"Tot cîntînd, am uitat că plîngeam"

Publicat în Dilema Veche nr. 104 din 19 Ian 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

interviu cu Ada MILEA Am fost prin preajma lui Quijote, şi - aşa e - foarte des m-am crispat. Dar nu pentru că eram luat la întrebări, ci pentru că nu puteam pune întrebări. Quijote von Ada Milea îţi ia pămîntul de sub picioare. E "concertul" (pe CD la A&A Records) care te scoate din falsul mit, "concertul" care te ţine de mînă cu Sancho, omul acela exact ca şi tine. Despărţirea de înaltele idealuri quijoteşti pentru mult mai lumeştile sanchisme, reale şi normale, surprinzătoare şi accesibile (hmm...) a fost un şoc. Nu mai asistam la mitizarea deşănţată (Quijote cel mare, Quijote cel simbolic, Quijote cel de neatins şi de neînţeles). Quijote e elevul mai slab al lui Sancho. Acum de departe auzim şi paşii lui Robinson pe Insulă. Ceva sunete din Aventurile lui Habarnam (cu premiera la Teatrul Odeon, regia Alexandru Darie) sosesc prin Send file/Receive file pe Yahoo Messenger. Şi dacă am pierdut casetele piratate de pe care o ascultam pe Ada Milea prin 1998, asta nu înseamnă că acum nu furăm, involuntar, şi ascundem, numai pentru noi, bucăţele din spectacolul Ada. Mi-e foarte greu să te întreb despre Quijote... Lasă că răspund fără să mă întrebi. Nu vezi că abia aştept să-ntîlnesc interlocutori răbdători, buni ascultători ai poveştilor mele quijotice? Pot să-ncep? Încep: Îl iubesc pe Cervantes! De fapt, am o mulţime de morţi preferaţi, dar el e printre preferaţii principali. Citindu-l, recitindu-l, citind şi cele scrise de unii din celebrii lui cititori, m-am pomenit încercînd să-i transform cartea într-un soi de... hm... să-i spunem "concert", deşi nu e chiar concert. De două ori am eşuat în secret (nici măcar mie nu-mi plăceau rezultatele strădaniilor), dar a treia oară am luptat mai bine cu doborîtoarele mele îndoieli. Cum s-a construit spectacolul Quijote? Din cîte mi-ai povestit, e un întreg roman. De aventuri, fireşte. A treia mea încercare de a transforma cartea-n concert a fost declanşată de dna Ioana Zlotescu, fosta directoare a Institutului Cervantes. Nu prea mai aveam curaj pentru încă o încercare, dar faptul că dnei Zlotescu i s-a părut că pot, a făcut să mi se pară (un pic) şi mie că pot. Apoi a urmat cititul şi recititul lui Cervantes, Unamuno, Borges etc.; enormele scanări din Cervantes şi transformarea lor în fişiere-text; vorbele dlui Victor Ivanovici: "Vai, să nu faceţi un Don Quijote patetic şi filozofic cum am tot văzut! Cartea asta e plină de umor. Nu ştiu de ce lumea ignoră umorul lui Cervantes "; apoi discuţiile cu dnii Victor Ioan Frunză şi cu Emil Brumaru; şi - vai! - apariţia unei noi traduceri (cea a dlui Sorin Mărculescu) de care nu puteam să nu ţin cont; căutatul actorilor sau al muzicienilor şi-al personajelor în care trebuia să intre aceştia; apoi ideea dlui Frunză în legătură cu distribuţia şi cu apariţia pianului... Şi multe-multe altele. Nu mai înşir. "Umorul debordant, ironia tandră, cinismul aproape calin se îngemănează în unul dintre cele mai fericite experimente culturale româneşti din ultima vreme. Don Quijote-le Adei Milea transcende genurile şi anulează prejudecăţile" - spunea Mircea Mihăieş. Te aşteptai la un asemenea succes la intelighenţia autohtonă? Repetiţiile puteau prevedea dezastrul sau succesul (dacă ne-am fi ocupat gîndurile şi cu măsurători din astea). Ba ni se părea minunat ce făceam, ba ni se părea jalnic. Partenerii... şi ei ba apăreau, ba dispăreau. S-a ajuns, în final, la 4 personaje şi-un om. După ce am construit bucată cu bucată, reacţie cu reacţie şi cuvînt cu cuvînt, traseul personajelor, abia aşteptam să arătăm şi altora ce-am făcut noi. Era primul semn al bucuriei ce se cerea ascultată şi de alţii. Era un semn bun, nu? Atunci ai venit tu, tot pentru un interviu, dar nu ţi l-am dat, ci... aproape te-am obligat să asculţi forma de atunci a Quijote -lui. Ţii minte? Era şi Dorina Chiriac de faţă. Eu plîngeam pentru că tocmai am aflat de la un ascultător că nu se înţelege nimic din poveste şi că personajele-s aiurea şi că... totu-i aiurea, iar Dorina încerca să-mi spună că nu-i aşa. Cînd ai apărut, ne-am bucurat că avem posibilitatea de a verifica, şi-am început să-ţi cîntăm. Eu cîntam plîngînd, aşa că ţie nu-ţi prea venea să rîzi în părţile comice, iar eu mă speriam că nu sînt comice. Tot cîntînd, am uitat că plîngeam şi tu încet-încet ai uitat, iar în final, cînd păreai un spectator fericit, te-am ucis cu întrebări: "Ce se-nţelege din asta?"; "Dar din asta?"; "Dar din astalaltă?". Tu te-ai speriat din nou şi-ai început să răspunzi crispat, ca la un examen în faţa unor profe exigente şi ţoape. Acum îmi vine să rîd de momentele alea, dar atunci... Vai, ce inimă zdrobită aveam! Radu Afrim este... Un regizor genial (pentru unii) şi înspăimîntător (pentru alţii), un artist, un creator, un inventator, un poet al imaginii. Pentru mine... primul regizor care a avut curajul să mă distribuie în roluri de om (la Teatrul din Tîrgu Mureş primeam roluri de plante şi animale). Aşa am ajuns să joc la