Preţul căderii Zidului

Publicat în Dilema Veche nr. 492 din 18-24 iulie 2013
Preţul căderii Zidului jpeg

Keynes spunea că studiul economiei nu pare să reclame înzestrări deosebite, aceasta fiind o ramură destul de uşoară în raport cu filozofia sau ştiinţele pure. „Materie uşoară, în care, însă, foarte puţini excelează!“ (citat din J.M. Keynes – vezi Robert Heilbroner, Filosofii lucrurilor pămînteşti, Humanitas, 1994, p. 309). Însă – adaugă Keynes – un bun economist trebuie, totuşi, să posede o gamă largă de înzestrări. Trebuie să aibă cunoştinţe de istorie, matematică şi chiar să fie un bun politician. „Trebuie să studieze prezentul în lumina trecutului, pentru scopuri situate în viitor“ (p. 310). De-a lungul timpului, au existat multe încercări de a explica crizele şi ciclicitatea economică. Stanley Jevons a dat chiar vina pe petele de pe soare, iar un premier năstruşnic al României a dat vina pe opoziţie. Propun, de aceea, să ne ridicăm puţin deasupra zilei de azi şi, de la o mică înălţime, să privim faptele şi evenimentele pentru a încerca să găsim adevăratele cauze şi înlănţuiri de fapte care au dus la apariţia acestei crize. Poate, aşa, nu vom mai fi atît de panicaţi şi nu vom mai ajunge să punem în discuţie elemente fundamentale ale vieţii şi ale lumii pe care, cu efort, le-am edificat în sute şi mii de ani, cum sînt libertatea politică şi economică, cu efectul său cel mai vizibil – prosperitatea şi satisfacţia în viaţă. Demersul este gîndit în cheia unui ciclu lung economic de tip Kondratiev, teorie în care cred şi care are o puternică susţinere în evoluţia economică şi socială din ultimele sute de ani. Teoria despre care discutăm ne spune că un asemenea ciclu lung se desfăşoară într-o perioadă de 40-60 de ani şi se finalizează cu o criză structurală, profundă. Economia şi societatea îşi revin din aceste crize într-o nouă paradigmă, bazată pe noi descoperiri ştiinţifice şi tehnice. După fiecare asemenea criză, lumea a arătat altfel, datorită descoperirii automobilului, petrochimiei, comunicaţiilor la mare distanţă ş.a.m.d. Cum ultima criză structurală, cea din 2008, a început în America, ne vom referi în primul rînd la această ţară, ca o recunoaştere a rolului său aparte în acest ultim ciclu, 1950-2008.

După 1950, lumea şi America au început să arate altfel. Dolarul şi economia americană se aflau în prim-planul relaţiilor comerciale şi economice internaţionale. Începea o perioadă de maxim avînt economic, în care visul lui Keynes, al pietrelor transformate în pîine, începea să prindă contur. Şi, într-adevăr, cu dolari s-au reconstruit Europa şi Asia îndepărtată. Încet, dar sigur, America se aşază solid pe aceste două „picioare“ – geopolitice şi strategice. Folosinţa, prin expansiune, a banului, în general, şi a dolarului, în special, avea să continue pe tot parcursul secolului al XX-lea. Cea mai mare îngrijorare era legată de posibilitatea izbucnirii unui nou război nuclear, devastator. De aceea, deceniul 7 avea să fie cunoscut ca perioada Flower Power. Tinerii americani erau îngrijoraţi de ceea ce se întîmplă în jurul lor şi au oferit militarismului american o soluţie – folosirea florilor în loc de arme. Şi efectele în timp se va vedea că vor fi conforme. America va căuta alte soluţii pentru afirmarea puterii sale. Cea mai importantă va fi strălucirea. Cu timpul, zeci de state ale lumii vor trece la sistemul politic al libertăţilor, convinse nu de armele, ci de strălucirea Americii.

