„Toată problema în artă e o problemă de sinceritate“ – interviu cu Mircea SUCIU, artist vizual

Publicat în Dilema Veche nr. 595 din 9-15 iulie 2015
„Toată problema în artă e o problemă de sinceritate“ – interviu cu Mircea SUCIU, artist vizual jpeg

The Deceiver,

Drawing People. The Human Figure in Contemporary Art,

white cube. 

Camera asta e una dintre cele mai dificile în care poţi expune din tot spaţiul muzeului, date fiind decoraţiunile excesive. Eşti obligat din start să foloseşti nişele. Mi se pare că e o coincidenţă fericită expunerea lucrărilor aici, tematica lor, estetica pseudo-barocă – se potriveşte totul perfect. E o serie de lucrări ce aparţin unui proiect pe care l-am expus la începutul acestui an la Galeria Zeno X din Antwerp şi mi-am dorit ca expoziţia asta să fie o extensie a ideilor şi a muncii pe care am prezentat-o acolo. Întrebarea e simplă: de ce e obiectul învelit şi de ce ar putea fi asta o noutate? E extensia unor preocupări care vin încă din Renaştere. Prima reacţie a publicului era: „Păi, e Christo“. Nu e doar Christo, e şi Cattelan, şi Ryan Gander, şi Magritte, şi mai devreme Bernini ori Leonardo. La începutul carierei mele eram preocupat de modul în care Leonardo modela drapajul, mi-a plăcut foarte mult o

a lui Bernini şi felul în care lumina modela volumul şi mai tîrziu starea suprarealistă din lucrările lui Magritte. În mod particular, lucrarea asta are o poveste mai complicată. Camuflajul e evident asociat cu zona militară. Poziţia personajului îţi aduce aminte de Velázquez, de Bacon. Doresc să creez imagini iconice, puternice, cu un conţinut bogat şi cu o multitudine de sensuri, cu posibilităţi de interpretare multiple. 

Pictura e deja un camuflaj. De ce o reprezentare chiar a camuflajului? Pentru a ascunde ce? 

Povestea camuflajului e una despre pictură, despre ascunderea culorii în culoare. E o teorie a unui pictor prerafaelit american, Abbott Thayer, care, pe lîngă pictură, era preocupat de studiul naturii. Într-o publicaţie celebră, el discută despre felul în care se camuflează animalele, în special păsările, în spaţiu. Dă şi un exemplu, pornind de la

– dacă soldaţii s-ar fi îmbrăcat asemeni peisajului din jur probabil că ar fi cîştigat bătălia. Articolul e citit de preşedintele Americii, el contestă aplicaţia asta în zona militară, Picasso e foarte preocupat de teorie şi spune, atunci cînd construieşte nişte costume pentru teatru, că dacă armata franceză în timpul războiului s-ar îmbrăca în costumele lui, clar nu ar putea fi detectată de soldaţii germani, teoria e auzită de un general din Marina Britanică, iar acesta invită toţi pictorii de la Royal Academy pe şantier să îi înveţe pe muncitori să picteze… Mă interesează teoria. Mi se pare că e pur speculativ, dar ce nu e speculativ în ce fac ori în ce se întîmplă în artă? 

„Pictura simplă, goală, nu îmi place, mi se pare insuficientă“

E o monumentalitate evidentă a picturilor acestora şi se înţelege prezenţa unui monument în spatele acestui material de camuflaj. E important ce e acolo, ascuns? 

Evident că e important, dar e ambiguu. Asta e ideea. Încerc să balansez povestea, conţinutul cu un strat de ambiguitate care să dizolve o naraţiune stupidă. E un posibil lider, e un terorist, e reprezentarea unei forme a puterii. E scaunul, e atitudinea. 

Pînza nu e una perfectă, a fost împăturită pînă la dimensiunea de A4, se disting toate aceste pliuri. 

Dintr-un accident am descoperit că un print pe plastic poate fi transferat pe o suprafaţă. Ce fac eu e un proces de restaurare a fotografiei printr-un mediu clasic, care devine un soi de elogiu al picturii. Pictura simplă, goală, nu îmi place, mi se pare insuficientă. Fotografia singură mi se pare la fel ineficientă. Dar din fotografie îmi trebuie lumină, claritate, iar din pictură compoziţia din culoarea de ulei, organicitatea, fluiditatea. Împreună funcţionează de minune. Nu e un proces nou, se numeşte

, dar în cazul acesta există o istorie în munca lui Baldessari, a lui Polke, Arnulf Rainer. Eu nu folosesc fotografia ca fundal, eu o perfecţionez, o duc mai departe. E o extensie a unei situaţii. Şi negocierea între pixel şi ulei cred că aduce un plus ambelor medii. Chiar dacă e subtil aportul meu, încerc să îmbunătăţesc limbajul picturii în cele din urmă. Expoziţia asta, pentru mine, arată o tranziţie de la imaginea găsită la imaginea regizată. Obişnuiam să folosesc imaginea găsită – eu gîndeam lucrurile în tradiţia lui Duchamp, a

-ului. Toată problema în artă e o problemă de sinceritate. De ce să nu simplific în artă? De ce să nu văd dacă sînt în stare să creez imaginea pe care odată o căutam? Într-o sală găseşti imaginea găsită, într-altă sală, imaginea regizată. Am vrut să văd dacă stăpînesc imaginea, dacă sînt eu cine cred că sînt de fapt. Şi mă interesează să văd dacă e în mine ceva şi dacă am ceva de spus. Pentru că pot păcăli mixînd, remixînd, împrumutînd. 

Ce este, în schimb, seria intitulată „Jurnal al dezamăgirilor“? 

