Puncte de ruptură

Publicat în Dilema Veche nr. 335 din 15-21 iulie 2010
Puncte de ruptură jpeg

Donald Morisson, Antoine Compagnon, Ce mai rămîne din cultura franceză. Preocuparea pentru grandoare, traducere de Laura Albulescu, postfaţă de H.-R. Patapievici, Editura Art, 2010

De fapt, nu presupusa moarte a culturii franceze i-a scos din sărite pe intelectualii francezi de dreapta sau de stînga, cît ideea (implicită) a dispariţiei unui imperiu. Reproşînd scăderea puterii de seducţie a Franţei şi impasul politicilor culturale – subfinanţate, în ciuda eforturilor statului, sufocate de nepotism, încremenite în reţele de promovare învechite, incapabile să furnizeze figuri emblematice, ezitante în ceea ce priveşte inovaţia – Donald Morrison anunţă, de fapt, sfîrşitul unei ere în care Franţa a dominat categoric schimburile culturale internaţionale. Pe de altă parte, ciuda francezilor e cu atît mai mare cu cît observaţia (însoţită de o analiză articulată, detaliată, poate chiar convingătoare) vine din partea unui intelectual respectabil şi a fost publicată într-o revistă americană influentă (Time). Donald Morrison este un jurnalist cultural familiarizat cu politicile culturale europene şi cu scena pariziană, însă din articolul său, scris cu aparentă obiectivitate şi cu distanţă tandru-ironică, francezii nu au preluat decît criticile şi negaţiile. Şi-au început să le toace, în public şi în culise. Printre reproşurile care i-au fost aduse jurnalistului care a îndrăznit să se lege de cultura franceză, cel mai absurd a fost, evident, faptul că e american. Nu e însă singura lui „vină“: i s-a înfierat incultura şi ignoranţa (în cultura franceză contemporană ar exista mult mai multe „nume mari“ decît a putut el să enumere în articol), lipsa criteriilor de evaluare, incoerenţa (faptul că amestecă aspecte concrete cu propriile lui sentimente şi opinii), senzaţionalismul, rea-voinţa. Pînă la urmă, furtuna de reproşuri ce i-au fost aduse lui Morrison n-a făcut decît să-i crească credibilitatea şi să confirme (prin reacţia isterică) fondul problemei: cultura franceză e, dacă nu pe moarte, cel puţin în criză, şi pentru că cei care o clădesc acţionează emoţional în loc să fie pragmatici. Exact aici intervine şi cel mai dramatic punct de ruptură: în diferenţele de perspectivă asupra culturii. Paradigma franceză se referă la etatism, la o viziune centralistă, la subvenţii alocate în numele diversităţii (nu neapărat şi nu întotdeauna şi al calităţii), la promovarea unor evenimente „de autor“ doar pentru a umfla o marcă deja bine cotată, la impunerea în zona pop a unor produse care, fără sprijin, n-ar putea ajunge niciodată la publicul larg. Banii publici se adaugă peste banii strînşi din donaţii şi peste cei (mult mai puţini) rezultaţi din încasările de la beneficiarii direcţi. Această finanţare mixtă, care asigură funcţionarea la linia de plutire a instituţiilor culturale, scade competitivitatea şi creşte nivelul de dependenţă al actorilor faţă de stat. Situate la antipodul acestui model, întreprinderile culturale americane se hrănesc aproape exclusiv din ce vrea şi cît dă publicul. Pe de o parte e un model eficient, pentru că permite artiştilor competitivi să se dezvolte; pe de altă parte, artişti de nişă, talentaţi dar poate mai puţin iubiţi, rămîn în zona underground şi nu pot spera să iasă la lumină decît dacă fac concesii publicului, ceea ce, pentru unii, e un compromis inacceptabil. Cele două modele sînt, teoretic, ireconciliabile. Dacă discuţia despre articolul din Time s-ar fi limitat la reproşurile populiste şi lamentaţiile apărute prin presa culturală, ea ar fi rămas, mai mult ca sigur, fără urmări. Noroc că editura Denoël („specializată“ în asemenea polemici) a găsit un interlocutorul ideal pentru Donald Morrison: istoricul şi teoreticianul literar Antoine Compagnon apără, de pe o poziţie deloc confortabilă, dar cu argumente imbatabile, modelul francez. Publicate în volum, cele două articole au dramatismul unui schimb epistolar între doi vechi rivali, acum prieteni apropiaţi. 

Cum o americanizare a culturii franceze este improbabilă, nu pot decît să sper într-o contaminare a pieţei culturale americane cu morbul francez al grandorii bazate pe valoare. Şi să strig, în ajunul unui 14 iulie senin, Vive la France!  

P.S. Publicarea cărţii în traducere românească (într-o versiune augmentată, însoţită de o postfaţă clarificatoare semnată de H.-R. Patapievici) mi se pare pe cît de dilematică, pe atît de utilă într-o ţară ca a noastră, în care politicile culturale ezitante, susţinerea insuficientă şi infrastructura culturală deficitară concurează parcă pentru a submina puterea de seducţie a artelor contemporane.

Ștefan Popescu Art Safari (2) jpg
964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.

Adevarul.ro

Rusi mobilizati FOTO Profimedia jpg
Soldați ruși trimiși să moară fără pregătire: „N-aveam muniție. Toți prietenii noștri au rămas acolo” VIDEO
Un soldat a povestit că au fost supuși unui tir intens de artilerie și că, la un moment dat, toată lumea a luat-o pur și simplu la fugă, iar altul vorbește și despre condițiile de echipare și antrenament de care au beneficiat.
Qatar
Mondialul din Qatar, boicotat: Parisul ia o decizie dură în privința meciurilor. „Asistăm la un dezastru umanitar“
Primul Mondial găzduit de Orientul Mijlociu e o competiție extrem de „pătată“.
DINAMO BUCURESTI FC PORTO, EHF CHAMPIONS LEAGUE (30 09 2021) (1) jpg
Dinamo, prima victorie în Liga Campionilor la handbal. Românii au trecut fără emoții de Porto
Dinamo a câștigat în Sala Polivalentă din București, cu FC Porto, scor 32-27, în etapa a 4-a din Grupa A a Ligii Campionilor la handbal masculin.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.