Salutări din anii ’70 – interviu cu Alina ŞERBAN

Publicat în Dilema Veche nr. 560 din 6-12 noiembrie 2014
Salutări din anii ’70 – interviu cu Alina ŞERBAN png

La Sala Dalles din Bucureşti s-a deschis recent o expoziţie despre dezvoltarea turismului pe litoralul românesc şi implicaţiile sociale şi culturale ale apariţiei noilor staţiuni. „Vederi încîntătoare“ e o expoziţie-document, un fel de remember al primăverii turismului românesc. O primăvară după care a urmat, direct, o iarnă în arhitectură şi urbanism. 

De ce o expoziţie despre construirea staţiunilor de pe litoralul românesc în anii ’60-’70? 

Atît eu, cît şi colegii mei, arhitecţii Kalliopi Dimou şi Sorin Istudor, împreună cu care am conceput expoziţia „Vederi încîntătoare“, am pornit în acest proiect cu motivaţii oarecum diferite. Ele reflectă contextul cultural, dar şi personal al fiecăruia dintre noi. Sorin este din Constanţa, iar proiectul de faţă e o continuare firească a documentării începute în urmă cu trei ani. Pentru Kalliopi, educată în Grecia, întîlnirea cu litoralul românesc a însemnat şi un spaţiu de reflecţie asupra modului în care legăturile dintre proiectul modernităţii şi „angajamentul social“ al arhitecturii de

se dezvoltă într-un mod specific, local. În ce mă priveşte, finele intersecţii ale mecanismelor vizuale prezente în politicile de reprezentare ale litoralului românesc şi nişa fragilă pe care a reuşit să o deschidă în discursul arhitectural şi în viaţa cotidiană a epocii au constituit punctul de interes. 

„Vederi încîntătoare“ este ceea ce aş numi o expoziţie-dosar, unde publicul poate răsfoi un index de date, termeni şi concepte-cheie, cu ajutorul cărora se poate citi pe diferite voci/tonalităţi scenariul litoralului. De altfel, titlul expoziţiei s-a născut din observarea atentă a amprentei iconice lăsată de vacanţele la Marea Neagră în memoria colectivă şi în spaţiul vizual al epocii – prin banala carte poştală (vedere). Conceptul curatorial urmăreşte dubla angajare a arhitecturii litoralului în mecanica politică a momentului – creditînd intern şi internaţional succesul noii ordini sociale – precum şi în fluxul ideatic al dezbaterilor arhitecturale de după război, sincronizînd prin ricoşeu căutările arhitecturale locale cu cele ale modernităţii postbelice din spaţiul occidental. 

Dincolo de conţinutul specific al expoziţiei, subiectul propus are potenţialul de a redeschide noi dezbateri în ceea ce priveşte dimensiunea reală şi imaginară a spaţiului istoriei recente în România. Caracterul vizual/cinematic al amplei dezvoltări de pe litoral ne oferă un context bun pentru a discuta despre poziţia arhitecturii şi a arhitectului în acei ani, despre situaţiile de excepţie născute de structura poroasă a peisajului politic al momentului. 

Cum de a devenit turismul pe litoralul românesc o prioritate în acei ani? 

Interesul pentru turismul social şi pentru modul de petrecere a timpului liber nu este atît de neaşteptat pe cît ar putea părea. Evoluţia urbană şi arhitecturală a litoralului românesc este un răspuns local la o temă definitorie pentru realităţile sociale şi arhitecturale de după Război, marcate de ideile fordiste în ceea ce priveşte

-ul, de punerea în practică a principiilor Cartei de la Atena şi de dezbaterile teoretice prezente în discursul arhitectural postbelic (Le Corbusier,

, Congresul Internaţional de Arhitectură Modernă – CIAM). Un joc complex de consideraţii – politice şi economice – transformă litoralul românesc într-o prioritate a statului-dezvoltator. Pe de o parte, contextul regional favorizează, începînd cu 1958, trecerea de la realismul socialist la modernism în arhitectură. Pe de altă parte, interesul aparatului politic pentru a dezvolta o industrie turistică profitabilă, promovată local şi internaţional, se întîlneşte cu necesitatea de a comunica, în spaţiul socialist şi în cel occidental, mirajul realităţilor locale. Astfel, toţi aceşti factori transformă turismul local într-un produs comercial şi propagandistic, iar arhitectura – o imagine pregnantă a progresului şi succesului societăţii socialiste. 

Cum s-a făcut planificarea turismului? 

Planul iniţial de dezvoltare a litoralului propunea construirea unor staţiuni de odihnă şi tratament, ataşate unor aglomerări urbane existente încă din perioada antebelică, precum Eforie Sud, Eforie Nord, Mangalia. Planificarea iniţială s-a axat asupra turismului intern, cu caracter balnear şi de tratament, similar şi altor ţări afiliate sferei de influenţă sovietică. Concediul (care era de obicei plătit de către stat) reprezenta o recompensă oferită „oamenilor muncii“. Ulterior, de la turismul social al anilor ’50 se trece, odată cu construirea staţiunii Mamaia, la un turism de masă, ce atrage atît local, cît şi internaţional. Noile staţiuni sînt construite de la zero, sistematizate potrivit principiilor urbanismului modernist, propunînd o nouă scară şi un nou tip de relaţie arhitectură-spaţiu public-cadru natural. Turismul local este administrat de Oficiul pentru Turism „Carpaţi“. Acesta promova local şi internaţional vacanţele pe litoralul românesc, realizînd parteneriate cu agenţii de turism din diverse ţări, precum Neckerman şi TUI din Germania, Resso şi Vingresor din ţările scandinave, Clubmed din Franţa. 

