Război pe calea undelor <p>- dialog cu Alexandru SOLOMON -

Publicat în Dilema Veche nr. 198 din 25 Noi 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pentru că mi s-a părut că există un soi de simetrie între cutremur şi Revoluţie, în sensul că au fost două "zgîlţîieli" majore: una geofizică şi una geopolitică. Încadrată între aceste două "paranteze", povestea capătă un sens, are un început şi un sfîrşit. Şi un epilog care se întîmplă după 1989. De ce tocmai cutremurul din 1977, ca un punct de plecare? Pentru că la cutremur Ceauşescu era plecat într-o vizită de lucru în Africa şi ţara rămăsese cumva fără stăpîn. Cei de aici, din aparatul de partid şi de stat, nu şi-au asumat răspunderea de a anunţa populaţiei catastrofa, la radio sau la televizor. Aşa că pe acest fond de tăcere şi de confuzie, dintr-un motiv misterios, liniile telefonice s-au deschis şi atunci oamenii au putut suna la Radio Europa Liberă. Nu sunau direct, cereau legătura printr-un operator cu postul de radio. Întreaga situaţie a ţinut timp de vreo săptămînă. A existat un soi de legătură live - aşa cum fac astăzi atîtea posturi de televiziune - de la locul catrastofei. Românii din străinătate se interesau de rudele lor din ţară şi primeau informaţii despre ce s-a întîmplat aici. Astfel, Radio Europa Liberă a devenit un fel de placă turnantă între românii aflaţi ici şi colo prin lume, fapt care i-a consolidat statutul de post de radio naţional. Din exil, dar naţional. Românii aveau această percepţie bizară despre REL, care era de fapt o secţie a unui post de radio american. Pînă la urmă, Război pe calea undelor este un film despre percepţie. Una era percepţia noastră, a ascultătorilor civili - să zicem - alta era percepţia ascultătorilor "în uniformă" care vedeau în REL un duşman, un soldat american, un aparat de spionaj şi de destabilizare a regimului. Iar cei de la Europa Liberă îşi aveau propria lor percepţie despre situaţia din România. O percepţie pe undeva trunchiată, de la distanţă, dar mai aproape de realitate faţă de ceea ce gîndeam noi aici. Pentru că noi nu aveam informaţii decît de la ei. Cred că asta e şi tema filmului: modul în care între toate aceste percepţii aproximative s-a născut relaţia despre care vă vorbeam la început. Ce a însemnat Revoluţia pentru cei de la Europa Liberă? Revoluţia este al doilea moment de glorie al postului de radio, dar e şi momentul încheierii misiunii, al imploziei. Se poate spune că în seara de 22 decembrie Radio Europa Liberă a fost înlocuit de televiziune. Momentul e atît de marcat încît poţi stabili chiar şi ora exactă la care s-a petrecut switch-ul de la radio la televiziune. E un nod al istoriei recente mediatice. Pentru oamenii de la radio acest moment a însemnat îndeplinirea misiunii, dar şi o victorie într-un fel neaşteptată. De altfel, o spun şi în film. E un film care îşi propune să facă dezvăluiri? Să facă lumină? Nu cred că ţin morţiş să spun un adevăr pentru că nu-l ştiu. Cred că mai important este să demasc minciunile. Aici lucrurile sînt mai clare: unde există minciună, e mai uşor de pus degetul pe ea. Nu cred că filmul face lumină într-un mod senzaţionalist, de ştire de jurnal. Şi nici nu cred că asta ar fi menirea documentarului. Eu cred că între a afla şi a înţelege există o diferenţă, iar eu mi-am propus ca oamenii să înţeleagă, chiar revăzînd lucrurile pe care deja le ştiu. Prin concentrarea acestei istorii într-o oră şi patruzeci şi opt de minute, mi-am mai propus ca ea să capete o forţă care să emoţioneze pe moment şi să dea de gîndit, a doua zi. Mi-aş dori ca filmul să fie valabil şi peste un an sau cinci. Să vorbim despre personajele acestui film... despre protagoniştii lui. În cazul acestui film, termenul de "protagonişti" nu e cel mai potrivit. Este vorba despre grupuri de oameni. Sigur că la un moment dat unii apar mai mult, alţii nu apar deloc, dar poveştile lor se suprapun, sînt cam aceleaşi, îi reprezintă pe ei ca fenomen, ca grup. Sînt cei trei care realizau emisiunea Actualitatea românească, adică Şerban Orescu, N.C. Munteanu şi Emil Hurezeanu. Emisiunea cea mai combativă de analiză a situaţiei politice româneşti, care lovea cel mai tare în regimul Ceauşescu şi prin asta şi-a cîştigat notorietatea. Apoi mai apare Monica Lovinescu care, deşi făcea emisiuni culturale, era o voce extrem de ascultată de majoritatea populaţiei. De exemplu, un ţăran din Jina, judeţul