Șvițerii de odinioară

Ruxandra Irina CIOCÎRLAN
Publicat în Dilema Veche nr. 385 din 30 iunie - 6 iulie 2011
Șvițerii de odinioară jpeg

● Claudia Chinezu, Elveţienii în România, Editura Noi Media Print, 2011.

„În contextul în care Elveţia a semnat un nou acord de cooperare cu România*, reafirmînd astfel solidaritatea şi importanţa pe care o acordă partenerului său român, cartea doamnei Claudia Chinezu scoate la lumină itinerariile acestor emigranţi ignoraţi pînă în zilele noastre şi apare la momentul potrivit. În paginile acestei lucrări, cititorul va descoperi rolul, cîteodată crucial, jucat de numeroşi elveţieni şi va constata că relaţiile oficiale nu epuizează nici pe departe spectrul diversificat şi eclectic al contactelor dintre cele două ţări, care se desfăşoară cel mai adesea în afara instituţiilor, uneori cu o strălucire şi mai mare.“ Astfel scrie ambasadorul Elveţiei în România, Livio Hürzeler, în introducerea monografiei Claudiei Chinezu, Elveţienii în România. 

Într-adevăr, dacă relaţiile diplomatice dintre România şi Elveţia ajung anul acesta (de-abia) la cea de-a o suta aniversare, din lucrarea de faţă aflăm – nu fără oarecare surprindere – că influenţa socială, culturală şi economică profundă a elveţienilor asupra principatelor române începe să se facă simţită încă din secolele XV-XVI, cu o intensificare substanţială în secolele XIX-XX. Contactul îndelungat, de o notabilă însemnătate, dintre cele două spaţii este analizat de Claudia Chinezu, Doctor ès lettres la Universitatea din Fribourg (Elveţia), într-o manieră eminamente accesibilă, dar riguros şi pasionat instructivă. De la călători aventurieri cu veleităţi de antropologi, misionari catolici şi protestanţi şi cîţiva luptători devotaţi cauzei „române“, la agricultori, viticultori, horticultori fugiţi din calea crizelor economice şi agricole din Ţara Cantoanelor şi pînă la antreprenori, industriaşi, comercianţi prosperi sau clerici influenţi, parcursul puţin cunoscuţilor emigranţi elveţieni din ţara noastră a condus la o colaborare trainică, chiar entuziastă între cele două popoare. 

În secolul al XVIII-lea, cînd coloniile helvete încep să se constituie în Bucureşti, Şaba, Galaţi sau Brăila, reprezentanţii lor găsesc în perimetrul carpato-danubiano-pontic un spaţiu multicultural, primitor, aflat la începutul dezvoltării sale economice moderne. Comercianţii şi bancherii elveţieni, precum Josef Gubler – comerciant cu produse de lux, Anton Taponnier – bancher din Geneva, sau Erhardt Wolff – mare investitor în industria metalurgică, întrevăd această oportunitate, creînd afaceri înfloritoare care, pînă la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, vor acumula un capital de milioane de franci. La rîndul ei, societatea română vede în elveţieni – şviţeri, cum erau numiţi – un model de rectitudine morală şi spirit întreprinzător şi civic. Astfel, în Valahia şi Moldova se caută ca odraslele familiilor nobile să fie educate de preceptori elveţieni sau ca domnii să se folosească de serviciile unor secretari sau bibliotecari de această origine. Alexandru Ipsilanti îl angajează pe Franz Josef Sulzer ca preparator pentru copiii săi, iar mulţi ani mai tîrziu Ion C. Brătianu încredinţează instruirea celor opt copii ai lui unei profesoare din Elveţia, explicînd că „Şviţerii sînt oameni cinstiţi şi amabili; tocmai aceste două calităţi am dreptul să le pretind copiilor mei“. Însuşi Regele Carol I a ales să lucreze cu elveţieni – Léopold Bachelin şi Marcel Godet s-au ocupat de biblioteca regelui, iar Louis Basset i-a fost secretar personal şi totodată stimat consilier economic (aceleaşi atribuţii i-au corespuns şi sub Ferdinand şi Carol II). 