În ce măsură semănau staţiunile de pe litoralul românesc cu alte staţiuni turistice din regiune – Bulgaria, Croaţia? 

Dezvoltările şi investiţiile masive din industria hotelieră din România nu constituie un fenomen izolat. În plan regional, au existat aceleaşi interese, adaptate geografiei locale, politicilor publice, dar şi preocupărilor individuale ale arhitecţilor.  Limbajul funcţionalist specific modernităţii postbelice, angajarea arhitecturii într-un proces centralizat de intervenţie urbană, limitările tehnico-economice; testarea de noi tehnologii şi materiale, precum şi relaţia cu mediul pot reprezenta puncte comune. Desigur, modernismul spaţiului de loisir (precum şi critica sa ulterioară) este adaptat diferit, soluţiile oferite de arhitect, de asemenea. În aceea ce priveşte asemănările regionale, România este prezentată în epocă în relaţie directă cu coasta bulgară a Mării Negre, cazul fostei Iugoslavii fiind unul particular, în acest sens. De asemenea, este interesant de urmărit asocierile propuse încă de atunci, şi reluate de anumiţi istorici ai arhitecturii astăzi, între plastica arhitecturală a litoralului şi spaţiul american sau cel brazilian (cunoscute în mare parte arhitecţilor români prin intermediul revistelor de arhitectură). 

Cum vă explicaţi preocuparea pentru estetica hotelurilor în acea perioadă în care, la Bucureşti, se construiau blocuri destul de anoste? 

Amenajarea litoralului este, înainte de toate, un proiect raţional, definit de fundamente economice şi ideologice. Reprezentarea spaţiului de

de la Marea Neagră – tema de lucru şi a expoziţiei noastre – este articulată prin contrast cu cotidianul gri şi monoton al oraşului. Litoralul a fost gîndit ca alternativă la spaţiul urban. El a constituit „momentul“ sau „starea de excepţie“, o scenografie bine instrumentată în care arhitectura îşi are propriul rol. Transformat într-o vitrină unde se proiectează un film cu final fericit, accesibil oricui, litoralul a constituit un spaţiu de experimentare de noi forme şi tehnici de construcţie, dar care s-a împotmolit în propriul miraj. Finalul litoralului reflectă aceeaşi uniformitate şi serialism prezent şi în oraşe. De aceea, în cadrul expoziţiei am propus, ca răspuns la scenariul modern, seducător, al turismului de tip socialist, două filme de referinţă pentru spaţiul artelor vizuale, realizate în anii ’70 de artistul Ion Grigorescu, în două cartiere bucureştene – Balta Albă şi Colentina. 

Cum v-aţi documentat pentru această amplă expoziţie, care prezintă construirea celor mai importante staţiuni de pe litoral? 

„Vederi încîntătoare“ este rezultatul unei cercetări începute în urmă cu aproape doi ani. Este un proiect curatorial care metodologic s-a axat pe studierea mai multor arhive (fie că ne referim la publicaţii, la fotografie – arhiva Agerpres, arhiva de imagine a revistei

sau film – Arhivele Naţionale de Film sau Arhiva TVR, lucrări de artă – colecţia Muzeului Naţional de Artă Contemporană Bucureşti, arhivele Carpaţi Bucureşti şi Institutul de Proiectări Constanţa şi, nu în ultimul rînd, arhivele personale ale arhitecţilor implicaţi). Paralel, o documentare fotografică a fost realizată în staţiunile de pe litoral împreună cu artistul Nicu Ilfoveanu, prezentată în forma unei instalaţii-dia. 

În expoziţie apare şi o instalaţie cu vederi de pe litoral, din perioada anilor ’60-’70. Cum aţi făcut rost de ele? 

Instalaţia de vederi de pe litoral este o colecţie personală de cărţi poştale (majoritatea trimise către oraşul Ploieşti), expusă sub forma unei ciuperci (referinţă directă la structurile de beton prezente în amenajările de plajă). Este un spaţiu al istoriei orale (mesajele de pe vederi putînd fi citite de public) şi al vizualităţii – punctînd importanţa imaginii arhitecturale în viaţa cotidiană şi în discursul propagandistic al epocii. 

Alina Şerban este istoric de artă. Curatoare a expoziţiei „Vederi încîntătoare. Urbanism şi arhitectură în turismul românesc de la Marea Neagră în anii ’60–’70“ (9 octombrie – 23 noiembrie, Sala Dalles).  

a consemnat Matei MARTIN  

Foto: M. Vezentan

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Iarna se dezlănțuie. Viscol puternic în România: harta celor mai afectate zone. Anunțurile meteorologilor
Iara se dezlănțuie în următoarele ore. Meteorologii au emis sâmbătă mai multe avertizări cod galben şi portocaliu de ninsori şi de vânt puternic pentru cea mai mare parte a ţării. Vremea rea pune stăpânire pe România.
image
Cât pot să ceară meseriașii pentru o casă simplă, la roșu. „Nu te mai droga, frățică!”
Un român a postat un anunț în care s-a interesat cât ar putea să-l coste o casă de 80 de metri pătrați, pe un singur nivel. Printre răspunsuri, au fost și unele cu totul surprinzătoare.
image
Prima autostradă din România, construită la dorința lui Ceaușescu. În cât timp a fost gata și care era viteza maximă de deplasare
Autostrada Bucureşti-Piteşti, cea mai veche din România, a fost finalizată în doar cinci ani, între 1967 şi 1972, din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Astăzi se împlinesc 56 de ani de la începerea lucrărilor de construire.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.