Spre o politică raţională în domeniul drogurilor

Publicat în Dilema Veche nr. 546 din 31 iulie - 6 august 2014
Spre o politică raţională în domeniul drogurilor jpeg

Germania este pe cale s─â liberalizeze accesul la drogurile u┼čoare. Deocamdat─â, permi┼ú├«nd pacien┼úilor cu boli incurabile s─â foloseasc─â ├«n scop terapeutic canabisul. E o m─âsur─â controversat─â, adoptat─â dup─â numeroase complica┼úii juridico-administrative. Dar e o decizie care creeaz─â precedent. Dezbaterea din Germania e extrem de interesant─â, mai ales dup─â ce Uruguay a legalizat consumul de marijuana ┼či cel pu┼úin jum─âtate dintre statele americane ┼či-au relaxat sensibil politicile prohibitive.  

Decizia tribunalului de la K├Âln ar fi, potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung, un progres, un pas ├«nainte spre o politic─â ra┼úional─â ├«n domeniul drogurilor. Criticii sus┼úin c─â interesul particular al unei minorit─â┼úi ÔÇô cea a suferinzilor ÔÇô nu ar trebui s─â fie superior interesului majorit─â┼úii care trebuie protejat─â de drogurile d─âun─âtoare. E o perspectiv─â cinic─â ┼či ipocrit─â ÔÇô sus┼úin asocia┼úiile de bolnavi care se lupt─â de ani buni pentru accesul la canabis. C─âci consumatorii ocazionali de droguri recrea┼úionale ┼či le procur─â bine-mersi de pe pia┼úa neagr─â, pe riscul lor, fire┼čte. Pe c├«nd cei suferinzi nu au acces legal la ceea ce adesea e singurul remediu ├«mpotriva durerii.  

Devine Germania, ├«ncetul cu ├«ncetul, un paradis al consumatorilor de droguri precum ┼ó─ârile de Jos? Destui juri┼čti repro┼čeaz─â c─â prin acest precedent s-a deschis Cutia Pandorei ┼či c─â nu va dura mult p├«n─â c├«nd se vor g─âsi tot felul de excep┼úii care vor permite un acces mai larg la canabis.  

Cum poate fi abordat─â, eficient ┼či productiv, problema consumului de droguri: prin interdic┼úie, sau prin reglementare? ├Än Europa Occidental─â, politicile cu privire la regimul ┼či circula┼úia substan┼úelor psihotrope se articuleaz─â pe patru direc┼úii: interzicere a traficului, descurajare a consumului, terapie pentru dependen┼úi, reducere a riscurilor sociale. P├«n─â una-alta, e destul de clar c─â m─âsurile de prohibi┼úie ÔÇô pilonul principal, adic─â ÔÇô au e┼čuat. Ele s├«nt contraproductive ┼či au generat numeroase probleme sociale, ├«n loc s─â le combat─â. Politicile antidrog actuale ar fi ÔÇ×ira┼úionaleÔÇť, sus┼úine FAZ. Ele nu ar trebui s─â porneasc─â de la ├«ntrebarea dac─â vrem sau nu o societate f─âr─â droguri; ci de la mijloacele prin care se poate atinge aceast─â ┼úint─â. Dac─â preven┼úia este legitim─â, incriminarea consumului ar fi o m─âsur─â excesiv─â. C─âci dreptul penal este cea mai sever─â form─â a controlului social. ├Äns─â tocmai dreptul penal constituie baza actualelor politici antidrog, peste tot ├«n Europa. Dincolo de problema teoretic─â, practica ne-a ar─âtat c─â ele oricum nu func┼úioneaz─â: num─ârul consumatorilor n-a sc─âzut, ci, dimpotriv─â, a crescut; ┼či nu s-a ├«nregistrat nici un recul semnificativ ├«n ceea ce prive┼čte decesele cauzate de consum.

