România lui Inge Morath

Publicat în Dilema Veche nr. 346 din 30 septembrie - 6 octombrie 2010
România lui Inge Morath jpeg

Forumul Cultural Austriac prezint─â la Muzeul ╚Ü─âranului Rom├ón o expozi╚Ťie cu lucr─ârile celebrei fotografe Inge Morath, intitulat─â "Jurnalul meu rom├ónesc". Opera fotografic─â a lui Inge Morath (1923 - 2002) a fost influen╚Ťat─â de stilul lui Henri Cartier-Bresson, al─âturi de care artista a debutat ╚Öi a lucrat mult timp. Morath a realizat nenum─ârate fotografii pentru Agen╚Ťia Foto Magnum, dar ╚Öi c├«teva serii fotografice personale care i-au adus consacrarea interna╚Ťional─â. Multe dintre aceste imagini nu au mai fost publicate p├«n─â acum. Anul trecut, galeria Agen╚Ťiei Foto Magnum a prezentat o prim─â expozi╚Ťie, cu titlul "First Colour", ╚Öi a lansat un catalog voluminos, editat de prestigioasa editur─â Steidl.

Este probabil una dintre cele mai pre┼úioase colec┼úii de documente despre Rom├ónia anilor ÔÇÖ50-ÔÇÖ60: cele aproape 1000 de fotografii realizate de Inge Morath la Bucure┼čti, la Ia┼či, ├«n Delta Dun─ârii sau ├«n Transilvania spun mai multe despre acea epoc─â dec├«t reu┼česc s─â o fac─â istoricii ├«n c─âr┼úile lor. E istorie vie captat─â pe h├«rtie mat─â. 

Inge Morath a ├«nv─â┼úat arta fotografic─â la Londra, la ├«nceputul anilor ÔÇÖ50, la Simon Guttmann, apoi a lucrat al─âturi de Henri Cartier-Bresson. El este cel care a prezentat-o fotografilor de la Agen┼úia Magnum, unde ┼či-a lansat cariera. Aici a ├«nv─â┼úat noi tehnici de ├«ncadrare ┼či, mai ales, ce ├«nseamn─â originalitatea ├«n arta fotografic─â. Morath spunea c─â ├«┼či ├«ndreapt─â mereu un ochi asupra obiectului ┼či pe cel─âlalt asupra sufletului. Momentele pe care le-a surprins pe pelicul─â au fost tip─ârite ca atare ÔÇô aceasta era filozofia fotografilor Magnum ÔÇô f─âr─â retu┼čuri, re├«ncadr─âri, re-expuneri. Secven┼úa din obiectiv era chiar imaginea finit─â. Pe l├«ng─â reportajele de c─âl─âtorie (din Spania, Rusia, China, Orientul Apropiat) publicate ├«n pres─â, a creat nenum─ârate serii fotografice ┼či lucr─âri expuse ├«n muzee ┼či galerii. Mai ales portretele de arti┼čti (Henry Moore, Jean Cocteau, Jean-Paul Sartre, o serie ├«ntreag─â dedicat─â lui Marilyn Monroe) i-au adus celebritatea. ┼×i ├«n acest caz, Morath a spart cli┼čeele, ar─ât├«nd o alt─â fa┼ú─â a vedetelor. Pe Monroe ├«n studiourile de la Hollywood, ├«n pauzele de filmare pentru The Misfits. A fost una dintre primele artiste care a ar─âtat cealalt─â fa┼ú─â a actri┼úei ÔÇô chipul obosit, ├«ncerc─ânat, ├«mb─âtr├«nit, trupul dec─âzut. (Se poate b─ânui c─â nu dintr-o nevoie artistic─â a c─âutat cele mai nefericite unghiuri ┼či momente pentru a o fotografia, ci dintr-o idiosincrazie. Morath s-a c─âs─âtorit ├«n 1962 cu Arthur Miller, care p├«n─â ├«n 1961 fusese so┼úul actri┼úei.) 

