Salutări din anii ’70 – interviu cu Alina ŞERBAN

Publicat în Dilema Veche nr. 560 din 6-12 noiembrie 2014
Salutări din anii ’70 – interviu cu Alina ŞERBAN png

La Sala Dalles din Bucureşti s-a deschis recent o expoziţie despre dezvoltarea turismului pe litoralul românesc şi implicaţiile sociale şi culturale ale apariţiei noilor staţiuni. „Vederi încîntătoare“ e o expoziţie-document, un fel de remember al primăverii turismului românesc. O primăvară după care a urmat, direct, o iarnă în arhitectură şi urbanism. 

De ce o expoziţie despre construirea staţiunilor de pe litoralul românesc în anii ’60-’70? 

Atît eu, cît şi colegii mei, arhitecţii Kalliopi Dimou şi Sorin Istudor, împreună cu care am conceput expoziţia „Vederi încîntătoare“, am pornit în acest proiect cu motivaţii oarecum diferite. Ele reflectă contextul cultural, dar şi personal al fiecăruia dintre noi. Sorin este din Constanţa, iar proiectul de faţă e o continuare firească a documentării începute în urmă cu trei ani. Pentru Kalliopi, educată în Grecia, întîlnirea cu litoralul românesc a însemnat şi un spaţiu de reflecţie asupra modului în care legăturile dintre proiectul modernităţii şi „angajamentul social“ al arhitecturii de

se dezvoltă într-un mod specific, local. În ce mă priveşte, finele intersecţii ale mecanismelor vizuale prezente în politicile de reprezentare ale litoralului românesc şi nişa fragilă pe care a reuşit să o deschidă în discursul arhitectural şi în viaţa cotidiană a epocii au constituit punctul de interes. 

„Vederi încîntătoare“ este ceea ce aş numi o expoziţie-dosar, unde publicul poate răsfoi un index de date, termeni şi concepte-cheie, cu ajutorul cărora se poate citi pe diferite voci/tonalităţi scenariul litoralului. De altfel, titlul expoziţiei s-a născut din observarea atentă a amprentei iconice lăsată de vacanţele la Marea Neagră în memoria colectivă şi în spaţiul vizual al epocii – prin banala carte poştală (vedere). Conceptul curatorial urmăreşte dubla angajare a arhitecturii litoralului în mecanica politică a momentului – creditînd intern şi internaţional succesul noii ordini sociale – precum şi în fluxul ideatic al dezbaterilor arhitecturale de după război, sincronizînd prin ricoşeu căutările arhitecturale locale cu cele ale modernităţii postbelice din spaţiul occidental. 

Dincolo de conţinutul specific al expoziţiei, subiectul propus are potenţialul de a redeschide noi dezbateri în ceea ce priveşte dimensiunea reală şi imaginară a spaţiului istoriei recente în România. Caracterul vizual/cinematic al amplei dezvoltări de pe litoral ne oferă un context bun pentru a discuta despre poziţia arhitecturii şi a arhitectului în acei ani, despre situaţiile de excepţie născute de structura poroasă a peisajului politic al momentului. 

Cum de a devenit turismul pe litoralul românesc o prioritate în acei ani? 

Interesul pentru turismul social şi pentru modul de petrecere a timpului liber nu este atît de neaşteptat pe cît ar putea părea. Evoluţia urbană şi arhitecturală a litoralului românesc este un răspuns local la o temă definitorie pentru realităţile sociale şi arhitecturale de după Război, marcate de ideile fordiste în ceea ce priveşte

-ul, de punerea în practică a principiilor Cartei de la Atena şi de dezbaterile teoretice prezente în discursul arhitectural postbelic (Le Corbusier,

, Congresul Internaţional de Arhitectură Modernă – CIAM). Un joc complex de consideraţii – politice şi economice – transformă litoralul românesc într-o prioritate a statului-dezvoltator. Pe de o parte, contextul regional favorizează, începînd cu 1958, trecerea de la realismul socialist la modernism în arhitectură. Pe de altă parte, interesul aparatului politic pentru a dezvolta o industrie turistică profitabilă, promovată local şi internaţional, se întîlneşte cu necesitatea de a comunica, în spaţiul socialist şi în cel occidental, mirajul realităţilor locale. Astfel, toţi aceşti factori transformă turismul local într-un produs comercial şi propagandistic, iar arhitectura – o imagine pregnantă a progresului şi succesului societăţii socialiste. 

Cum s-a făcut planificarea turismului? 

