Roy Lichtenstein la Paris

Publicat în Dilema Veche nr. 497 din 22-28 august 2013
Roy Lichtenstein la Paris jpeg

Probabil e hitul acestei veri în Franţa: expoziţia Roy Lichtenstein. Une retrospective de la Centre Pompidou – unul dintre cele mai interesante evenimente din domeniul artelor vizuale de la Paris. Expoziţia Roy Lichtenstein de la Paris vine în siajul altor trei mari retrospective ale artistului, organizate anul acesta la Chicago, la Washington şi – ultima şi cea mai mare – la Tate Modern din Londra. Nucleul este constituit, bineînţeles, din aceleaşi lucrări (nu lipseşte nici o operă majoră), însă se pare că expoziţia pariziană, chiar dacă însumînd mai puţine obiecte decît precedentele, e cea mai reuşită. Ea demonstrează, după cum se afirmă într-o cronică din Le monde, că, uneori, discursul curatorial poate fi mai important chiar decît opera, că cel care expune e deasupra celui expus. La Centre Pompidou, curatoarea Camille Morineau a avut la dispoziţie un spaţiu mai mic şi a ales în consecinţă: s-a concentrat doar pe tablourile cele mai cunoscute, dar a introdus, în schimb, şi cîteva sculpuri şi – mai ales – lucrări de grafică (absente în expoziţiile din SUA şi din capitala Marii Britanii). Or, tocmai în lucrările de grafică, de mici dimensiuni, se găseşte geniul acestui artist, în subtilitatea cu care a combinat stilurile, suporturile şi metodele în colaje, în ironia minimalistă. Aceste lucrări sînt poate mai puţin spectaculoase decît picturile mari, dar nu mai puţin valoroase – notează Le Monde.  

Expoziţia din Franţa este semnificativă şi pentru că artistul însuşi s-a format, în tinereţe, aici. Roy Lichtenstein a vizitat pentru prima dată Parisul în 1945. Soldat american, a fost imediat cucerit de ce a găsit la Luvru. 15 ani mai tîrziu, este deja un artist cunoscut, atît în SUA, cît şi în Franţa. Expoziţia urmăreşte parcursul artistului, căutările sale, de la primele picturi pînă la lucrările de la începutul anilor ’90. La fel ca Andy Warhol şi ca alţi artişti pop-art, opera lui Roy Lichtenstein a fost puternic marcată de industrializare şi de societatea de consum, de publicitate şi de cinematografie. Tablourile sale au devenit la fel de iconice ca imaginile pe care şi le-a luat drept model pentru a le picta pe pînză: produse seriale, de larg consum, secvenţe de film, căsuţe din benzile desenate.  

Arta sa se inspiră în mare parte din aceste stereotipuri ale societăţii de consum, dar merge mai departe, postulînd, nu fără ironie, că pictura (grafica, sculptura etc.) este ea însăşi un domeniu al producţiei, sau invers, că pictura copiată după (sau inspirată de) reclame e Artă cu majusculă. „Vreau ca pictura mea să pară că a fost programată. Vreau să ascund urmele mîinii mele“ – nota Lichtenstein în anii ’60. Dacă prima parte a „programului“ său i-a ieşit pe deplin, a doua a rămas neîndeplinită: căci mîna artistului se vede chiar şi în cele mai iscusite încercări de travestire. Cînd reproduce, într-un stil pointilist, de bandă desenată, scene iconice din cinema; cînd pictează, schimbînd spectrul de culoare, o lucrare a lui Picasso; cînd sculptează figura-clişeu a femeii casnice americane; cînd se face că desenează miniaturi chinezeşti – stilul lui Roy Lichtenstein e inconfundabil. Ceea ce salvează, totuşi, „urmele mîinii“, e faptul că artistul pare că nu se ia niciodată prea în serios: e mereu detaşat faţă de obiect şi faţă de subiect. Nici urmă de încrîncenare în (auto)ironiile sale.

Expoziţia de la Paris – intitulată, foarte potrivit, „o retrospectivă“ – nu are ambiţiile unui blockbuster şi nici nu-şi propune să fie exhaustivă. La fel cum, dacă în benzile desenate decupezi şi rearanjezi căsuţele pentru a spune altă poveste, şi parcursul lui Roy Lichtenstein poate fi spus altfel, în funcţie de cum îi alegi şi ordonezi lucrările. 

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

florica boboi 8 jpg
Florica Boboi, noua câștigătoare Chefi la Cuțite! „Îmi bate inima de mor. N-am câștigat nimic în viața mea”
Florica Boboi este câștigătoarea sezonului 10 al emisiunii Chefi la Cuțite. Chiar de Ziua Națională a României, cei trei finaliști au avut o bătălie de zile mari pentru marele trofeu.
Evgheni Prigojin FOTO TASS
Fost coleg de închisoare cu Prigojin: Este un bulangiu, literalmente
„Noi doi am ispăşit o pedepsă în acelaşi timp. Aş vrea să vă spun că Prigojin este un bulangiu, literalmente”, declară Saşa Kurara într-o înregistrare video.
11172012 jpg
Costa Rica - Germania. Fosta campioană mondială din 2014 părăsește pentru a doua oară consecutiv competiția încă din faza grupelor
Multipla campioană mondială, Germania, părăsește pentru a doua oară consecutiv această competiție după triumful obținut în 2014.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.