Scrisori, m─â┼čti, fantome

Publicat în Dilema Veche nr. 725 din 11-17 ianuarie 2018
Scrisori, m─â┼čti, fantome jpeg

O ÔÇ×scrisoareÔÇť perturb─â via┼úa unei urbe ÔÇô o ┼čtim de la Caragiale. El ├«i atest─â importan┼úa tocmai prin agita┼úia produs─â, prin efervescen┼úa datorat─â mesajului conservat ├«n scris. El reveleaz─â o rela┼úie interzis─â, el poate produce o deflagra┼úie local─âÔÇŽ ÔÇ×scrisoareÔÇť exploziv─â! O alt─â ÔÇ×scrisoareÔÇť am p─âstrat o ├«n memorie, aceea adresat─â din Mexic de c─âtre Antonin Artaud lui Jean -Paulhan, editorul s─âu de la Gallimard. ÔÇ×Scuza┼úi-m─â c─â adopt aceast─â formul─â pentru textul meu despre cultura mexican─â, dar aveam nevoie de un partener c─âruia s─â i m─â adresez.ÔÇť Scrisoarea ├«i permite rela┼úia dialogal─â, ┼čansa de a se dep─â┼či solitudinea monologal─â. Scrisoarea implic─â o rela┼úie ascuns─â sau asumat─â, nu conteaz─â. Dac─â nu e administrativ─â sau oficial─â, orice scrisoare integreaz─â, mai mult sau mai pu┼úin evident, confiden┼úa. ┼×i cea mai celebr─â r─âm├«ne Scrisoare c─âtre tata de Kafka. Opera┼úie chirurgical─â de acuzare a mitului familial.

Scrisoarea posed─â o energie particular─â c├«nd r─âm├«ne asociat─â unui eveniment, unei persoane, c├«nd e unic─â sau c├«nd r─âm├«ne secret─â. Expus─â, editat─â, deturnat─â ├«n domeniul public, ea ├«┼či pierde pulsiunea prim─â ca o grenad─â dezamorsat─â. Neprotejat─â ┼či larg difuzat─â, scrisoarea sf├«r┼če┼čte prin a fi document util, indiscutabil, cercet─ârii academice, dar deta┼čat de motiva┼úia ÔÇ×m─ârturieiÔÇť pe care doar imaginar o putem, par┼úial, reconstitui. Aceste g├«nduri ├«mi s├«nt provocate de impudoarea sutelor de pagini epistolare care au invadat recent spa┼úiul editorial francez. Asemeni lui Hamlet, a┼č spune, sceptic: ÔÇ×Scrisori, scrisori, scrisoriÔÇť. Pluralul le define┼čte, c─âci ele ne parvin ├«n mas─â, ├«n volume groase. Le-am r─âsfoit, nu le-am citit, fiind constant exasperat de banalitatea celor mai multe. Nabokov, acest autor complex ┼či erudit, a expediat zeci de misive so┼úiei sale pentru a-┼či afirma amorul ├«n termenii unui licean ├«nrudit cu Ric─â Venturiano. Claudel, al c─ârui epistolar erotic a fost recent reeditat, se afiliaz─â aceluia┼či registru, dar, cel pu┼úin, mai scandalos, c─âci el se adreseaz─â unei amante. Pentru catolicul retoric care era, o asemenea pasiune nu putea fi dec├«t p─âc─âtoas─â. Br├óncu┼či a adresat ┼či el misive toride unei tinere elve┼úiene cu treizeci de ani mai t├«n─âr─â ca el ÔÇô acela┼či plictis afecteaz─â coresponden┼úa intim─â devenit─â, recent, public─â. Par┼úial, o excep┼úie poate fi volumul de 500 de pagini ce reune┼čte schimbul de mesaje, uneori ÔÇ×literarÔÇť elaborate, ├«ntre Camus ┼či Maria Casar├Ęs, actri┼ú─â de geniu ┼či iubit─â incandescent─â. La unii ┼či la al┼úii, ceea ce pare a fi fost expresie personal─â, direct─â, e┼čueaz─â ├«n mediatizare proprie acestei ÔÇ×societ─â┼úi a spectacoluluiÔÇť aprioric opus─â confiden┼úei ┼či secretului (evident c─â reac┼úia mea prive┼čte doar coresponden┼úa ÔÇ×erotic─âÔÇť, nu ┼či pe cea ÔÇ×filozofic─âÔÇť, receptat─â dintr-o perspectiv─â diferit─â).

