ÔÇ×Talentul nu ajunge pentru a impune un mare artistÔÇť ÔÇô interviu cu Angelin PREJLOCAJ

Publicat în Dilema Veche nr. 665 din 17-23 noiembrie 2016
ÔÇ×Talentul nu ajunge pentru a impune un mare artistÔÇť ÔÇô interviu cu Angelin PREJLOCAJ jpeg

N─âscut la Paris ├«n anul 1957, Angelin Preljocaj, unul dintre cei mai mari coregrafi ai lumii, a frecventat ini╚Ťial cursuri de balet clasic, pentru a alege ulterior dansul contemporan, pe care l-a studiat cu Karin Waehner. Este c├«╚Ötig─âtorul unor premii de importan╚Ť─â mondial─â, precum Grand Prix National de la Danse, Prix Benois de la Danse, Bessie Award, Les Victoires de la Musique, Globul de Cristal. ├Än anul 2008, Angelin Preljocaj a fost prezent ├«n Rom├ónia cu spectacolul Alb─â ca Z─âpada. Anul acesta a revenit ├«n Rom├ónia cu spectacolul Fresca, av├«nd la baz─â tot o poveste: un basm chinezesc din secolul al XIII-lea. Spectacolul a fost prezentat ├«n cadrul Festivalului Na╚Ťional de Teatru.

Care este prima dumneavoastr─â amintire legat─â de dans?

E o ├«ntrebare foarte interesant─â, av├«nd ├«n vedere c─â spectacolul pe care ├«l prezint ├«n Rom├ónia, Fresca, ÔÇ×vorbe╚ÖteÔÇť despre o imagine fix─â, despre o pictur─â, un aspect paradoxal, av├«nd ├«n vedere c─â ceea ce creez ╚Ťine, ├«n primul r├«nd, de sfera mi╚Öc─ârii. O astfel de imagine fix─â mi-a influen╚Ťat alegerea acestui drum, cel al dansului. E vorba de o fotografie a lui Rudof Nureyev, ├«ntr-un salt, o imagine ├«n care p─ârea suspendat ├«n aer. Fotografia aceea, foarte frumoas─â, m-a fascinat ├«n copil─ârie ╚Öi m-a determinat s─â intru ├«n aceast─â lume. Fotografia era ├«ntr-o carte pe care mi-o ├«mprumutase o fat─â. C├«nd i-am returnat cartea, am ├«ntrebat-o unde ├«nva╚Ť─â ceea ce se vede ├«n acea carte. ╚śi a╚Öa am ajuns la cursurile de balet. Aveam 12 ani, f─âceam deja judo ╚Öi m-am dus la ╚Öcoala de balet ├«mbr─âcat ├«ntr-un tricou ╚Öi cu pantalonii mei albi de judo.

Ave╚Ťi o afinitate cu lumea pove╚Ötilor, cu transpunerea acestora ├«n dans?

Ini╚Ťial am fost interesat de pove╚Öti care stau la baza baletelor clasice romantice, precum Cenu╚Ö─âreasa sau Lacul Lebedelor, apoi am cercetat ╚Öi teritoriul altor culturi, pentru a vedea modul ├«n care pove╚Ötile s├«nt transmise ╚Öi ├«n alte spa╚Ťii, ╚Öi am descoperit aceast─â poveste din China medieval─â, care mi s-a p─ârut extrem de interesant─â prin mesajul ei. M─â intereseaz─â lumea pove╚Ötilor mai ales atunci c├«nd ea reveleaz─â problematica reprezent─ârii. ├Än cazul pove╚Ötii chineze╚Öti intervine rela╚Ťia cu arta picturii, care coboar─â ├«n ad├«ncurile istoriei omenirii, p├«n─â ├«n era cavernelor (c├«nd picturile, at├«t de asem─ân─âtoare artei conceptuale de azi, ├«nf─â╚Ťi╚Öau episoade de v├«n─âtoare). Exist─â o rela╚Ťie puternic─â ├«ntre esen╚Ťa picturii ╚Öi lumea pove╚Ötilor, cu privire la natura reprezent─ârii, precum ╚Öi cu lumea virtual─â, cu ideea de virtualitate, at├«t de prezent─â azi prin influen╚Ťa Internetului. Acest raport ├«ntre reprezentare ╚Öi virtualitate mi-a st├«rnit un interes care a condus la materializarea acestor teme ├«n dans. Ceea ce leag─â cele dou─â proiecte, Alb─â ca Z─âpada ╚Öi Fresca, este faptul c─â pove╚Ötile au o importan╚Ť─â vital─â pentru modul ├«n care universul lor structureaz─â psihologia copilului, preg─âtindu-l pentru forma ├«n care va aborda propria via╚Ť─â. Este vorba de un concept inerent umanit─â╚Ťii, care preg─âte╚Öte imaginarul copilului pentru via╚Ťa adult─â, pentru raportarea sa la realitate.

Ce considera╚Ťi c─â este specific stilului dumneavoastr─â coregrafic?

Consider c─â ceea ce s├«nt reprezint─â o sintez─â a unor experien╚Ťe multiple. Limbajul baletului clasic va r─âm├«ne mereu impregnat ├«n mine, dar la fel de mult conteaz─â faptul c─â ├«n copil─ârie am practicat judo ╚Öi am fost modelat de ceea ce ├«nseamn─â a purta un alt corp cu propriul t─âu corp. O alt─â ├«nt├«lnire important─â, care este extrem de prezent─â ├«n universul meu coregrafic, este cea cu teatrul No, pe care l-am studiat cu mae╚Ötri japonezi, de la care am ├«nv─â╚Ťat semnifica╚Ťiile unei no╚Ťiuni specifice despre spa╚Ťiu, ├«n virtutea c─âreia corpul dansatorului poate conferi spa╚Ťiului materialit─â╚Ťi ╚Öi fluidit─â╚Ťi diferite prin sensurile gestualit─â╚Ťii sale. O influen╚Ť─â important─â au avut-o asupra mea dansul contemporan pe care l am studiat cu Karin Waehner, sau ├«nt├«lnirea cu Merce Cunningham.

Considera╚Ťi c─â exist─â o influen╚Ť─â a culturii de provenien╚Ť─â asupra unui artist sau acesta se situeaz─â dincolo de aceast─â determinare?

Nu se poate nega importan╚Ťa culturii ╚Öi nici ceea ce aduce ea ├«n zona crea╚Ťiei, dar eu personal prefer s─â m─â raportez la spa╚Ťiul cultural ca la o parte integrant─â a vie╚Ťii artistului, care trebuie s─â vin─â, ├«n arta sa, cu ceva singular, unic. Foarte mul╚Ťi arti╚Öti s├«nt modela╚Ťi de ceea ce reprezint─â talentul lor, de abilit─â╚Ťile pe care ╚Öi le dezvolt─â ├«n virtutea acestui talent. Exist─â foarte mul╚Ťi arti╚Öti talenta╚Ťi, dar nu se poate spune c─â exist─â foarte mul╚Ťi arti╚Öti mari. E important s─â fii talentat, dar nu cred c─â talentul ajunge pentru a impune un mare artist. E nevoie de ceva mai mult, de o marc─â inconfundabil─â, de o form─â de singularitate pe care numai acel artist s─â o poat─â aduce ├«n mod specific ├«n arta sa. Aceast─â marc─â foarte personal─â nu poate exista dac─â artistul nu este foarte conectat la ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n lume, dac─â nu ╚Ötie s─â asculte vocea realit─â╚Ťii, dac─â nu poate prezenta o viziune cumva decalat─â a lumii, dar ├«n acela╚Öi timp recognoscibil─â pentru to╚Ťi. Un artist mare se situeaz─â ├«n pozi╚Ťia de a putea prezenta o crea╚Ťie ├«n care oameni cu viziuni ╚Öi puncte de vedere foarte diferite s─â se poat─â reg─âsi ├«n egal─â m─âsur─â. ╚śi mai cred c─â artistul, pentru a fi cu adev─ârat mare ╚Öi pentru a aduce aceast─â marc─â personal─â, trebuie s─â fie umil, ├«n sensul renun╚Ť─ârii la orgoliul propriu.

