Problema cu Herta Müller e complicată
● www.agentiadecarte.ro
„Uneori mi-aş dori să fiu mai puţin complicată. Poate complicată e mult spus, să nu complic lucrurile. Simplitatea e mult mai uşor de purtat şi mult mai frumoasă. Sînt fericiri diferite, în mod clar. Bucuria pe care o simţi în momentul în care ai scris un poem, cînd vezi cum se încheagă tot ce era înăuntrul tău şi capătă trup, cînd îl ţii în palmă ca pe o brioşă caldă, e o fericire aparte. Dar fericirea celui care nu a scris niciodată poate fi la fel de intensă, altfel. Oamenii sînt diferiţi în general. Poate că scriitorii, ca şi ceilalţi artişti, văd altfel lucrurile, au o altă perspectivă asupra lumii. Dar asta nu face din ei o specie aparte... De scris, scriu pentru că încerc să mă limpezesc pe mine, să găsesc o ordine, ceva, o mică viziune asupra lucrurilor, care să mă ţină pe linia de plutire. Pentru că am deseori impresia că-mi scapă multe...“ – Doina Ioanid (în dialog cu Andra Rotaru).
● www.artactmagazine.ro
„Problema cu Herta Müller e complicată şi-l pune pe oricare scriitor care se exprimă critic în situaţia de a fi atacat – pentru că întotdeauna eşti mai puţin decît Herta Müller, care a reuşit. Oricînd se poate spune că e vorba de invidie. Apreciez foarte mult la Herta Müller estetica scrisului, stilul pur, unic, pe care mulţi nu-l pot citi – un stil care rămîne în gît. A citi Herta Müller e o muncă pur şi simplu, înseamnă să citeşti frază cu frază şi să o prelucrezi. Scriitura ei are caracter, ceea ce e aproape unic în această lume veşnic în căutare de senzaţional. Faptul că şi-a continuat drumul în acest mod e important. În comparaţie cu ea, eu nu sînt aşa de împovărat de comunism şi de Securitate. Am plecat din România la o vîrstă fragedă şi am avut şansa de a crea lumi mult mai colorate decît ale ei. Dacă e bine sau nu, asta nu ştiu. Nu e funcţia unui scriitor să fie birou de turism pentru o ţară. Graniţele şi posibilităţile unei scriituri trebuie văzute în interiorul acesteia. Herta Müller are o estetică minunată, o frazare fantastică şi se simte în ea individul care vrea să scrie aşa, şi nu altfel, care nu face compromisuri. Eu fac mai multe compromisuri, scrisul meu e rapid, se citeşte fluent, curge. Mizez pe imagine, scriitura trebuie să fie simplă, ca scena din spatele ei să iasă în evidenţă. Pe de altă parte, nu cred că Herta Müller se crede o scriitoare româncă, în nici un caz. Eu nu am ambivalenţa scriitorilor germani de origine română care trăiesc în Germania... Ei sînt între lumi mai mult decît mine. La Herta Müller nu mi-a plăcut monotematica pe care a păstrat-o 20 de ani, cu toate că în ultimul roman pare că s-a reinventat. Eu am încercat să mă dezvolt de la o carte la alta... Sînt compatriot cu Herta Müller numai pe jumătate“ – Cătălin Dorian Florescu (în dialog cu Ciprian Marinescu).