Planul iniţial de dezvoltare a litoralului propunea construirea unor staţiuni de odihnă şi tratament, ataşate unor aglomerări urbane existente încă din perioada antebelică, precum Eforie Sud, Eforie Nord, Mangalia. Planificarea iniţială s-a axat asupra turismului intern, cu caracter balnear şi de tratament, similar şi altor ţări afiliate sferei de influenţă sovietică. Concediul (care era de obicei plătit de către stat) reprezenta o recompensă oferită „oamenilor muncii“. Ulterior, de la turismul social al anilor ’50 se trece, odată cu construirea staţiunii Mamaia, la un turism de masă, ce atrage atît local, cît şi internaţional. Noile staţiuni sînt construite de la zero, sistematizate potrivit principiilor urbanismului modernist, propunînd o nouă scară şi un nou tip de relaţie arhitectură-spaţiu public-cadru natural. Turismul local este administrat de Oficiul pentru Turism „Carpaţi“. Acesta promova local şi internaţional vacanţele pe litoralul românesc, realizînd parteneriate cu agenţii de turism din diverse ţări, precum Neckerman şi TUI din Germania, Resso şi Vingresor din ţările scandinave, Clubmed din Franţa. 

În ce măsură semănau staţiunile de pe litoralul românesc cu alte staţiuni turistice din regiune – Bulgaria, Croaţia? 

Dezvoltările şi investiţiile masive din industria hotelieră din România nu constituie un fenomen izolat. În plan regional, au existat aceleaşi interese, adaptate geografiei locale, politicilor publice, dar şi preocupărilor individuale ale arhitecţilor.  Limbajul funcţionalist specific modernităţii postbelice, angajarea arhitecturii într-un proces centralizat de intervenţie urbană, limitările tehnico-economice; testarea de noi tehnologii şi materiale, precum şi relaţia cu mediul pot reprezenta puncte comune. Desigur, modernismul spaţiului de loisir (precum şi critica sa ulterioară) este adaptat diferit, soluţiile oferite de arhitect, de asemenea. În aceea ce priveşte asemănările regionale, România este prezentată în epocă în relaţie directă cu coasta bulgară a Mării Negre, cazul fostei Iugoslavii fiind unul particular, în acest sens. De asemenea, este interesant de urmărit asocierile propuse încă de atunci, şi reluate de anumiţi istorici ai arhitecturii astăzi, între plastica arhitecturală a litoralului şi spaţiul american sau cel brazilian (cunoscute în mare parte arhitecţilor români prin intermediul revistelor de arhitectură). 

Cum vă explicaţi preocuparea pentru estetica hotelurilor în acea perioadă în care, la Bucureşti, se construiau blocuri destul de anoste? 

Amenajarea litoralului este, înainte de toate, un proiect raţional, definit de fundamente economice şi ideologice. Reprezentarea spaţiului de

de la Marea Neagră – tema de lucru şi a expoziţiei noastre – este articulată prin contrast cu cotidianul gri şi monoton al oraşului. Litoralul a fost gîndit ca alternativă la spaţiul urban. El a constituit „momentul“ sau „starea de excepţie“, o scenografie bine instrumentată în care arhitectura îşi are propriul rol. Transformat într-o vitrină unde se proiectează un film cu final fericit, accesibil oricui, litoralul a constituit un spaţiu de experimentare de noi forme şi tehnici de construcţie, dar care s-a împotmolit în propriul miraj. Finalul litoralului reflectă aceeaşi uniformitate şi serialism prezent şi în oraşe. De aceea, în cadrul expoziţiei am propus, ca răspuns la scenariul modern, seducător, al turismului de tip socialist, două filme de referinţă pentru spaţiul artelor vizuale, realizate în anii ’70 de artistul Ion Grigorescu, în două cartiere bucureştene – Balta Albă şi Colentina. 

Cum v-aţi documentat pentru această amplă expoziţie, care prezintă construirea celor mai importante staţiuni de pe litoral? 

„Vederi încîntătoare“ este rezultatul unei cercetări începute în urmă cu aproape doi ani. Este un proiect curatorial care metodologic s-a axat pe studierea mai multor arhive (fie că ne referim la publicaţii, la fotografie – arhiva Agerpres, arhiva de imagine a revistei

sau film – Arhivele Naţionale de Film sau Arhiva TVR, lucrări de artă – colecţia Muzeului Naţional de Artă Contemporană Bucureşti, arhivele Carpaţi Bucureşti şi Institutul de Proiectări Constanţa şi, nu în ultimul rînd, arhivele personale ale arhitecţilor implicaţi). Paralel, o documentare fotografică a fost realizată în staţiunile de pe litoral împreună cu artistul Nicu Ilfoveanu, prezentată în forma unei instalaţii-dia. 

