Starea disciplinei

Publicat în Dilema Veche nr. 482 din 9-15 mai 2013
Starea disciplinei jpeg

● Povestea poveştii în filmul românesc (1912-2012), de Marilena Ilieşiu, Editura Polirom, 2013.

Să încep cu o banalitate: o persoană care intenţionează să se dedice disciplinei academice numite la noi „filmologie“ (pe englezeşte „film studies“), dar şi o persoană care vrea să se dedice serios disciplinei jurnalistice a comentariului cinematografic, e datoare să cunoască „harta“ domeniului. Există o piaţă internaţională a ideilor considerate relevante la ora actuală. Există o istorie a celor mai influente feluri de a privi şi de a înţelege filmele. Pentru fiecare aspect al cinematografului, există nişte studii, nişte abordări consacrate drept „clasice“. Cu ce scuză ar putea fi ignorată această tradiţie? „Imperialismul“ ei cultural (faptul că, de la al Doilea Război Mondial încoace, e vorba despre idei venite, în marea lor majoritate, dinspre Franţa, SUA, Marea Britanie şi, într-o măsură mult mai mică, dinspre alte două-trei centre, precum Italia şi Germania)? Dar, trecînd peste faptul că şi critica imperialismului cultural are o tradiţie care s-a dezvoltat în mare parte tot la „centru“, combaterea acestui imperialism nu se poate face prin refuzul dialogului cu tradiţiile sale, prin ignorarea acestora. Înşir banalităţile astea pentru că, în momentul de faţă, ele sînt foarte departe de a fi „de la sine înţelese“ de către majoritatea „specialiştilor“ români în cercetare şi reflecţie pe teme cinematografice. Lipsa unei hărţi „la zi“ a domeniului constituie norma.

Referinţele fiecăruia tind să fie alea pe care le-a prins din zbor. De pildă, o recenzie de pe Cinemagia la cartea Marilenei Ilieşiu Povestea poveştii în filmul românesc (1912-2012), recenzie semnată de Mihnea Columbeanu, e scrisă dintr-o perspectivă vizibil suprasolicitată de procesarea marii noutăţi (în 2013!) a unei hermeneutici care nu se sinchiseşte de intenţiile artiştilor, de „ce-a vrut să spună poetul“. Şi, dacă Mihnea Columbeanu acceptă pînă la urmă (după un paragraf de luptă) legitimitatea unei asemenea hermeneutici (dar numai în cazul filmelor situate „între bunicel şi capodoperă“, ca şi cînd socio-psihanaliza produselor culturale de serie nu şi-ar fi dovedit cu prisosinţă utilitatea, de la şcoala de la Frankfurt încoace), el sugerează că autoarea cărţii iroseşte prea mult timp şi spaţiu pe opere necanonice (ca şi cînd n-ar fi de datoria unei lucrări de naratologie cinematografică să releve norme – procedee narative instituţionalizate şi aplicate colectiv –, iar normele n-ar fi eminamente relevabile mai ales în filmele cineaştilor de duzină, care le aplică fără prea multă creativitate). Un cititor competent de lucrări de filmologie n-ar întîmpina dificultăţile de care se loveşte Columbeanu aici.

Astea fiind zise, el e îndeajuns de calificat încît să-şi dea seama că Marilena Ilieşiu nu-şi îndeplineşte angajamentul de a caracteriza riguros feluritele modalităţi de narare cinematografică, întîlnibile în filmele româneşti dintre 1912 şi 2012. Deşi din bibliografia ei nu lipseşte David Bordwell, a cărui Narration in the Fiction Film (1985) i-ar fi oferit un excelent punct de plecare, autoarea româncă nu oferă un inventar cît de cît comprehensiv al operaţiunilor cine-dramaturgice şi regizorale circumscrise naraţiei, şi nici nu încearcă să grupeze filmele româneşti în funcţie de apartenenţa lor la mari şi bine definite tradiţii sau familii transnaţionale (precum clasicismul, neorealismul, modernismul sau „filmul european de artă“). De fapt, ea refuză să pună filmele româneşti pe o hartă internaţională, cît de cît riguros întocmită, a „evoluţiei limbajului cinematografic“; la ea în carte, istoria filmului românesc curge într-un vacuum. În lipsa acelei hărţi (care ar fi trebuit să fie totodată şi o hartă a conceptelor teoretice influente), invocarea unor noţiuni precum cea (deleuziană) de „imagine-timp“ (de pildă, apropo de Erupţia al lui Ciulei), sau cea de „deconstructivism“ (apropo de Duminică la ora 6 al lui Pintilie), n-are altă utilitate decît aceea – mistificatoare – de a conferi o spoială de „teorie“ unor comentarii altminteri impresioniste. Deşi se angajează să vorbească sistematic despre cum sînt construite „spaţiul şi timpul“ în diverse filme, analiza aplicată (tehnică) a construirii lor cinematografice e sacrificată în favoarea descrierii beletristice a textùrilor (care în general sună bine) şi în favoarea prelevării de conotaţii simbolice (adesea banale – apa e „purificatoare“, hanul e un spaţiu „matern“ etc.) – genul de tratament hermeneutic a cărui aplicare o învăţăm la liceu şi în faţa căruia nu contează, de fapt, dacă discutăm despre (de pildă) spaţiul codrului în contextul unui film, al unei poezii sau al unui tablou; important e că e codru şi că, în această calitate, conotează aşa şi pe dincolo. În pofida name-dropping-ului re: Deleuze, cele mai moderne instrumente critice folosite în această lucrare sînt venerabilele „opoziţii binare“ ale structuralismului timpuriu – „oraş-natură“ ş.a.m.d.

Sper ca această recenzie să fie luată drept ceea ce s-a dorit a fi – nu un atac la adresa „concurenţei“ (eu însumi am scos recent o carte), ci o tentativă de a pune problema situaţiei în care se găseşte, la ora actuală, specialitatea noastră comună. Situaţie agravată şi de faptul că ne ignorăm unii pe alţii în loc să polemizăm.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Cum este terorizată de vecini o familie din Timișoara: „Coșmarul durează durează de 20 de ani, defilează cu topoare și cu un pistol prin curte” VIDEO
Imagini șocante surprinse de o cameră de supraveghere, în ele se observă cum mai mulţi cetăţeni de etnie romă terorizează o familie din Timişoara. Primarul Dominic Fritz a publicat imaginile și a făcut apel la instituţiile statului pentru a stopa acest fenomen.
image
Medicamentele care vor fi retrase din farmaciile din România, de săptămâna viitoare
Șapte medicamente de pe piață vor fi retrase pentru că nu respectă standardele de conformitate.
image
Perla Coroanei industriei auto din România. Cum a ajuns Uzina Aro în vizorul negustorilor de automobile din întreaga lume
Automobilul Românesc Original, ARO, supranumită „Florea de colţ” a munţilor, a cunoscut gloria în anii ’70 şi ’80. În Italia, în 1972, presa vremii vorbea elogios despre un câştigător al unui mare raliu automobilistic internaţional, cel de la Prato.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.