Ave╚Ťi o metod─â de lucru specific─â ├«n cadrul companiei dumneavoastr─â?

Cred că fiecare proiect nou cere o metodă nouă. Pe de altă parte, avînd în vedere că lucrez cu aceiași dansatori de foarte mult timp, s-a instaurat o formă de complicitate între noi. Colaborînd de atîta vreme, știm să ne ascultăm, să ne intuim, să reușim să facem uneori lucruri bizare chiar la modul intuitiv, fără să fie nevoie de expunerea vreunei metode.

Dup─â ce criterii v─â alege╚Ťi dansatorii?

Mereu ├«mi spun c─â trebuie s─â aleg pe cineva care, mai ├«nt├«i de toate, danseaz─â bine. Dar dincolo de asta, nu m─â interseaz─â s─â aleg pe cineva care vine purt├«nd pe el eticheta de dansator. Ceea ce m─â ghideaz─â ├«n alegerea dansatorilor nu este nicidecum aspectul fizic pe care se presupune c─â trebuie s─â ├«l aib─â un interpret, este personalitatea cu care ei vin, lumea pe care o aduc prin prezen╚Ťa lor. Cred c─â dansatorul trebuie s─â fie locuit de sensul a ceea ce transmite, ceea ce ├«nseamn─â mult mai mult dec├«t a executa impecabil o mi╚Öcare. Nu cred ├«n a ar─âta lucruri, cred ├«n a face lucruri cu sens, cred ├«n dansatorii care s├«nt capabili s─â transmit─â sensul a ceea ce asum─â prin dans. Dansatorii mei, de╚Öi au la baz─â baletul clasic, s├«nt foarte diferi╚Ťi ca univers de expresie, s├«nt antrena╚Ťi ├«n diverse forme de dans contemporan. Cred c─â antrenamentul clasic e un instrument foarte bun, care ajut─â mult dansatorul, dar dac─â ├«nt├«lnesc un dansator excep╚Ťional, care nu are preg─âtire clasic─â, lipsa acestui tip de antrenament nu constituie nici un fel de impediment ├«n alegerea lui.

Folosi╚Ťi o anumit─â nota╚Ťie pentru coregrafiile dumneavoastr─âÔÇŽ

Da, este un sistem creat de Rudolf Benesh ├«n secolul trecut, care are o mare eficacitate pentru conservarea coregrafiei ├«ntocmai ca ├«n cazul partiturilor muzicale. Desigur, exist─â ╚Öi nota╚Ťia lui Rudolf von Laban, care este esen╚Ťial─â pentru analiza dansului, dar pentru mine alegerea nota╚Ťiei lui Benesh ╚Ťine de ra╚Ťiuni practice. Folosirea nota╚Ťiei ├«n dans este pentru mine important─â ╚Öi pentru c─â eu consider c─â dansul este o art─â care ╚Ťine de o zon─â de anamnez─â ╚Öi care are nevoie de o permanent─â recuperare a memoriei. Muzica a evoluat ca art─â pentru c─â ╚Öi-a dezvoltat tot timpul rezervele de memorie. ├Än tradi╚Ťia occidental─â, nota╚Ťia muzical─â a fost privilegiat─â ╚Öi pentru c─â muzica a fost rela╚Ťionat─â cu sfera sacrului, ea a fost considerat─â o art─â care punea omul ├«n rela╚Ťie cu Dumnezeu. Tradi╚Ťia muzical─â este legat─â de tradi╚Ťia religioas─â, ceea ce nu se poate spune despre dans, poate ╚Öi pentru c─â dansul, fiind o art─â ce ╚Ťine de corp, a fost mult─â vreme asociat cu ideea de p─âcat ce plana asupra corpului. Existen╚Ťa partiturii, a unui suport material pentru crea╚Ťia muzical─â, a condus la o dezvoltare rapid─â a acestei arte. M─â fascineaz─â s─â v─âd cum un t├«n─âr muzician, av├«nd acces la o partitur─â de Bach, intervine cu propria personalitate asupra crea╚Ťiei respective ╚Öi o transfigureaz─â prin propriul stil, prin propria personalitate. ├Än absen╚Ťa unui suport material al dansului, pentru un coregraf e foarte dificil s─â se afle ├«n pozi╚Ťia muzicianului.