Sibiu, pe care l-am intervievat, asculta Teze şi antiteze la Paris. Asta e o ciudăţenie a epocii şi demonstrează că, pe vremea aceea, cultura avea un rol pe care şi l-a pierdut după 1989. Clar. Acestea sînt doar o parte dintre personajele direct implicate. Desigur, mai sînt ascultătorii. Cei pasivi, ca vecinii lui Paul Goma, dar şi cei activi, ca Vasile Paraschiv sau Doina Cornea. Apropro de cele două tipuri de ascultători... din film reiese, la un moment dat, faptul că majoritatea ascultătorilor erau pasivi şi că, la o adică, ar putea fi acuzaţi de o formă de laşitate. Vi se pare importantă această nuanţă? Da, mi se pare importantă. Radioul vorbea în locul nostru, iar noi simţeam într-un fel că cineva face treaba care trebuia făcută, cineva spunea lucrurilor pe nume. Era un fals cîştig. Cîştigul hotărîtor ar fi fost dacă oamenii din România ar fi vorbit. Cei de la München făceau un soi de jurnalism combativ, militant şi angajat, însă în limitele stabilite de americani. Trebuia cumva subliniată pasivitatea asta şi apatia societăţii româneşti. O societate are nişte reguli după care se ghidează şi are o formă de comunicare între membrii ei. În România din anii ’80 nu exista comunicare, iar regulile erau oricum impuse de dictatură. Cei care le încălcau o făceau pe cont propriu şi individual. Eu am încercat în film să identific motivul pentru care în România nu există încă o reacţie organizată, colectivă şi fiecare se descurcă în continuare pe cont propriu. Cred că răspunsul e acolo, în felul nostru de a reacţiona sau mai degrabă în lipsa de reacţie din acea vreme. E un reflex de care trebuie să scăpăm. Au existat cîteva opinii critice care susţineau că, în film, oamenii de la REL reprezintă binele absolut, iar cei de la Securitate - răul absolut. Două tabere puse faţă în faţă, alb şi negru. Şi că filmul devine astfel unul de propagandă. Cum comentaţi? Eu nu cred că nu există nuanţe în ceea ce-i priveşte pe cei de la Radio. Se înţelege faptul că ei, ca grup de oameni, erau o replică în mic a României, cu toate defectele, bîrfele şi meschinăriile României reale. Se şi spune asta foarte direct în film. Deci, există nuanţe care ţin de latura umană. Ei nu sînt nişte eroi. Am încercat să departajez oamenii, de emisiuni. Rolul emisiunilor a fost unul pozitiv. Nu putem pune la îndoială cauza în sine. Cît despre nuanţele pozitive din cealaltă tabără, cea a Securităţii... Alţii mi-au reproşat că am alocat prea mult timp în film celor din fosta Securitate. Eu cred că aveam datoria să-i ascult şi paradoxul este că, la final, domnul Merce trage nişte concluzii pînă la urmă valabile. Comentariul lui nu este unul lipsit de sens. "Eu nu m-am schimbat şi nici nu pot să mă schimb." E o concluzie foarte onestă şi care spune ce trebuie spus. La prima vedere, subiectul nu pare ofertant din punct de vedere vizual. Sînteţi, în primul rînd, un om de imagine... cum aţi "ilustrat" o poveste despre un post de radio? Mi-a plăcut ideea asta, de a face din radio, din ceva care se aude - un film. Ştiam că, dacă îi voi pune pe oameni să asculte, voi provoca reacţii. Aşa că am pus în scenă diverse momente de ascultare. De fapt, pe chipurile oamenilor pe care i-am filmat ascultînd astăzi fragmente din emisiunile de la Europa Liberă se poate vizualiza ce a însemnat pentru ei atunci. a consemnat Adina POPESCU

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Un oraș din România se află în topul celor mai ieftine orașe din Europa de vizitat în 2024. Pe ce poziție s-a clasat
De la Lisabona până în capitala Lituaniei, în urma unei analize făcută de specialiștii englezi, a reieșit o listă cu cele mai accesibile orașe europene pentru turism de weekend, printre care se află și unul din România.
image
Păţania de groază a unor nemți. Au rămas suspendaţi cu autorulota deasupra unei prăpăstii. „Dacă făceau asta românii în Germania...“
Salvamontiştii din Neamţ, care acţionează în zona masivului Ceahlău, au dat detalii despre o misiune care i-a avut în prim-plan pe membrii unei familii germane.
image
Turist speriat de prețurile din centrul unui mare oraș din România: „E prea mult“
Restaurantele, terasele și barurile reprezintă, fără îndoială, puncte importante de atracție pentru foarte mulți turiști. Cu toate acestea, mulți dintre ei se lovesc de prețurile piperate din marile orașe ale României.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.