Sînt lucrările distruse în urma discuţiei despre sinceritate. Am distrus o grămadă de schiţe, am hotărît apoi să le fotografiez aşa, mototolite, şi să le redesenez. E un amestec tehnic între monotipie şi desen în cărbune. E o negare a unei posibile idei. Fiecare piesă e unică şi surprinde un gest, o stare. Am încercat să conserv violenţa gestului distructiv. De fapt, discuţia reală e despre „ce numesc artă“, cînd numeşti un obiect artă? Cînd un artist numeşte ceva artă? 

Sînt lucrări abstracte, parcă vin din spaţiu. 

La mine în atelier, deoarece lucrez cu mult negru, e negru peste tot. Hîrtiile sînt deci pozate în spaţiul respectiv, nu e nimic mimat. „Spaţiul“ e chiar spaţiul atelierului meu. 

Ţin ele şi de o trecere a dumneavoastră către abstract în modul în care pictaţi? 

Orice artist inteligent care lucrează figurativ ajunge să înţeleagă că totul se termină în abstracţiune. La un moment dat, epuizezi povestea, nu mai ai ce să spui şi atunci mergi pe inteligenţa emoţională şi îţi dai seama că probabil acolo se termină totul. Balansul între reprezentare şi abstract mă interesează acum mai mult ca oricînd. 

„Mă interesează să creez imaginea perfectă“ 

Dust to Dust,

E un

format din desene care reprezintă imagini istorice, imagini care marchează secolul XX, încep cu anul 1914 şi termin cu 2014. Sînt deopotrivă imagini iconice şi abstracte, care completează golurile din istorie. Sînt două care nu sînt istorice: personajul care creează probleme, care creează fum. Lucrez în cărbune. Cărbunele e praf. Este o metaforă despre inutilitatea lucrurilor. Despre cum totul se întoarce înapoi şi nu mai există evoluţie. Am o perspectivă un pic mai dramatică despre umanitate. Imaginea cu care încep seria aceasta e aceea a pactului pe care aliaţii şi germanii îl au în seara de Crăciun să înceteze lupta. Şi e imaginea unui general care aprinde lumînările în bradul de Crăciun. După care am încercat să traversez continente şi situaţii ca să surprind acea stare de revoltă a secolului XX. E revolta minerilor din anii ’80 din Liverpool, e primul congres comunist din Bucureşti, Cape Town în 1950 – o revoltă în care brutalitatea poliţiei spune tot, două imagini din Ucraina, o imagine din Gwangju din 1980, una din Birmingham, una cu Revoluţia din România, alta din 1989, din Piaţa Tienanmen, Cairo, Bucureşti, Berlin în ’32, arderea cărţilor, protestul unui călugăr budist în New Delhi în 2012… Subiectivitatea mea dă o atitudine imaginii, o direcţie, o posibilă interpretare într-un mod critic. Mi-am dorit să lucrez în tehnici diferite pentru a surprinde stări diferite, e şi un soi de istorie a reprezentării, a evoluţiei reprezentării, desenului.

Văd în expoziţie lucrări capsate, puse la zid, neînrămate, ceea ce este neaşteptat pentru o expoziţie de pictură. Pictura e, în esenţa ei, un obiect preţios. 

E o expunere mai puţin burgheză. Cred că e nevoie ca privitorul să aibă o relaţie directă cu imaginea, e nevoie să se poată apropia, să poată vedea structura, ţine de sinceritate. Încerc să fiu foarte direct şi foarte apropiat de oameni. Lucrările sînt luate direct din atelier şi puse aici, la muzeu.

Mi se pare important, într-o altă serie prezentă aici, The Deceiver, că aţi pornit de la Ceauşescu în imaginea reprezentată, detaliul mîinilor, dar aţi simţit nevoia să depăşiţi acest reper istoric. 

Pentru că e irelevant. Trebuie să mergem mai departe şi să fim preocupaţi de dimensiunea universală a mesajului pe care îl ţintim. Mă interesează să creez imaginea perfectă. De aceea încerc să lucrez cu toate tehnicile pe care le cunosc: ulei, acrilic, transfer fotografic, aerograf, cerneală… Vreau să ajung la acel punct în care imaginea nu mai poate fi recunoscută tehnic vorbind. Cum a fost creată, cum e modelată, ce e înăuntrul ei. Vreau să fie puternică, să fie total funcţională, să convingă. Încerc să ajung să cred într-un obiect impecabil. Nu e o declaraţie a manualităţii mele, nu mă interesează asta. Îmi doresc, în schimb, să am o putere de convingere totală.  

a consemnat Daria GHIU  

Foto: C. Lazia

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Un oraș din România se află în topul celor mai ieftine orașe din Europa de vizitat în 2024. Pe ce poziție s-a clasat
De la Lisabona până în capitala Lituaniei, în urma unei analize făcută de specialiștii englezi, a reieșit o listă cu cele mai accesibile orașe europene pentru turism de weekend, printre care se află și unul din România.
image
Păţania de groază a unor nemți. Au rămas suspendaţi cu autorulota deasupra unei prăpăstii. „Dacă făceau asta românii în Germania...“
Salvamontiştii din Neamţ, care acţionează în zona masivului Ceahlău, au dat detalii despre o misiune care i-a avut în prim-plan pe membrii unei familii germane.
image
Turist speriat de prețurile din centrul unui mare oraș din România: „E prea mult“
Restaurantele, terasele și barurile reprezintă, fără îndoială, puncte importante de atracție pentru foarte mulți turiști. Cu toate acestea, mulți dintre ei se lovesc de prețurile piperate din marile orașe ale României.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.