Susţinerea activă pentru "casa pasivă" - Trienala de Arhitectură de la Oslo

Publicat în Dilema Veche nr. 502 din 26 septembrie-2 octombrie 2013
Diplomaţia pentru toţi jpeg

Trienala de Arhitectură de la Oslo este cel mai important eveniment din domeniul arhitecturii din Nordul Europei. Ediţia de anul acesta – a cincea – are ca temă centrală politicile de mediu în domeniul construcţiilor: „Behind the Green Door“ este titlul-slogan ales de către curatori. Trienala şi-a propus să investigheze cum a fost influenţată arhitectura de concepte precum „sustenabilitate“ sau „durabilitate“, vehiculate tot mai des în politicile de urbanism. Pe de altă parte, evenimentul încearcă să descopere cum se raportează arhitecţii înşişi la mediu şi mai ales la politicile de mediu.

Norvegia este, într-adevăr, una dintre ţările cu cele mai avansate politici în domeniul protecţiei mediului. Conceptul de „casă pasivă“ – adică locuinţă cu consum foarte redus de energie –, lansat iniţial în Germania, în 2007, a fost adoptat de autorităţile norvegiene şi adaptat condiţiilor meteorologice locale. Impact cît mai mic asupra mediului înseamnă, printre altele, straturi peste straturi de izolaţii şi numeroase constrîngeri în ceea ce priveşte alegerea materialelor de construcţie. Din 2014, toate locuinţele individuale nou construite vor trebui să respecte standardele de „casă pasivă“. Însă ce e bine pentru mediu nu e neapărat bine şi pentru estetica locuinţei. Colectivul de curatori „Rotor“ a vrut să găsească tocmai echilibrul între normativ şi estetic, între regulile impuse şi felul în care arată casele. Conferinţele susţinute de arhitecţii, sociologii şi urbaniştii invitaţi de Uniunea Arhitecţilor au arătat cît de abrupt poate fi acest clivaj şi cît de anevoioase sînt căile de conciliere. Modele de succes există – însă acestea sînt adesea prea costisitoare pînă şi pentru înstărita Norvegie. Şi atunci, cum să mai construieşti sustenabil?

Expoziţia principală a Trienalei are ca repere 600 de obiecte iconice sau materiale de construcţie folosite în arhitectură în ultimele decenii. E un parcurs cronologic care arată, prin prisma materialelor şi tehnologiilor folosite, cum a evoluat conceptul de „casă pasivă“. Succesiunea de imagini – cu case tot mai „inteligente“ şi mai „pasive“ – ne lasă să întrevedem cum vom locui în viitorul apropiat. Perspectivele sînt optimiste: progresul tehnologic aduce mai mult confort şi mai puţin impact asupra mediului – asta e sigur. Pentru arhitecţi, acest progres presupune mai multă responsabilitate. Ei vor deveni, aşa cum s-a şi spus în cadrul conferinţelor, nu doar nişte executanţi supuşi, ci nişte „agenţi de influenţă“. Căci vor trebui nu doar să se conformeze unor norme prestabilite, ci să inventeze şi să impună ei înşişi standarde noi, pentru case mai frumoase şi mai ecologice. Pentru arhitectură, secolul viitor va fi eco sau nu va fi deloc. Acesta pare să fie mesajul – poate prea radical – al Trienalei de la Oslo.  

Dar nu doar despre beneficiile politicilor „verzi“ a fost vorba, ci şi despre paradoxurile şi blocajele pe care le atrage imperativul ecologic în arhitectură, urbanism şi, pînă la urmă, în viaţa cotidiană. Unul dintre obiectele expuse ilustrează sublim acest blocaj. Acum cîţiva ani, autorităţile locale din zona flamandă a Belgiei au demarat un program vast, de recuperare a tuturor obiectelor potenţial dăunătoare din gospodării. Vizate erau în special bateriile consumate, dar şi medicamente expirate, tuburi de spray folosite, ambalaje în care au fost ţinute substanţe chimice (detergenţi, înălbitori etc.). În acest scop, au fost distribuite gratuit către populaţie nişte containere verzui, din plastic. Practic, fiecare familie a ţinut, timp de un an, aşa ceva în casă, urmînd ca după un an, containerele să fie recuperate de autorităţi. Numai că, din grijă pentru mediu şi pentru oameni, acele containere aveau un dispozitiv de închidere atît de performant, încît aproape nimeni nu a fost în stare să le deschidă. Zecile de mii de containere etanşe, dar goale sînt semnalul că undeva s-a mers prea departe cu normele de siguranţă, că ele au atins, poate, absurdul. Am văzut un asemenea container expus la Centrul Norvegian pentru Design şi Arhitectură (DogA), printre mostre de cărămizi şi geamuri termopane, printre stive de vată izolatoare şi panouri de polistiren. Nu cumva politicile urbane devin atît de inumane, încît ne împiedică să locuim?  

Deplasarea la Oslo a fost realizată cu sprijinul Ambasadei Norvegiei.  

1025 16 coperta corin braga jpg
Străinătăți, stranietăți și alte fantasme literare
Mi‑e greu să cred că proza lui Mircea Eliade ar putea fi înțeleasă pe deplin fără dialectica sacru‑profan.
p 17 2 jpg
Pînă la capătul drumului
Filmul vorbește despre condiția de a ajunge mereu prea tîrziu.
1025 17b cover1 jpg
Solo & solos
Curînd ne vor vizita artiști de la celălalt capăt al lumii, din Noua Zeelandă și Australia, care au acumulat cu sîrguință simpatie internațională și și-au făcut în cele din urmă curaj să ne caute și pe noi pe hartă.
image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.
1021 21 moscova inhata romania robert bishop e s crayfield editura corint istorie 01 jpg
Origini românești ale Războiului Rece
Ordinele noastre erau să ne ocupăm de naziști, dar am aflat curînd că urgia comunistă „este mai rea decît cea nazisă”, au mărturisit autorii.
1020 16 catre paradis jpg
Paradisul uitat
Negarea radicală a „binarității”
1020 17 Cea care priveste lumea foto Jonathan Michel jpg
Un festival nou în oraș
Minunați performerii cehi, care au făcut slalom prin muzica acelor ani, cu o reconfortantă autoironie, jonglînd cu imagini, costume, coregrafii și mai ales muzică.
BUN MRM 15 noiembrie landscape jpg

Adevarul.ro

image
Diferența dintre zahărul vanilat și zahărul vanilinat. Motivul pentru care au culori diferite
În pragul sărbătorilor căutăm cele mai bune arome pentru desertul special pe care vrem să îl pregătim. Iar atunci când mergem la cumpărături nu lipsește de pe listă zaharul vanilat. Ajunși acasă observăm, însă, că am achiziționat zahăr vanilinat.
image
În interiorul „celui mai scump superiaht din lume“, în valoare de 4,2 miliarde de euro. Este acoperit în aur și os de T-rex FOTO
Iahtul este de peste trei ori mai scump decât cel considerat al doilea ca valoare din lume.
image
Japoneza îndrăgostită de România: „Sunt o româncuță din Extremul Orient. Aici am învățat să fiu fericită” VIDEO
Povestea lui Ayako Funatsu, unul dintre expații din țara noastră, reprezintă una dintre cele mai frumoase declarații de dragoste pe care un străin o poate face României

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic