Proiec╚Ťii de filme ├«n aer liber, semnate de regizorul chilian Mat├şas Bize

9 iulie 2021
Proiec╚Ťii de filme ├«n aer liber, semnate de regizorul chilian Mat├şas Bize jpeg

Institutul Cervantes din Bucure┼čti reia ├«n aceast─â var─â seria proiec╚Ťilor de film din EL PATIO ÔÇô curtea interioar─â a institu╚Ťiei din Bulevardul Regina Elisabeta nr. 38.  

Primele dou─â evenimente, parte a unei serii tematice intitulate ÔÇ×Cine en espa├▒ol ÔÇô Retratos de directores / Filme de limba spaniol─â ÔÇô Portrete de regizoriÔÇŁ, urmeaz─â s─â aib─â loc chiar la ├«nceputul s─âpt─âm├«nii viitoare, luni (12 iulie) ╚Öi mar╚Ťi (13 iulie). Este vorba despre proiec╚Ťiile a dou─â filme semnate de cunoscutul regizor chilian Mat├şas Bize, un eveniment realizat cu sprijinul Ambasadei Republicii Chile ╚Öi ├«n colaborare cu Filmoteca Agen╚Ťiei Spaniole pentru Cooperarare Interna╚Ťional─â ╚Öi Dezvoltare (AECID).  

Descris de criticii de la Cahiers du Cin├ęma drept ÔÇ×cel mai promi┼ú─âtor regizor din cinematografia chilian─âÔÇŁ, Mat├şas Bize este absolvent al Facult─â╚Ťii de Cine din Chile. La v├«rsta de 23 de ani a regizat filmul S├íbado (S├«mb─ât─â, 2003), care a avut premiera la ÔÇ×Festivalul Interna╚Ťional de Film Mannheim-HeidelbergÔÇŁ. Filmul a ob╚Ťinut Premiul ÔÇ×Rainer Werner FassbinderÔÇŁ. A regizat apoi En la Cama (├Än pat, 2005). Filmul a c├«╚Ötigat Premiul ÔÇ×Spicul de aurÔÇŁ la Festivalul Interna╚Ťional de Film din Valladolid, Mat├şas fiind cel mai t├«n─âr regizor care a ob╚Ťinut aceast─â distinc╚Ťie. Ulterior, pelicula a primit peste 40 de premii interna╚Ťionale, fiind distribuit ├«n ├«ntreaga lume. ├Än 2007, Bize a regizat la Barcelona Lo Bueno de Llorar (La ce ajut─â pl├«nsul), pelicul─â care a avut premiera ├«n cadrul Festivalului Interna╚Ťional de Film de la Locarno. Ulterior, a regizat filmul La Vida de los Peces (Via╚Ťa pe╚Ötilor, 2010) ce a avut premiera la Festivalul Interna╚Ťional de Film de la Vene╚Ťia, c├«╚Ötig─âtor al Premiului Goya pentru cel mai bun film hispano-american. Cinci ani mai t├«rziu, a regizat La Memoria del Agua (Memoria apei), o pelicula av├«ndu-i ├«n rolurile principale pe Benjam├şn Vicu├▒a ╚Öi Elena Anaya, cu premiera la Festivalul Interna╚Ťional de Film de la Vene╚Ťia. Cel mai recent film care poart─â semn─âtura sa este pelicula dominican─â En tu Piel (├Än pielea ta, 2019), prezentat ├«n premier─â la TIFF ÔÇô Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania. 

Luni, 12 iulie, de la ora 21:30, iubitorii de film din Capital─â vor putea viziona cu acces gratuit filmul La Memoria del agua / Memoria apei (2015, 85 minute), pelicul─â cu dou─â nominaliz─âri la  Premiile Forqu├ę: pentru fotografie ╚Öi pentru cel mai bun rol principal (Elena Anaya). Filmul spune povestea unei tinere perechi care traverseaz─â momente de cump─ân─â dup─â moartea fiului lor. Durerea imens─â le-a fracturat via╚Ťa ╚Öi, ├«n ciuda faptului c─â se iubesc foarte mult, nu pot dep─â╚Öi aceast─â imens─â pierdere. Filmul ne face s─â particip─âm la construc╚Ťia subtil─â a noilor lor vie╚Ťi ╚Öi s─â le observ─âm ├«ncerc─ârile de a uita cum decurgea rela╚Ťia lor de cuplu anterior pierderii fiului.  

