Regele negustorilor de jucării – pentru Günter GRASS

John IRVING
Publicat în Dilema Veche nr. 590 din 4-10 iunie 2015
Regele negustorilor de jucării – pentru Günter GRASS jpeg

La ceremonia de comemorare a lui Günter Grass, decedat anul acesta, pe 13 aprilie, au participat peste 900 de invitaţi, scriitori, autorităţi, apropiaţi ai marelui autor şi om politic. Reproducem mai jos cuvîntarea de rămas-bun pe care a ţinut-o John Irving, scriitor care a văzut în Günter Grass un model literar. 

Lübeck, Germania, 10 mai 2015 

Günter Grass a scris

la doar 31 de ani – o realizare remarcabilă, care nu se va repeta prea curînd (sau niciodată). Nu mai există scriitori – vreau să spun, nici unul care să scrie discursuri electorale pentru Willy Brandt

un roman plasat în 1647, la sfîrşitul Războiului de 30 de ani,

un roman care combină un peşte vorbitor, judecat pentru sexism, cu istoria originilor prusace ale cartofului. Şi nu uitaţi că, în

Günter şi-a imaginat un student care încearcă să ajungă la sensibilitatea berlinezilor dînd foc cîinelui său preferat. 

Spre deosebire de studentul incendiator de cîini, Rudi Dutschke, un extremist de stînga, chiar a existat. În

Günter l-a numit „un revoluţionar dintr-o carte ilustrată germană“. Şi Günter a mai spus despre Rudi Dutschke: „Era transportat de dorinţele sale… Emana idealuri din goana calului… Viziunile lui degenerau în cărţulii broşate.“ Ceea ce l-a întristat pe Günter. 

Da, Günter era uşor critic faţă de generaţia mea. A scris: „Rareori s-a risipit o generaţie atît de repede. Fie cedează nervos, fie încetează să îşi mai asume riscuri.“ Ei bine, da,

o generaţie lipsită de perseverenţă. 

Iertaţi-mă dacă vă reamintesc că Günter era uşor critic şi faţă de

. „În ţara noastră totul este conceput să crească“ – a scris. „Nu sîntem niciodată satisfăcuţi. Pentru noi, nu e niciodată destul. Vrem întotdeauna mai mult… Sîntem productivi chiar şi cînd visăm.“ 

Nici eu n-am scăpat de critica sa. Da, Günter poate fi critic şi faţă de mine. Într-o seară, la New York – după ce am luat cina împreună şi tocmai ne spuneam noapte bună – mi s-a părut că e puţin îngrijorat. Nu era ceva neobişnuit, dar totuşi m-a surprins; a zis că îşi face griji pentru mine. Mi-a spus: „Nu mai pari atît de furios cum erai odată.“ 

Asta era în anii ’80. Fireşte, de atunci încerc întruna să fiu furios. Încerc! 

Nu mai există scriitori – nici unul asemenea lui. 

În 1920, Joseph Conrad a scris o nouă introducere la

A scris: „Întotdeauna am avut înclinaţia să-mi motivez acţiunile. Nu să le justific. Să le motivez. Nu să insist asupra faptului că am dreptate, ci să explic, pur şi simplu, că în spatele pornirilor mele nu e o intenţie perfidă şi nici o sfidare ascunsă a sensibilităţilor fireşti ale omenirii.“ Mi-l pot imagina pe Günter spunînd asta. 

Cînd a scris

nu a insistat asupra faptului că are dreptate, s-a explicat doar pe sine. Şi era, în fond, povestea

– doar era

! Chiar se aşteptau jurnaliştii ca Günter să le spună

povestea, cu ani înainte, ca să fi putut s-o scrie

? Pentru oricine citeşte Günter Grass, el a scris

Cînd a scris: „Ceea ce am acceptat, din trufia prostească a tinereţii, am vrut să ascund după război, dintr-un sentiment statornic de ruşine.“ Pentru cititorii săi, acest „sentiment statornic de ruşine“ este prezent de la bun început. E prezent în