Dar, mai presus de orice, s─â folose┼čti Codul Penal pentru ceva ce ┼úine, p├«n─â la urm─â, de politicile de s─ân─âtate, ar fi inuman. De vreme ce dependen┼úa de droguri e o boal─â, de vreme ce consumul de droguri poate produce suferin┼úe, atunci statul ar trebui s─â-i ajute pe bolnavi s─â se ├«ns─ân─âto┼čeasc─â sau m─âcar s─â le aline suferin┼úele, nu s─â-i urm─âreasc─â penal. Incriminarea bolnavilor nu poate fi parte a politicilor de s─ân─âtate public─â. De fapt, tocmai asta ar fi miza ├«n combaterea consumului de droguri: solu┼úiile s─â vin─â dinspre ministerul s─ân─ât─â┼úii, nu dinspre interne.  

├Än Rom├ónia n-a existat ├«nc─â nici o dezbatere serioas─â despre dezincriminarea consumului de droguri u┼čoare. Cei c├«┼úiva ÔÇô foarte pu┼úini ÔÇô oameni politici care au propus acest lucru au fost sanc┼úiona┼úi ├«nainte s─â poat─â genera o polemic─â autentic─â despre regimul drogurilor ┼či statutul consumatorilor. La fel cum nici apari┼úia a┼ča-numitelor magazine de vise, ca urmare a unor lacune legislative speculate rapid de ni┼čte oameni ├«ntreprinz─âtori (┼či, apoi, dispari┼úia lor, dup─â corectarea legii), nu a produs ecouri ├«n lumea politic─â. S├«ntem, ┼či ├«n acest domeniu, nepreg─âti┼úi, ariera┼úi. ├Äns─â problemele sociale s├«nt, evident, ├«n actualitate.   

TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventureaz─â prin p─âr╚Ťile noastre s─â-╚Öi prezinte cel mai recent album, cu adev─ârat unul de prim─âvar─â, ├«nc─ârcat de candoare ╚Öi speran╚Ť─â, ├«n contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a edi╚Ťie FFE va avea loc la Bucure╚Öti ├«n perioada 5 ÔÇô 11 mai (Cinema Elvire Popesco ╚Öi Cinemateca Eforie) ╚Öi la Timi╚Öoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gal─â, de Ziua Europei.
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti jpeg
ÔÇ×Inven╚Ťiile ocazionaleÔÇŁ, o nou─â carte de Elena Ferrante ├«n libr─âriile rom├óne╚Öti
Un volum de eseuri care le ofer─â cititorilor o perspectiv─â asupra lumii interioare a autoarei ╚Öi a identit─â╚Ťii sale de scriitoare.
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii jpeg
10 ani de ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇť, cea mai mare campanie dedicat─â Zilei Mondiale a C─âr╚Ťii
S├«mb─ât─â, 23 aprilie 2022, Editura Litera s─ârb─âtore╚Öte Ziua Mondial─â a C─âr╚Ťii prin evenimentul ÔÇ×Noaptea C─âr╚Ťilor DeschiseÔÇŁ.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proz─â autobiografic─â, note de subsol, adic─â avem o larg─â dimensiune experimental─â concentrat─â pe tema identit─â╚Ťii, a jocului dintre eul real ╚Öi cel fic╚Ťional, propus din start de dubletul nominal de pe copert─â (Emil-Emanuel).
Bernard Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri L├ęvy ╚Öi resuscitarea compasiunii
Chiar a┼ča: de ce ne-ar interesa? ├Än definitiv, nu se ├«nt├«mpl─â la noi, nu ne reprezint─â pe noi...
Pas─ârea vorbitoare jpeg
Pas─ârea vorbitoare
O lume tainic─â prinde astfel s─â ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultiv─â deopotriv─â gra╚Ťia gestului de dans ╚Öi precizia observa╚Ťiei antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ jpeg
Conferin╚Ťele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre ÔÇ×Comedia lumiiÔÇŁ
Patronate de cea mai citit─â revist─â de cultur─â din Rom├ónia,┬áÔÇ×Conferin╚Ťele┬áDilema vecheÔÇŁ┬ás├«nt un proiect itinerant, av├«nd p├«n─â acum edi╚Ťii ├«n Arad, Timi╚Öoara, Cluj-Napoca ╚Öi, ├«ncep├«nd din acest an, Oradea.
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022 jpeg
Premian╚Ťii Galei Radio Rom├ónia Cultural 2022
Gala Premiilor Radio Rom├ónia Cultural, edi┼úia a XXI-a, ┼či-a desemnat c├«┼čtig─âtorii luni,┬á18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.