Mar╚Ťi, 13 iulie, de la aceea╚Öi or─â, ├«n EL PATIO ÔÇô curtea interioar─â a Institutului Cervantes din Bucure╚Öti, va fi proiectat filmul La vida de los peces / Via╚Ťa pe╚Ötilor (2010, 85 minute), propunerea statului Chile pentru Oscar ├«n 2011, recompensat cu Premiul Goya pentru cel mai bun film latino-american ├«n 2010.  

├Än La vida de los peces / Via╚Ťa pe╚Ötilor, Mat├şas Bize ne ofer─â o poveste dramatic─â ├«n timp real, cu Blanca Lewin ├«n rol concentrat, actri┼úa care a mai jucat ├«n filmele lui, ├«n Sabado ┼či En La Cama. Andres tr─âie╚Öte de zece ani ├«n Germania. Se ├«ntoarce ├«n Chile pentru a-╚Öi ├«ncheia socotelile cu trecutul ├«nainte de a se stabili pentru totdeauna la Berlin. ├Än timpul vizitei, ajunge la aniversarea unui prieten unde redescoper─â lumea pe care a l─âsat-o ├«n urm─â, inclusiv pe femeia pe care o iube╚Öte de at├«ta vreme, Beatriz. Reg─âsirea i-ar putea schimba via╚Ťa pentru totdeauna. 

Ambele filme vor fi proiectate ├«n spaniol─â, cu traducere ├«n limba englez─â. Accesul la proiec╚Ťii se face pe baz─â de rezervare ├«n scris printr-un email trimis la cultbuc@cervantes.es. Rezervarea locului devine valabil─â numai dup─â primirea unei confirm─âri ├«n scris. Evenimentul se va desf─â╚Öura cu respectarea tuturor m─âsurite menite a preveni r─âsp├«ndirea Covid-19. 

Dup─â proiec╚Ťiile de luna aceasta, urm─âtorul eveniment va avea loc pe data de 16 august.  

├Än afar─â de Mat├şas Bize, pe lista regizorilor prezenta╚Ťi se mai afl─â nume precum Victor Erice, David Trueba, Patricia Ferreira sau Chus Gutierrez.  