Green Hours într-un spectacol după o fostă idee de Beckett şi la Teatrul Odeon în De ce fierbe copilul în mămăligă. Spuneai că Apolodor te-a apropiat de Gellu Naum. Între timp a apărut Insula. În care Robinson e singur singur... ... singur singur pe o insulă pustie plină de lume. Cu tot hohotul nostru (de rîs sau de plîns) el continuă să trăiască în "mulţimea de singuri" la care l-a condamnat Providenţa. Ah, sper s-ajungi din nou să spui: "povestea seamănă cu mine", "povestea seamănă cu tine" şi "povestea seamănă cu sine ". Pe vremea-n care încercam să mă împrietenesc cu Apolodor, citisem prea puţin Naum şi aş fi putut citi degeaba la nesfîrşit, dacă n-aş fi descoperit (nu ştiu cum şi nu ştiu cînd) pe "partea cealaltă" un "mal albastru", un "foc negru", o "soră fîntînă" şi-un "drumeţ incendiar". Sper să nu mă "vindec" vreodată de "partea cealaltă". Între Quijote şi Insula s-a intercalat Habarnam. Ai compus cîntecele, ai repetat cu actorii, vocea ta nu apare deloc în piesă. Cum e să fii "regizor muzical"? Cum "mă scap" şi-ţi zic ceva, tu - hop! - ai şi vînat materie primă pentru o nouă întrebare. Îţi spuneam că-l cred pe Celibidache un uriaş "regizor de orchestră". Am văzut repetiţii filmate şi l-am introdus definitiv în "colecţia" mea de "morţi preferaţi". Te rog uită că mi-ai pus ultima parte a întrebării. Buuun... Acum, dacă tot ai uitat ce te-am rugat să uiţi, îţi spun că una dintre cele mai fericite întîlniri din viaţa mea este întîlnirea cu dl Dabija. Repetiţiile şi discuţiile cu el sînt o comoară pentru mine, aşa că n-o împart cu tine, nemernicule! N-o să te ajut să-mi retrogradezi comoara şi să faci din ea "materie primă" pentru cine ştie ce-ţi trece ţie prin minte. Cu "habarnamii" a fost frumos şi greu (greu pentru că schimb mereu şi mereu, mi se pare că schimbînd ajung la ceva mai puţin greu). Bieţii actori, fără să fie ajutaţi de vreo bandă sonoră, trebuie să-şi regăsească tonul şi ritmul singuri. Şi e greu să-şi găsească tonul şi ritmul mereu. Nu ai vorbit niciodată despre copilăria ta (ştiu, ai scris un articol fascinant despre cărţile copilăriei!). Te-am văzut într-o poză cu un bunic, care, dacă nu mă înşel, îţi citea ceva dintr-o carte. Copilărie, bunici, Bistriţa... ...Tîrgu Mureş, Bistriţa, Căcuciu (ăsta-i un sat), Aita Mare (asta-i o comună)... Printre ele a trecut copilăria mea. Ce să mai spun despre ea? Că e populată de bunici, părinţi, veri, vecini, găini, cîini şi pisici? E tot ce se poate spune despre copilării. Restul nu se poate spune. Şi culmea e că exact "restul" ăsta contează. În ceea ce tu numeşti "articol", eu încercam să trag de-o rămăşiţă de copilărie şi s-o întind la nesfîrşit. Ce "sport" amăgitor! Iartă-mă că-mi fac şi desfac iluziile în faţa ta! Asta înseamnă că am ajuns la o oarecare intimitate cu tine. Hi-hi-hi! Vezi ce se întîmplă dacă deschidem şi închidem împreună tot felul de "uşi interzise"? Tu l-ai omorît pe Shakespeare, am aflat dintr-un alt interviu. Dă o declaraţie despre oribila crimă. Licenţa e arma crimei, adică rolul dnei Quickly din Nevestele ... lui Shakespeare. Cu partea practică a examenului am înfăptuit-o, iar în partea scrisă am recunoscut-o. Unii profesori au apreciat sinceritatea cu care am "dezvăluit laboratorul intim al creaţiei", dar cei cu care am lucrat mi-au făcut sinceritatea praf. Eu doar încercam să nu-l fac de rîs pe Shakespeare spunînd că "am făcut totul" şi că aşa arăta "sufletul meu pus pe tavă în faţa publicului". M-am ferit de minciunile astea şi-am descris exact ce-am simţit că se petrece în "laboratorul" ăsta "intim al creaţiei" despre care tot auzeam povestindu-ni-se. Aşa că, din cît îmi amintesc, capitolele din lucrarea mea scrisă au fost: "despre întrezărirea personajului", "despre persistenţa întrezăririi personajului" şi "despre ce-a mai rămas din întrezărire". Colaborezi, la Insula, cu Alexandru Bălănescu. Şi, uneori, cu Michel Tournier. Merge? Da. Tournier ne-a condus la personajul "mama lui Robinson". Abia citind cartea lui, am descoperit rolul matern al insulei şi rolul mamei în singurătatea omului. Aşa că, brusc, am făcut din "mama" cel mai important personaj după Robinson. Textul lui Naum e doldora de personaje. E tare greu să transformi un text de teatru într-un text pentru un posibil concert şi, ca să fiu crîncenă pînă la capăt, simt nevoia să spun că totul trebuie să se petreacă în limba engleză. Of! Noroc cu răbdarea şi felul dlui Bălănescu de a lucra. Îmi dă timp şi libertate, iar lucrul cu el îmi place la nebunie. Ar trebui să mă supăr pe distanţa Londra - Bucureşti (care ne împuţinează repetiţiile), dar prefer să mă bucur de ceea ce am cîştigat pînă acum lucrînd cu un asemenea muzician. Ai doi prieteni din literatură: Emil Brumaru şi Şerban Foarţă. Pregătiţi un complot, ceva? Eu sînt mîndră că ţi se par prietenii mei. Nu ştiu ei cît sînt de mîndri de părerea ta. Mergi cu chitanţierul şi tai chitanţe. Asta te obligă statutul tău de PFA. Cu ilegalităţile cum stai? Ce să fac? Am vrut libertate şi sînt fericită că mi-am cumpărat-o cu un chitanţier, un facturier şi-o ştampilă. E ieftină, nu?