Asemenea colec┼úii epistolare presupun gestul conserv─ârii constante, al arhiv─ârii operate de partenerii ce-┼či perfecteaz─â, gra┼úie acestor pasiuni ulterior dezv─âluite, imaginea pentru ÔÇ×istoria literar─âÔÇť. Cele patru volume ale coresponden┼úei dintre Philippe Sollers ┼či Dominique Rollin confirm─â c├«t de marca┼úi erau ambii de ÔÇ×complexul statuiiÔÇť ├«n numele c─âruia ┼či-au inventariat cu obstina┼úie coresponden┼úa. Nimic nu trebuie s─â se piard─â, arhivarea e imperativ─âÔÇŽ Ruinele s├«nt poetice, niciodat─â arhivele. Primele mobilizeaz─â imaginarul, celelalte proza anchetelor.

M─â m├«ndresc cu faptul c─â nu reg─âsesc c├«teva scrisori importante primite de la Brook sau Cioran, Grotowski sau Eugenio Barba: mi le amintesc, dar nu le recitesc. C├«teodat─â, ca acum, ├«mi spun c─â o coresponden┼ú─â ├«┼či p─âstreaz─â seduc┼úia prin interven┼úia hazardului ┼či libertatea uit─ârii. Ca ┼či spectacolele de teatru de care ne reamintim f─âr─â a le mai revizita dec├«t episodic ┼či fragmentar.

***

img 8556 jpg jpeg

O expozi┼úie recent─â, ÔÇ×Dada AfricaÔÇť, mi-a ap─ârut ca un eveniment important, v─âzut─â din perspectiva acestui joc de for┼úe care agit─â c├«mpul artei moderne. Dispun de c├«teva informa┼úii privind mi┼čcarea extremist─â ivit─â ca o reac┼úie la deflagra┼úia Primului R─âzboi Mondial, sensul ei subversiv, de┼či, recunosc, m─â atrag mai intens operele expresionismului german care a integrat consecin┼úele tragice ale conflictului catastrofic. Dada, sub impulsul lui Tzara, e la originea modernit─â┼úii ┼či cercet─âtori aviza┼úi ca Ion Pop n-au ├«ncetat s─â-i confirme valoarea polemic─â. Am r─âmas ├«ndelung ├«n s─âlile de la Orangerie, unde ÔÇô originalitate a expozi┼úiei ÔÇô se punea ├«n eviden┼ú─â impactul exotismului, ├«ndeosebi al celui african, asupra artei europene ┼či a lui Dada ├«n particular. E celebru impactul produs la ├«nceput de secol XX de m─â┼čtile africane descoperite de c─âtre Andr├ę Derain ┼či apoi exaltate de Picasso ca model de referin┼ú─â. Trec├«nd prin fa┼úa vitrinelor, privesc m─â┼čti ┼či sculpturi care ├«mi absorb privirea ┼či captiveaz─â aten┼úia, o lume nou─â, mitologic─â ┼či inocent─â, a┼ča cum o simt eu, ├«ntr-o dup─â-amiaz─â ploioas─â, a fost resim┼úit─â de marii arti┼čti a c─âror fascina┼úie doar acum o ├«n┼úeleg. Aici, la Orangerie, unde ├«n vecin─âtatea expozi┼úiei s├«nt expuse p├«nze de Renoir ┼či Sisley, de Pissarro ┼či Monet, totul la ace┼čti arti┼čti afirm─â varietatea lumii, multiplicitatea detaliilor, raza soarelui ┼či discre┼úia sur├«sului. De aceast─â domina┼úie a nuan┼úei i-a eliberat arta african─â pe plasticienii occidentali. Ea le-a ap─ârut ca o expresie a esen┼úei ┼či s-a afirmat ca o manifestare concentrat─â a oamenilor ┼či a lumii. Astfel am reg─âsit, ├«n toat─â pertinen┼úa ei, rela┼úia ├«ntre ÔÇ×radicalitate ┼či nuan┼ú─âÔÇť despre care vorbe┼čte at├«t de subtil Mircea Martin. M─â┼čtile s├«nt remediul radical ┼či energic ├«mpotriva delect─ârii procurate de jocul nuan┼úelor pe care, astfel, Occidentul le abandoneaz─â.

┼×i niciunde ecoul Africii ┼či al capacit─â┼úii sale de ÔÇ×esen┼úializareÔÇť nu e mai flagrant dec├«t ├«n operele lui Marcel Janco expuse aici. Le descop─âr tardiv ┼či, ilicit, le fotografiez.

***

S-a impus deja ca o ÔÇ×mitologieÔÇť a scenei moderne folosirea imaginilor video care extind spa┼úiul, dimensioneaz─â fragmente de corp, acompaniaz─â actorii. Hans Castorf a ini┼úiat procedeul, azi generalizat p├«n─â la banalizare, al tehnicienilor care capteaz─â presta┼úiile interpre┼úilor ┼či le transmit instantaneu spectatorilor odinioar─â captiva┼úi de aceast─â simultaneitate ├«ntre imagini proiectate ┼či corpuri prezente. Totul e dublu, realitatea fizic─â ┼či proiec┼úia sa vizual─â. Acest efect cunoscut produce un efect de ÔÇ×├«nstr─âinareÔÇť ce tempereaz─â vechea ÔÇ×identificareÔÇť tradi┼úional cultivat─â. O surpriz─â intervine ├«n spectacolul semnat de Cyril Teste, Festen, unde la un moment dat pe scen─â percepem corpul materializat al unui personaj ├«n absen┼úa oric─ârui interpret ca suport. O fantom─â ce se ├«ncarneaz─â, ireal─â ┼či recognoscibil─â. De mult, Living Theatre sau Aureliu Manea procedau la o ÔÇ×├«ncarnareÔÇť a fantomei gra┼úie unui actor. Astfel, invizibilul devenea vizibil. De ast─â dat─â, fantoma dispune de un corp tridimensional, dar virtual, imaterial. E oare o hologram─â? C├«teva zile mai t├«rziu, la Furtuna lui Shakespeare pus─â ├«n scen─â de Robert Carsen, un personaj mitologic, Ceres, apare ├«n trei dimensiuni cu toat─â ambuitatea proiectiv─â a fantomelor indecise. Danseaz─â, pronun┼ú─â versurile ÔÇ×intermediuluiÔÇť ÔÇô statutul ├«i e imprecis. Dar, la aplauze, cea care p─ârea a fi o apari┼úie dintr-o alt─â lume avanseaz─â ca o actri┼ú─â real─â ce ne salut─â ┼či produce aceast─â perplexitate care, uneori, ca acum, seduce c─âci scena ne apare ca o sum─â a posibilelor, ca o incertitudine ├«ntre via┼ú─â ┼či proiec┼úie. Ce frontier─â disociaz─â cele dou─â ipostaze? Tehnologia ├«i acord─â statutul incert al unei frontiere lichide, fluctuante, frontier─â propice uimirii poetice.

Scrisori, m─â┼čti, fantome ÔÇô acestea mi-au fost ├«nt├«lnirile pariziene la sf├«r┼čit de an. 

George Banu este eseist ┼či critic de teatru. Cele mai recente lucr─âri publicate: Scena lumii, anii Dilemei (Editura Polirom, 2017) ╚Öi U╚Öa, o geografie intim─â (Editura Nemira, 2017).

