Social-democra╚Ťia european─â dup─â Judt

Publicat în Dilema Veche nr. 383 din 16 - 22 iunie 2011
Fenomenul BD jpeg

Cu pu┼úin timp ├«nainte s─â se sting─â din via┼ú─â, Tony Judt lucra febril la manuscrisul ultimei c─âr┼úi. ┼ó─ârii ├«i merge prost. Un tratat despre nemul┼úumirea noastr─â a ap─ârut recent ├«n Germania ┼či st├«rne┼čte, ca fiecare carte a cunoscutului istoric, deopotriv─â admira┼úie ┼či antipatie. Volumul e un soi de testament ideologic ÔÇô dac─â ├«mi este permis─â aceast─â no┼úiune for┼úat─â ÔÇô, un tablou (├«n tu┼če uneori ├«ngro┼čate) al situa┼úiei politice ┼či sociale din Europa ┼či State Unite dup─â cel de-Al Doilea R─âzboi Mondial. Ce r─âm├«ne din vechile clivaje? Care s─â fie viitorul euro-atlantic ├«n noua er─â? Care s├«nt transform─ârile pe care le aduce globalizarea ├«n studiul istoriei recente ┼či contemporane? Die Zeit ├«i consacr─â unuia dintre cei mai fini cunosc─âtori americani ai problematicii europene un portret ┼či o recenzie a acestei ultimei c─âr┼úi.    

├Änc─â de la ├«nceput, autorul se pozi┼úioneaz─â: e social-democrat ┼či unul dintre cei care regret─â dispari┼úia ideologiei social-democratice a┼ča cum o ┼čtia, c├«ndva. ÔÇ×Statul providen┼úial a c─âzut, pe nedrept, ├«n desuetitudineÔÇť ÔÇô spune Judt. De acolo, din America, a putut vedea mult mai bine ceea ce europenii, sau, mai bine-zis, elitele intelectuale din Europa n-au mai v─âzut: dup─â experien┼úele catastrofale ale secolului trecut s-au c─âutat, vreme de decenii, baze noi pe care s─â se ├«ntemeieze societatea. ÔÇ×Social-democra┼úiaÔÇť ┼či ÔÇ×Statul-providen┼ú─âÔÇť erau termenii-cheie ai acelor ani.  

ÔÇ×Consensul social-democraticÔÇť din secolul al XX-lea a produs cele mai vizibile progrese din istorie. Niciodat─â oamenii n-au avut at├«tea ┼čanse la un trai bunÔÇť ÔÇô noteaz─â Judt, cit├«ndu-l pe Ralf Dahrendorf. ├Äncep├«nd cu anii ÔÇÖ80 au ├«nceput s─â se arate ┼či limitele finan┼ú─ârii unei asemenea politici. A┼čtept─ârile mari au fost, ├«n cele din urm─â, contrazise de e┼čecul sistemului asisten┼úial. Pentru elite, momentul a reprezentat un motiv de ├«ngrijorare, pentru mase a fost un prilej de revolt─â. ├Äns─â asta nu explic─â lipsa de perspectiv─â a social-democra┼úilor de acum: una e s─â reflectezi asupra resurselor de finan┼úare ale unui sistem bun, cu totul altceva e s─â-┼úi pierzi ├«ncrederea ├«n sistemul ├«n sine ÔÇô spune Judt.   ÔÇ×Capitularea g├«ndiriiÔÇť ├«n fa┼úa problemelor concrete, punctuale ale sistemului economic ar putea distruge ÔÇ×civiliza┼úia euro-atlantic─âÔÇť. Ce s-a ├«nt├«mplat ├«ntre timp ┼či cum s-au abandonat, pe parcurs, aceste idei fondatoare?  C├«nd spune c─â ÔÇ×┼ú─âriiÔÇť ├«i merge prost, istoricul se refer─â la mult mai mult dec├«t cre┼čterea inegalit─â┼úilor sociale sau la sl─âbirea sectorului public de c├«nd cu ÔÇ×revolu┼úiile ideologiceÔÇť centrate pe libertatea pie┼úelor. ├Än diagnosticul pe care ├«l face societ─â┼úii contemporane, Judt men┼úioneaz─â inclusiv acuta incapacitate a societ─â┼úilor de a se exprima politic ÔÇô exist─â deci ┼či o dimensiune subiectiv─â a r─âului, care trece dincolo de datele obiective (statistice) invocate. Judt reviziteaz─â aici considera┼úiile lui Edmund Burke despre Revolu┼úia Francez─â. Burke, cel care spunea c─â orice societate care ├«ncearc─â s─â distrug─â resorturile statului se va dizolva ├«n ÔÇ×praful individualit─â┼úiiÔÇť. Privatizarea ┼či dereglementarea de azi s├«nt, pentru Judt, cauze ale ├«ngust─ârii perspectivei asupra societ─â┼úii pe care o ├«n┼úelegem doar ca pe o colectivitate de ├«ntreprinderi sau ├«ntreprinz─âtori pe o pia┼ú─â; politicul nu ar mai reprezenta azi dec├«t proiectarea, ├«n plan aspira┼úional, al unor interese particulare. O asemenea perspectiv─â ar fi o amenin┼úare la adresa democra┼úiei ┼či, p├«n─â la urm─â, chiar ┼či la adresa libert─â┼úii. ÔÇ×Am ajuns s─â nu mai ┼čtim cum se vorbe┼čte despre aceste lucruriÔÇť ÔÇô spune istoricul. ├Änc─â ├«nainte de primul r─âzboi, lumea era deja ├«n mare m─âsur─â globalizat─â, spune Judt. ├Äns─â acea globalizare ┼či-a g─âsit brusc sf├«r┼čitul ├«n timpul r─âzboiului. Acum este din nou global─â ┼či situa┼úia e privit─â ca un dat, nu ca un fenomen. Istoria, spune Judt, ne ├«nva┼ú─â c─â globalizarea e de fapt reversibil─â. C├«t prive┼čte teza cu privire la lipsa de relevan┼ú─â a statelor-na┼úiune ┼či a statelor suverane ├«n general, Judt e, din nou, sceptic: p├«n─â la urm─â, nu tot statele au intervenit pentru a reduce haosul atunci c├«nd economia global─â ┼či pie┼úele financiare au luat-o razna?   

P├«n─â la urm─â, diagnosticul se transform─â ├«n pledoarie, iar analiza ÔÇô ├«n propagand─â. ┼×i de aici, construc┼úia ├«ncepe s─â se fragilizeze. ├Äncerc├«nd s─â construiasc─â pe funda┼úia (┼čubred─â) a socialismului din secolul trecut, Judt risc─â s─â treac─â drept un socialist post-utopic-dar-totu┼či-utopic.

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.