– ruşinea precedă cu mult

Şi-a făcut, fireşte, şi duşmani. „Cu toţii purtăm răni“, a scris Thomas Mann. „Gloria este un balsam care le alină, chiar dacă nu le vindecă. Şi totuşi… receptivitatea noastră la glorie nu se află în nici o relaţie cu vulnerabilitatea noastră în faţa dispreţului josnic şi a ofensei răuvoitoare. Oricît de stupidă e o astfel de ofensă, chiar dacă e dictată doar de ranchiune personale, ea ne va domina, ca expresie a ostilităţii, mult mai profund şi mai durabil decît opusul ei. Ceea ce este cu totul absurd, cîtă vreme duşmanii sînt… apanajul necesar al oricărei vieţi depline, dovada însăşi a intensităţii ei.“ 

În

Günter se autointitulează un „copil al războiului care s-a ars violent şi a rămas acomodat inexorabil cu contradicţia“.

În ultima sa scrisoare către mine, la care nu am mai apucat să răspund, Günter a redat întreaga sa biografie în paragraful final: „Lumea a luat-o din nou razna, ceea ce îmi stîrneşte amintiri sumbre, mie, copilului ars de război.“ 

L-am botezat pe unul dintre protagoniştii mei Owen Meany, cu iniţialele lui Oskar Matzerath. Cu mai bine de douăzeci de ani în urmă, cînd eram student la Viena – în anii 1962-63 – citisem deja

în engleză, dar purtam cu mine o ediţie broşată în limba germană. Să ai un exemplar din

era un mod de a impresiona fetele. Din păcate, proprietăreasa mea m-a văzut purtînd cartea –

pe ea aveam de gînd să o impresionez – şi mi-a aruncat o privire mustrătoare. „Ce e, nu-ţi

?“ – am întrebat-o, ţinînd cartea în mînă. 

Mi-e greu să redau ce a spus – adică felul în care a răspuns, în stil austriac. Adică pe vieneză. O să încerc. Proprietăreasa a spus: „Dada, mi-e totuna, dar Günter Grass e cam nepoliticos.“ Credeţi-mă: în engleză nu sună cu nimic mai bine:

Doar un pic.

Günter a spus despre sine că e „copilăros, ca cei mai mulţi scriitori“. Exact.

Într-o noapte, în casa lui Günter şi a lui Ute din Behlendorf, i-a cîntat băiatului meu cel mic, Everett, care avea doar 4 ani, un cîntecel englezesc pentru copii, în engleză. Nu ştiu să cînt, dar o să încerc. Doar un pic.

„One man went to mow,

went to mow a meadow.

One man and his dog

went to mow a meadow.

Two men went to mow,

went to mow a meadow.“

(Un bărbat s-a dus să cosească, / s-a dus să cosească într-o livadă. / Un bărbat şi cîinele său / s-au dus să cosească într-o livadă. / Doi bărbaţi s-au dus să cosească, / s-au dus să cosească într-o livadă.) Şi tot aşa – pînă se ajunge la zece cîini. La Viena, într-o zi friguroasă de iarnă, în care nimeni nu şi-ar fi dorit să se dezbrace, m-am prezentat la facultatea de arte plastice de pe Ringstrasse şi m-am oferit ca model pentru cursurile de anatomie artistică. „Am experienţă în America“ – am spus, dar de fapt am vrut să fiu model, fiindcă şi Oskar Matzerath a fost model. Şi era, desigur, o altă cale de a întîlni fete.

Vă mai amintiţi de negustorul evreu de jucării din

Îl chema Sigismund Markus şi naziştii l-au determinat să se sinucidă. Cînd negustorul moare, micul Oskar ştie că ziua în care va vedea ultima tobă de tinichea e aproape. Oskar plînge – nu doar pentru sine, ci pentru bietul Markus şi pentru Germania etern vinovată pentru evreii săi.

Iată ce spune Oskar: „A fost odată un negustor de jucării, pe nume Markus; părăsind lumea, a luat cu el toate jucăriile din lume.“

Ştiu ce simte Oskar. Günter Grass era

negustorilor de jucării. Acum ne-a părăsit şi a luat cu el toate jucăriile din lume.

Vă mulţumesc.  

© 2015 Garp Enterprises Ltd.

traducere de Matei PLEŞU  

Lumea văzută de Garp)

Legea Pămîntului). 

Foto: FrankfurtBookFair/F. Baptista, wikimedia commons

Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.