957 16 sus Pdac Romila jpg
Oameni și poze
Autoarea abordeaz─â voci narative surprinz─âtoare, de la intelectuali ╚Öi corporati╚Öti la gospodine cu blog de g─âtit, de la so╚Ťii ratate bovaric la scriitori c─âl─âtorind bezmetici pe ╚Öosele ├«ntre lans─âri de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la ├«nainta╚Öii lui (Chaplin, bun─âoar─â) ╚Öi a ├«n╚Ťeles c─â hazul ar putea s─â ne duc─â ceva mai aproape de adev─ârul negru, ├«nv─âluindu-ne ca o protec╚Ťie ╚Öi-apoi abandon├«ndu-ne ├«n ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradi╚Ťie din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) pluseaz─â cu programe mai spectaculoase ╚Öi expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre ╚Öi imagini ÔÇô interviu cu artistul vizual Ana TOMA
ÔÇ×Recitesc cartea de c├«te ori e nevoie p├«n─â se contureaz─â o imagine mental─â care s─â surprind─â atmosfera volumului ├«n ansamblu.ÔÇŁ
956 15 Banu1 jpg
Ultima dat─â
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
ÔÇ×Proud LadiesÔÇŁ. O istorie dansat─â a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan ╚Öi o tu╚Ö─â feminist─â ÔÇô a╚Öa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner ÔÇô ÔÇ×Num─ârÔÇŁ sau ÔÇ×Domnul 45ÔÇŁ
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
ÔÇ×ParadisÔÇŁ aduce la via╚Ť─â o lume extrem de complex─â, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimb─âri care se fac abia sim╚Ťite, dar care urmeaz─â s─â-l zguduie ╚Öi s─â-l scufunde ├«n m├«lul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelen╚Ť─â al m─ârturiilor de alt─â epoc─â. Iar un elocvent exemplu ├«n acest sens este cartea de amintiri recent ap─ârut─â a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La r─âscruce de vremuri
Frammartino lucreaz─â greu (ÔÇ×Il bucoÔÇŁ este doar al treilea lungmetraj al s─âu ├«n mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e str─âin─â nici de rezultate str─âlucite, nici de orbiri ╚Öi manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mi╚Öcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invoc├«nd condi╚Ťia magic-r─âzbun─âtoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei ╚śora
Erai ceea ce mi s-a p─ârut a fi primul om cu adev─ârat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski ÔÇô cea mai actual─â biografie a liderului ucrainean apare ├«n rom├ón─â
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×Valul negruÔÇŁ de Kim Ghattas
ÔÇ×Kim Ghattas poveste╚Öte ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observa╚Ťia direct─â, investiga╚Ťia jurnalistic─â.ÔÇŁ
954 16 Cop1 jpg
Rememor─âri fic╚Ťionale
Asist─âm ├«n ace╚Öti ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat ├«ndeob╚Öte minor. Vorbim despre biografia roman╚Ťat─â.
p 17 2 jpg
Despre filmele c├«╚Ötig─âtoare la Vene╚Ťia ╚Öi Berlin
ÔÇ×EvenimentulÔÇŁ este un film realist, ╚Öi tocmai aceast─â op╚Ťiune a tonalit─â╚Ťii ├«l recomand─â drept un vehicul de n─âdejde pentru o nara╚Ťiune cu concluzie clar─â, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar ÔÇ×Regele Mihai: Drumul c─âtre cas─âÔÇŁ va fi prezentat la sec╚Ťiunea ÔÇ×History and CinemaÔÇŁ din cadrul BIFF
Edi╚Ťia a XVIII-a se va desf─â╚Öura ├«n perioada 29 septembrie ÔÇô 9 octombrie 2022, sub ├Änaltul Patronaj al Alte╚Ťei sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 ÔÇô ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ
Edi╚Ťia a patra a Musica Ricercata Festival, ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ, are la baz─â un concept dedicat p─âcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebe╚Öelea la Napoli, opera ÔÇ×La foresta dÔÇÖHermanstadÔÇŁ (ÔÇ×P─âdurea SibiuluiÔÇŁ).
Afis Barbu FormaDeva jpg
ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ ÔÇô expozi╚Ťie Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expozi╚Ťia ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ, p├«n─â ├«n data de 5 august 2022, la Galeria Na╚Ťional─â de Art─â Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoa╚Öte diferen╚Ťele dintre echivocul pur ╚Öi simplu (periculos, pentru c─â indecis ╚Öi flotant) ╚Öi acela care pune nuan╚Ťele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
╚śaptesprezece scriitoare de v├«rste diferite (n─âscute ├«ntre 1933 ┼či 1979) au fost invitate s─â scrie despre experien┼úa lor, ca femei, ├«n comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste ╚Öi al╚Ťi demoni
Alice Diop urm─âre╚Öte ├«n film patru b─ârba╚Ťi pe care ├«i ├«ntreab─â despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare ╚Öi o voce metal l─âtrat─â pentru o pozi╚Ťionare comercial─â c├«t de c├«t coerent─â m─âcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live ╚Öi pentru cei mai pu╚Ťin interesa╚Ťi de identitatea chitaristico-matematic─â a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati, carte ap─ârut─â de cur├«nd la Editura Humanitas, ├«n Colec╚Ťia Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.