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Cât de scumpă a ajuns una dintre cele mai faimoase stațiuni de pe litoral. „Lasă că Lidl nu e departe, iar la bulgari ne completăm stocul”
Românii sunt întâmpinați cu prețuri mari pe litoral, iar mulți dintre ei sunt dezamăgiți de asta. Inventivi, unii dintre ei se duc să-și cumpere bere de la supermarket, iar țigări și alimente de la vecinii bulgari. Mai greu este cu șezlongurile, care sunt mai scumpe ca în Creta sau Mamaia.
image
Fenomenul care schimbă complet satele pădurenilor. Cum arată așezările după decenii de depopulare VIDEO
După mai mult de jumătate de secol în care cele mai multe sate din Ținutul Pădurenilor s-au aflat într-un regres continuu al numărului de locuitori, înfățișarea așezărilor din Munții Poiana Ruscă a suferit transformări uimitoare.
image
Inima frântă poate fi vindecată. Cât costă intervenția
Cercetătorii susțin că prin stimularea electrică a creierului ar putea fi ameliorată suferința emoțională cauză de o despărțire. Altfel spus, există un remediu pentru ceea ce popular numim „inimă frântă”, care i-ar putea ajuta pe cei care suferă de depresie ori negativitate.

HIstoria.ro

image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.
image
Atacul de noapte din iunie 1462: Geniul militar al voievodului Vlad Țepeș
Expediția din 1462 a fost un prilej potrivit ca Vlad Țepeș să-și demonstreze priceperea în mânuirea armelor și-n conducerea trupelor.