«ntre scriitori s├«nt foarte importante. Scriitorii ╚Öi traduc─âtorii alc─âtuiesc peste tot o ga╚Öc─â tainic─â, ei s├«nt ni╚Öte singuratici vulnerabili care se ├«n╚Ťeleg ├«ntre ei ╚Öi se unesc pentru scopuri nobile ╚Öi universale. ╚śi, de fapt, literatura ÔÇô fie c─â o scrii, o cite╚Öti, o traduci ori o interpretezi ÔÇô ├«nseamn─â o prietenie familial─â ├«ntre oameni str─âini ╚Öi necunoscu╚Ťi.

Pe Mircea C─ârt─ârescu l-a╚Ťi tradus ├«nc─â din 2007. Ce le atrage aten╚Ťia editorilor unguri ├«n cazul autorilor rom├óni? Exist─â ni╚Öte trend-uri?

Ini╚Ťial, c├«nd ne preg─âtiser─âm cu programul editorial pentru evenimentele de Capital─â Cultural─â European─â, am pornit o mic─â colec╚Ťie cu volume de proz─â sau proz─â scurt─â din diferite ╚Ť─âri, cu autori importan╚Ťi din aceea╚Öi genera╚Ťie. Primele volume erau De ce iubim femeile de Mircea C─ârt─ârescu, un volum al scriitorului belgian Brusselmans ╚Öi unul de L├íszl├│ M├írton din Ungaria. Numele colec╚Ťiei a fost ÔÇ×Carte pentru c─âl─âtorieÔÇť, c├«te un volum de la fiecare autor care s ar fi putut citi ├«n trenul accelerat ├«ntre Budapesta ╚Öi P├ęcs ÔÇô spre o Capital─â European─â! Cu ani ├«n urm─â ap─âruser─â deja Nostalgia ╚Öi primul volum din Orbitor ├«n traducerea lui L├íszl├│ Csiki, la care am lucrat ca redactor ╚Öi am discutat mult despre aceast─â proz─â interesant─â ╚Öi at├«t de diferit─â de literatura noastr─â. M-a tentat pur ╚Öi simplu, am fost curioas─â cum sun─â ungure╚Öte ├«n traducerea mea. ├Äl ╚Ötiam deja pe C─ârt─ârescu, dar ca poet, c├«nd ├«n 1996, la Frankfurt, pe raftul Editurii Humanitas, am descoperit Nostalgia. Am ├«nceput s-o citesc ╚Öi n-am mai putut s─â m─â despart de ea. ├Än anul urm─âtor a ╚Öi ap─ârut la Jelenkor, ╚Öi a avut mare succes.

Trend-uri nu prea s├«nt, dar conteaz─â editura original─â ╚Öi apari╚Ťia anterioar─â la o editur─â occidental─â renumit─â. Numele editurii este echivalent cu marca scriitorului, ╚Öi de multe ori editura joac─â ╚Öi rolul agen╚Ťiei literare. De aceea zic eu c─â colabor─ârile ├«ntre edituri s├«nt foarte importante ╚Öi utile. Precum ╚Öi ├«nt├«lnirile organizate ╚Öi atelierele pentru traduc─âtori, unde discut─âm probleme practice legate de traducerile noastre, facem recomand─âri, oferte, circul─â informa╚Ťii ├«ntre noi. Eu am ├«nv─â╚Ťat foarte mult de la colegii mei traduc─âtori, ei cu to╚Ťii s├«nt ni╚Öte oameni excep╚Ťionali. ╚śi, c├«teodat─â, chiar este miraculos cum ajungem noi, traduc─âtori din ╚Ť─âri diferite, la aceia╚Öi autori, la acelea╚Öi opere ╚Öi de multe ori la acelea╚Öi concluzii.

Care s├«nt autorii din portofoliul dvs.? ╚śi ce urmeaz─â?

Acum lucrez la Solenoidul lui Mircea Cărtărescu. Nu știu cînd va apărea și o invidiez tare mult pe Antónia Escandell Tur, traducătoarea catalană, cu care am discutat mult la Ipotești despre cartea asta minunată și pe care deja a reușit s-o publice la Barcelona. Aș mai dori să traduc Pe cîmpia Armaghedonului de Marta Petreu, aș dori să traduc Matei Vișniec.

C├«t a influen╚Ťat situa╚Ťia politic─â din Ungaria ce se ├«nt├«mpl─â ├«n zona cultural─â?

Cred c─â situa╚Ťia politic─â totdeauna are o influen╚Ť─â puternic─â asupra vie╚Ťii culturale. Puterea, pentru succese politice sau interese economice, mereu ├«ncearc─â s─â manipuleze cet─â╚Ťenii ╚Öi prin cultur─â. Dar ╚Öi politica necesit─â o anumit─â cultur─â, ╚Öi ea apar╚Ťine culturii generale a unei ╚Ť─âri. ├Än ╚Ť─ârile postcomuniste, oamenii nu s├«nt ├«nc─â obi╚Önui╚Ťi cu responsabilitatea personal─â, le place mai mult s─â fie condu╚Öi de o putere mai puternic─â dec├«t de ei ├«n╚Öi╚Öi. ├Äns─â cultura uman─â universal─â, dup─â p─ârerea mea, este mai presus de politica actual─â, de mici incidente ocazionale.

N-a╚Ö vrea s─â fiu patetic─â, dar s├«nt convins─â c─â ╚Öi cultura ╚Öi literatura adev─ârat─â se bazeaz─â pe libertate, ├«ncredere ╚Öi respect fa╚Ť─â de om, adic─â reprezint─â con╚Ötiin╚Ťa vie a unei societ─â╚Ťi. Cu alte cuvinte, literatura de calitate e ├«ntotdeauna ├«n stare s─â repare lucrurile stricate/distruse de politic─â. 

a consemnat Ana Maria SANDU

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: ÔÇ×Povestea Casei PaleologuÔÇŁ, un eseu despre educa╚Ťie
Editura Funda╚Ťiei Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectual─â semnat─â de Theodor Paleologu ╚Öi, totodat─â, un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi un manifest pentru ini╚Ťiativele independente ├«n acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?