ÔÇ×Jurnalul meu rom├ónescÔÇť este prima expozi┼úie de mari dimensiuni a artistei Inge Morath, de la Bucure┼čti. Este ciudat c─â, de abia la c├«┼úiva ani de la moartea uneia dintre cele mai valoroase fotografe europene, publicul de aici poate s─â-i cerceteze o parte important─â a operei dedicat─â chiar Rom├óniei. Inge Morath a studiat la Bucure┼čti (├«n 1943) ┼či a ├«ntreprins numeroase c─âl─âtorii de documentare prin Rom├ónia ├«n 1958, 1967 ┼či ├«n 1994. A realizat astfel nu mai pu┼úin de 1000 de fotografii; unele au fost tip─ârite ├«n presa interna┼úional─â, dar o mare parte au r─âmas nepublicate. Tot din aceste c─âl─âtorii a rezultat ┼či un jurnal ├«n care artista ┼či-a notat, con┼čtiincioas─â, observa┼úiile ┼či impresiile. Expozi┼úia deschis─â acum la Muzeul ┼ó─âranului Rom├ón cuprinde 130 de lucr─âri ale Ingei Morath iar catalogul de prezentare con┼úine, pe l├«ng─â seria de imagini, un articol semnat de prietenul ei Kurt Kaindl, cel care a ├«nso┼úit-o pe parcursul ultimei sale c─âl─âtorii ├«n Rom├ónia. 

Privit─â prin obiectivul lui Inge Morath, Rom├ónia anilor ÔÇÖ50-ÔÇÖ60 pare o ┼úar─â exotic─â ┼či atr─âg─âtoare. N-am g─âsit mai nimic din mizeria descris─â ├«n cronicile ┼či jurnalele acelor vremuri. Poate doar vagi urme ale atmosferei mohor├«te de pe str─âzi sau din case. E o ┼úar─â aproape normal─â, un teritoriu din care doar nuan┼úele de gri reu┼česc s─â ne mai vorbeasc─â despre cenu┼čiul acelor vremuri. 

Unghiurile par c─âutate, ├«ns─â niciodat─â fotografa nu s-a oprit asupra spectaculosului. Realitatea pe care vrea s-o descrie e sociologic─â, nu estetic─â (bine├«n┼úeles, f─âr─â a neglija aceast─â dimensiune a artei sale). Inge Morath curioas─â ┼či ├«n acela┼či timp dornic─â s─â comunice, s─â transmit─â mai departe acea ├«nc├«ntare a descoperirii, acea fascina┼úie a noului. Nu s├«nt ni┼čte imagini turistice, precum cele ├«n care fotograful caut─â cu orice pre┼ú bizareriile sau locurile semnificative, nici fotografii documentare, menite s─â ateste evolu┼úii sau fenomene, ci mici investiga┼úii sociologice. Pe Inge Morath o intereseaz─â spiritul locului: rela┼úiile ├«ntre oameni, raportul lor cu lumea ├«nconjur─âtoare, atmosfera. Fotografiile de la cherhana s├«nt o poveste ├«n sine: ele atest─â nu doar biodiversitatea din zonele dun─ârene, ci ┼či dinamica opera┼úiunilor comerciale. Aspecte urbane pe care le surprinde la Bucure┼čti, dar ┼či ├«n alte ora┼če vorbesc despre o via┼ú─â normal─â, despre o forfot─â lini┼čtit─â ┼či o societate a┼čezat─â. 

ÔÇ×Clipa decisiv─âÔÇť (cum o nume┼čte Cartier-Bresson) ÔÇô acel moment optim ┼či ultim ├«n care fotograful declan┼čeaz─â expunerea ÔÇô este determinat─â nu at├«t de un bun ancadrament c├«t de un gest al subiectului fotografic, de o privire aruncat─â spre obiectiv. Dramatic─â (sau spectaculoas─â) nu e amenajarea planului, ci descoperirea unei comunic─âri posibile cu persoana fotografiat─â: la un meci de fotbal, suporterii stau, cumin┼úi, disciplina┼úi, ├«n tribune; doar un militar r├«nje┼čte t├«mp dincolo de un gard de s├«rm─â. O fabric─â de textile ÔÇô muncitoarele lucreaz─â ordonat, la locul lor, toate aplecate deasupra ma┼činilor de cusut; una singur─â se uit─â trist ├«nspre obiectiv. La cules de struguri ÔÇô oamenii s├«nt coco┼ča┼úi de povara l─âzilor pline cu fructe; unul dintre ei trage cu ochiul la fotograf─â.

O galerie foto cu imagini din expozi╚Ťie g─âsi╚Ťi aici

946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?