Deşi aceste capitole sînt absolut necesare pentru o înţelegere corespunzătoare a fenomenului emigraţiei helvete în România, partea fără îndoială cea mai interesantă a lucrării constă în prezentarea situaţiei elveţienilor sub diferite regimuri politice în România. Astfel, începînd cu 19 aprilie 1933, aceştia s-au bucurat de un statut special – prin „clauza naţiunii celei mai favorizate“, erau liberi ca pe teritoriul ţării noastre să practice orice meserie doreau, fiind scutiţi de taxe şi impozite şi neavînd obligaţia de a efectua serviciul militar sau a plăti pentru iniţiativele militare ale statului român. Astfel, integrarea şviţerilor în societatea românească nu a dus, în nici un moment, la îndepărtarea elveţienilor de identitatea lor naţională, iar investiţiile industriale şi comerciale elveţiene, apărate, prosperă pe termen lung.  Tot de aici ne dăm seama că lipsa familiarizării românilor cu lunga existenţă a acestei colonii se poate datora nu numai numărului relativ restrîns al reprezentanţilor ei aici de-a lungul timpului, dar şi faptului că bunăstarea şi, ulterior, existenţa paşnică a elveţienilor-români au fost întrerupte brutal începînd cu 1939, fiind esenţialmente nimicite pînă la sfîrşitul războiului. Odată cu instalarea trupelor germane în România, o sistematică politică discriminatorie faţă de elveţieni – cetăţeni ai unei ţări neutre – a eliminat pe rînd toate privilegiile acestei comunităţi. Lovitura de graţie a fost dată însă de puterile bolşevice: reforma agrară din 1945 a ciopîrţit proprietăţile mai mari de 50 ha, iar naţionalizarea din 11 iunie 1948 a ruinat sute de cetăţeni şi zeci de companii helvete. Astăzi, Casa Elveţiei din Bucureşti aminteşte poate cel mai mult de trecerea acelor „şviţeri“ prin ţara noastră, însă companiile elveţiene deschise în ultimele două decenii în România au început, fără melancolie şi cu mult spirit practic, să refacă comunitatea elveţienilor români de odinioară.

* Pe data de 26 august 2010, Elveţia a semnat cu România un acord de cooperare pe o perioadă de cinci ani pentru combaterea criminalităţii informatice.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
EXCLUSIV Bruce Lincoln, profesor, discipol și fost student al lui Mircea Eliade: „Admirația lui pentru mișcarea legionară m-a tulburat mult“
Articole și documente din perioada anilor ’30, în care filosoful român Mircea Eliade își declara simpatia față de Garda de Fier, au ajuns în posesia discipolului său, Bruce Lincoln, astăzi un emerit profesor american.
image
Dependența de ecrane a copiilor, vindecată în doar două săptămâni. Ce ar trebui să facă părinții. Soluția specialiștilor danezi
3 ore pe săptămână în fața ecranelor și nu mai mult! De atât au nevoie copiii pentru a se dezvolta sănătos din punct de vedere psihic și emoțional. Aceasta este concluzia unui studiu efectuat de specialiștii unei universități de prestigiu din Danemarca.
image
Care sunt cele mai bune companii aeriene din lume în 2024. Care au cele mai puține anulări și întârzieri
Blocajul informatic de vineri ne-a determinat să căutăm care sunt cele mai sigure companii aeriene din lume, premiate pentru cele mai puține anulări și întârzieri.

HIstoria.ro

image
Ziua în care veteranii de o vârstă cu secolul s-au întors pe plajele Normandiei
Acum 80 de ani, soldații care au debarcat pe plajele Normandiei, în dimineața de 6 iunie, au pășit în infern, întâmpinați de obstacole diabolice, mine, sârmă ghimpată, cazemate și bunkere, mitraliere secerându-i încă din apă și un inamic fortificat hotărât să îi arunce înapoi.
image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.