├Ämi amintesc c─â eram t├«n─âr dansator ╚Öi mi s-a ar─âtat o ├«nregistrare ╚Öi mi s-a spus: ÔÇ×├Äl vezi pe b─âiatul acela cu pulover verde? Ca el trebuie s─â faci!ÔÇť ├Än aceste condi╚Ťii, e greu de spus unde se termin─â imita╚Ťia ╚Öi unde ├«ncepe interpretarea ╚Öi invers. Exist─â astfel pericolul ca dansul s─â fie o art─â imitativ─â. Nota╚Ťia, scrierea coregrafic─â, ├«nl─âtur─â acest pericol ╚Öi ├«i ofer─â dansatorului libertatea de a fi interpret autentic. S├«nt foarte fericit c├«nd ast─âzi se reiau coregrafii de acum dou─âzeci de ani, cu dansatori foarte tineri, ╚Öi realizez c─â acea crea╚Ťie nu a ├«mb─âtr├«nit deloc, gra╚Ťie nota╚Ťiei coregrafice care se manifest─â ca o partitur─â pe care creativitatea dansatorului o poate aduce la lumin─â ├«ntr-un mod inedit.

Cum v─â raporta╚Ťi la public?

Cred c─â am o raportare cumva schizoid─â. M─â bucur─â enorm faptul c─â publicului ├«i plac crea╚Ťiile mele, dar pe de alt─â parte nu vreau s─â creez ceva pentru ca publicului s─â ├«i plac─â. Eu urmez, ├«n ceea ce fac, dou─â direc╚Ťii principale: pe de o parte, simt nevoia s─â ├«ntreprind o cercetare fundamental─â ├«n dans, de aceea fac uneori spectacole radicale, dure, abstracte, pe muzic─â de Jon Cage sau Karlheinz Stockhausen, ╚Öi care nu s├«nt ceea ce s-ar putea numi spectacole ÔÇ×de publicÔÇť. Pe de alt─â parte, creez spectacole ca Alb─â ca Z─âpada, cu succes la public, dar ├«n elaborarea c─ârora folosesc rigoarea pe care mi-o dezvolt ├«n procesul cercet─ârii ├«ntreprinse ├«n prima direc╚Ťie. E ca ├«n ╚Ötiin╚Ť─â: pentru a putea dezvolta un tratament care s─â fac─â bine umanit─â╚Ťii, e nevoie de cercetare de laborator. A╚Öa e ╚Öi ├«n dans: pentru a putea crea cu rigoare spectacole care s─â ajung─â la public e nevoie de cercetare ├«n domeniul dansului. M─â raportez la public ├«n sensul ├«n care se referea Jean Vilar la teatrul pe care voia s─â ├«l impun─â. El spunea: ÔÇ×Vreau s─â creez un teatru popular, dar exigent.ÔÇť

Ce determin─â diversitatea abord─ârilor dumneavoastr─â, complexitatea stilului, faptul c─â, a╚Öa cum spunea╚Ťi, crea╚Ťi spectacole foarte diferite?

M─â tem s─â fac lucruri care m─â pot ├«mpiedica s─â ies dintr-un context de crea╚Ťie, care-mi pot bloca accesul spre alte drumuri. Dac─â nu a╚Ö avea aceast─â abordare, ar fi ca ╚Öi cum a╚Ö conduce o ma╚Öin─â pe un drum cu un singur sens ╚Öi nu a╚Ö avea voie s─â m─â abat nici la st├«nga, nici la dreapta. Nu vreau s─â cad ├«n capcana unui drum care s─â nu ├«mi permit─â s─â virez ├«n alt─â direc╚Ťie.

a consemnat Gina ╚śERB─éNESCU

Foto: wikimedia commons

Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.