În expoziţie apare şi o instalaţie cu vederi de pe litoral, din perioada anilor ’60-’70. Cum aţi făcut rost de ele? 

Instalaţia de vederi de pe litoral este o colecţie personală de cărţi poştale (majoritatea trimise către oraşul Ploieşti), expusă sub forma unei ciuperci (referinţă directă la structurile de beton prezente în amenajările de plajă). Este un spaţiu al istoriei orale (mesajele de pe vederi putînd fi citite de public) şi al vizualităţii – punctînd importanţa imaginii arhitecturale în viaţa cotidiană şi în discursul propagandistic al epocii. 

Alina Şerban este istoric de artă. Curatoare a expoziţiei „Vederi încîntătoare. Urbanism şi arhitectură în turismul românesc de la Marea Neagră în anii ’60–’70“ (9 octombrie – 23 noiembrie, Sala Dalles).  

a consemnat Matei MARTIN  

Foto: M. Vezentan

dilemaveche ro   Literatura clasica pentru copii   De ce merita redescoperita jpg
Literatura clasică pentru copii: De ce merită redescoperită
"A fost odată, ca niciodată..." Cine nu-și amintește aceste cuvinte magice care deschideau porțile unei lumi fantastice?
dilemaveche ro   Dragostea pentru lectura O mostenire pentru generatiile viitoare jpg
Dragostea pentru lectură: O moștenire pentru generațiile viitoare
Îți amintești de clipele petrecute în copilărie când stăteai cufundat în paginile unei cărți captivante?
comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.

Parteneri

Diana Șoșoacă și generalul Radu Theodoru Foto DIana Șoșoacă   Facebook jpg
Diana Șoșoacă și generalul Radu Theodoru, în vizită la Ambasada Rusiei din București. „Niciodată Rusia nu va ataca România”
Europarlamentara Diana Șoșoacă a participat miercuri, 11 iunie, la o recepție organizată de Ambasada Federației Ruse la București, unde s-a întâlnit și cu generalul maior (r) Radu Theodoru, în vârstă de 101 ani.
1 creier shutterstock 65181187 jpg jpeg
Obiceiul numărul 1 la care nu trebuie să renunți dacă vrei mai multă energie. Lipsa lui afectează creierul și pot apărea bolile de inimă
Un obicei extrem de important ajută organismul să își conserve energia, astfel încât să nu fie nevoit să depună atât de mult efort în timpul zilei.
cristi chivu fb inter1 jpg
Ministrul Radu Stroe jpeg
A murit Radu Stroe, fostul ministru PNL al Internelor. Avea 75 de ani
Fostul ministru PNL al internelor, Radu Stroe, a murit joi, la vârsta de 75 de ani. Acesta era internat la spitalul Gerota din Capitală.
thumbnail 1 Muzeul National Cotroceni jpg
Evenimentul „Porți Deschise la Palatul Cotroceni” continuă. Ce zone pot fi vizitate gratuit
Administrația Prezidențială a anunțat joi, 12 iunie, faptul că evenimentul „Porți Deschise la Palatul Cotroceni” se va desfășura în continuare, începând cu data de 14 iunie 2025.
crima pexels jpg
Un băiat de 13 ani, principalul suspect într-o crimă oribilă în Sibiu. Victima, găsită cu capul zdrobit
Un băiat de nici 14 ani este principalul suspect într-o crimă șocantă petrecută la o stână din județul Sibiu. Un bărbat care lucra la o stână din Alțîna, județul Sibiu, a fost găsit mort cu răni grave la cap.
Igor Grosu FOTO Facebok jpg
Reacția președintelui Parlamentului moldovean față de simularea operațiunii Iași-Chișinău organizată de separatiștii transnistrieni
Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, afirmă că simularea operațiunii Iași-Chișinău de către separatiștii transnistrieni reprezintă o provocare și o încercare de a distrage atenția de la problemele extrem de serioase cu care se confruntă regimul susținut de Moscova.
phishing
Metoda prin care mai multe persoane au fost păcălite pe Internet cu un link de phishing
A fost destructurată o grupare de criminalitate organizată, constituită pe teritoriul României, în scopul obținerii unor importante sume de bani prin inducerea în eroare a utilizatorilor unor aplicații de mesagerie online.
Femeie in burkini FOTO AFP
Noul guvern islamist din Siria ordonă femeilor să poarte burkini pe plajă, dar permite aparațiile în bikini în cluburile private și hotelurile de lux
Noul guvern sirian, condus de islamiști, a decretat că, pe plajele și piscinele publice, femeile trebuie să poarte burkini sau alte costume de baie care acoperă corpul, dar permite îmbrăcămintea de plajă occidentală în cluburile private și hotelurile de lux.