AV jpg
Oameni și poze
Autoarea abordeaz─â voci narative surprinz─âtoare, de la intelectuali ╚Öi corporati╚Öti la gospodine cu blog de g─âtit, de la so╚Ťii ratate bovaric la scriitori c─âl─âtorind bezmetici pe ╚Öosele ├«ntre lans─âri de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la ├«nainta╚Öii lui (Chaplin, bun─âoar─â) ╚Öi a ├«n╚Ťeles c─â hazul ar putea s─â ne duc─â ceva mai aproape de adev─ârul negru, ├«nv─âluindu-ne ca o protec╚Ťie ╚Öi-apoi abandon├«ndu-ne ├«n ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradi╚Ťie din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) pluseaz─â cu programe mai spectaculoase ╚Öi expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre ╚Öi imagini ÔÇô interviu cu artistul vizual Ana TOMA
ÔÇ×Recitesc cartea de c├«te ori e nevoie p├«n─â se contureaz─â o imagine mental─â care s─â surprind─â atmosfera volumului ├«n ansamblu.ÔÇŁ
956 15 Banu1 jpg
Ultima dat─â
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
ÔÇ×Proud LadiesÔÇŁ. O istorie dansat─â a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan ╚Öi o tu╚Ö─â feminist─â ÔÇô a╚Öa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner ÔÇô ÔÇ×Num─ârÔÇŁ sau ÔÇ×Domnul 45ÔÇŁ
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
ÔÇ×ParadisÔÇŁ aduce la via╚Ť─â o lume extrem de complex─â, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimb─âri care se fac abia sim╚Ťite, dar care urmeaz─â s─â-l zguduie ╚Öi s─â-l scufunde ├«n m├«lul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelen╚Ť─â al m─ârturiilor de alt─â epoc─â. Iar un elocvent exemplu ├«n acest sens este cartea de amintiri recent ap─ârut─â a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La r─âscruce de vremuri
Frammartino lucreaz─â greu (ÔÇ×Il bucoÔÇŁ este doar al treilea lungmetraj al s─âu ├«n mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e str─âin─â nici de rezultate str─âlucite, nici de orbiri ╚Öi manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mi╚Öcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invoc├«nd condi╚Ťia magic-r─âzbun─âtoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei ╚śora
Erai ceea ce mi s-a p─ârut a fi primul om cu adev─ârat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski ÔÇô cea mai actual─â biografie a liderului ucrainean apare ├«n rom├ón─â
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×Valul negruÔÇŁ de Kim Ghattas
ÔÇ×Kim Ghattas poveste╚Öte ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observa╚Ťia direct─â, investiga╚Ťia jurnalistic─â.ÔÇŁ
954 16 Cop1 jpg
Rememor─âri fic╚Ťionale
Asist─âm ├«n ace╚Öti ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat ├«ndeob╚Öte minor. Vorbim despre biografia roman╚Ťat─â.
p 17 2 jpg
Despre filmele c├«╚Ötig─âtoare la Vene╚Ťia ╚Öi Berlin
ÔÇ×EvenimentulÔÇŁ este un film realist, ╚Öi tocmai aceast─â op╚Ťiune a tonalit─â╚Ťii ├«l recomand─â drept un vehicul de n─âdejde pentru o nara╚Ťiune cu concluzie clar─â, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar ÔÇ×Regele Mihai: Drumul c─âtre cas─âÔÇŁ va fi prezentat la sec╚Ťiunea ÔÇ×History and CinemaÔÇŁ din cadrul BIFF
Edi╚Ťia a XVIII-a se va desf─â╚Öura ├«n perioada 29 septembrie ÔÇô 9 octombrie 2022, sub ├Änaltul Patronaj al Alte╚Ťei sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 ÔÇô ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ
Edi╚Ťia a patra a Musica Ricercata Festival, ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ, are la baz─â un concept dedicat p─âcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebe╚Öelea la Napoli, opera ÔÇ×La foresta dÔÇÖHermanstadÔÇŁ (ÔÇ×P─âdurea SibiuluiÔÇŁ).
Afis Barbu FormaDeva jpg
ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ ÔÇô expozi╚Ťie Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expozi╚Ťia ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ, p├«n─â ├«n data de 5 august 2022, la Galeria Na╚Ťional─â de Art─â Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoa╚Öte diferen╚Ťele dintre echivocul pur ╚Öi simplu (periculos, pentru c─â indecis ╚Öi flotant) ╚Öi acela care pune nuan╚Ťele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
╚śaptesprezece scriitoare de v├«rste diferite (n─âscute ├«ntre 1933 ┼či 1979) au fost invitate s─â scrie despre experien┼úa lor, ca femei, ├«n comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste ╚Öi al╚Ťi demoni
Alice Diop urm─âre╚Öte ├«n film patru b─ârba╚Ťi pe care ├«i ├«ntreab─â despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare ╚Öi o voce metal l─âtrat─â pentru o pozi╚Ťionare comercial─â c├«t de c├«t coerent─â m─âcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live ╚Öi pentru cei mai pu╚Ťin interesa╚Ťi de identitatea chitaristico-matematic─â a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati, carte ap─ârut─â de cur├«nd la Editura Humanitas, ├«n Colec╚Ťia Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
Paguba unor rom├óni care ┼či-au rezervat vacan┼úe ├«n Grecia. ÔÇ×O voce r─âstit─â a spus c─â doar turi┼čtii din Rom├ónia fac astaÔÇŁ
Mai mul┼úi rom├óni care voiau s─â-┼či rezerve vacan┼úa ├«n Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turi┼čtii au pierdut sute ┼či chiar mii de euro pe care e posibil s─â nu-i mai recupereze.
image
Disput─â ├«ntr-o gr─âdini┼ú─â f─âcut─â cu banii statului ungar: ÔÇ×Pot veni ┼či copii rom├óni, dar educa┼úia va fi ├«n maghiar─âÔÇŁ
Biserica Reformat─â a construit ├«n Huedin (jude┼úul Cluj) o gr─âdini┼ú─â cu predare ├«n limba maghiar─â. Un reprezentant al bisericii a precizat c─â gr─âdini┼úa a fost construit─â cu sprijin din partea┬á statului ungar, dar c─â va primi ┼či copii rom├óni.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.