Perioada Flower Power i-a învăţat pe americani – aşa cum spuneam – că adevărata putere nu se cîştigă numai cu arma în mînă şi că trebuie să fie căutate alte soluţii pentru afirmarea supremaţiei. Şi, sub această presiune, se va naşte un nou concept – acela de soft power, mult vehiculat azi de către geopoliticieni. Nu există, probabil, în istoria omenirii, o generaţie tînără a vreunei ţări care să fi manifestat cu atîta putere împotriva unui război, aşa cum au făcut-o tinerii americani împotriva războiului din Vietnam. Dorinţa de pace şi presiunea pentru afirmarea deplină a libertăţii nu s-au manifestat niciodată cu atîta putere (poate doar în fostele state socialiste, la căderea comunismului), aşa cum s-a văzut la Woodstock. Organizatorii şi-au dorit „trei zile de muzică şi pace“ şi au obţinut un uriaş simbol al păcii şi al libertăţii. Cu o noapte înainte de începerea festivalului, dîndu-şi seama de numărul mare de participanţi, au pus să se taie gardurile care împrejmuiau zona, într-un gest, repetat apoi, cu altă ocazie, pe care o vom evoca în final. Firma care a tăiat gardurile s-a chemat UAW/MF (în engleză: Up Against the Wall Motherfuckers). De altfel, motivul căderii şi al desfiinţării zidurilor va prinde rădăcini. Să ne amintim doar clipul unei melodii a epocii, a formaţiei Pink Floyd, vizualizat ca un dans al ciocanelor – de neuitat... La Woodstock au venit un milion de oameni şi alte trei sferturi de milion au fost nevoiţi să facă drumul întors. Au cîntat pentru pace şi libertăţi Joan Baez, Santana, Janis Joplin, The Who, Joe Cocker, Jimi Hendrix şi mulţi, mulţi alţii... Imaginile cu tinerii participanţi sînt unice şi edificatoare. Mişcarea hippie se va desprinde, tot atunci, ca o formă extremă de protest împotriva oricărei urme de civilizaţie.

În deceniul următor, tinerii în c... gol de la Woodstock îşi vor aşeza această parte a corpului pe fotoliile înalte ale administraţiei, armatei, serviciilor secrete, politicii şi economiei americane. Ei vor conduce, în anii ’80, ministere, companii, firme naţionale şi transnaţionale. Nu întîmplător, deceniul acesta este unul al maximei deschideri şi generozităţi. Prin simbolul dărîmării zidurilor, America se transformă, dintr-o putere închisă, hard, mereu pregătită de război, într-una deschisă, cu o diplomaţie în permanentă ofensivă, în sprijinul libertăţilor. În acelaşi timp, nu ezită să-l bombardeze pe Gaddafi, în timp ce Europa îi făcea curte. Din punct de vedere politic, acest deceniu va sta sub semnul republicanismului conservator şi al lui Ronald Reagan. Pe baza programului său politic, economia este profund liberalizată. Începe marele dans al dolarului american. Scăderea impozitelor şi reducerea, la cote joase, a dobînzilor bancare au încurajat efortul investiţional. Se naşte o nouă doctrină economică – aceea a economiei ofertei, care împinge lumea către consum. Consumatorul – omul liber, aflat în căutarea libertăţii şi a oportunităţilor – este personajul principal al epocii. Visul frumos al liberalismului clasic, început cu Adam Smith, devenea fapt cotidian. În anii ’80, America şi lumea capitalistă strălucesc. Ţara aproape că îşi dublează populaţia, în intervalul 1960-2010, de la 180 la 310 milioane de locuitori. PIB-ul creşte uluitor, de 30 de ori, de la 0,5 trilioane de dolari, în 1960, la 15 trilioane de dolari în 2010. În aceeaşi perioadă, speranţa medie de viaţă a unui american creşte de la 70 la 80 de ani (vezi Université de Sherbrooke, Perspective Monde – SUA, www.perspective.usherbrooke.ca). Pentru aceşti oameni, a avea în familie patru generaţii, pînă la strănepoţi, devine un fapt obişnuit al unei vieţi lungi.

Anii ’80 au însemnat nu numai frumuseţea muzicii disco, ci şi cea mai înaltă rată de creştere a PIB. Venea vîntul schimbării (ce melodie au Scorpions! – „Wind of Change“). În 1984, PIB-ul Americii a crescut cu 7% (www.perspective.usherbrooke.ca). Acesta a fost vîrful ciclului Kondratiev, despre care discutăm. Politicile liberale îşi făceau efectul. Economiştii ofertei, în frunte cu Laffer, aveau dreptate, oamenii sînt fiinţe raţionale şi, deci, firmele şi indivizii au comportamente raţionale. Pieţele şi pieţele financiare devin zeii economiei globale. Revoluţia conservatoare din SUA va fi susţinută şi de Partidul Conservator din Marea Britanie, prin Margaret Thatcher. Într-o lume fără ziduri, în care tot mai multe state aderă la normele de comerţ liber, capitalismul se afirmă ca alternativa cîştigătoare. Cînd a încercat un minimum de reforme, URSS s-a prăbuşit sub propria neputinţă. Era un proiect de lume eşuat, încremenit în frig, întuneric şi lipsuri. Engels a avut dreptate cînd a atenţionat, în mod voalat, cu mult timp în urmă, în Anti-Dühring, citînd un autor al vremii, că „trei mari piedici stăteau, după părerea sa, înainte de toate, în calea reformei sociale: proprietatea privată, religia şi forma existentă a căsătoriei“ (K. Marx, F. Engels, Opere, vol. 20, Anti-Dühring, Editura Politică, 1964, p. 260). Comunismul nu a putut trece peste aceste obstacole, cu tot setul de operaţii pe care liderii săi au crezut că le pot face pe creierul uman. Omul aşa a fost creat şi aşa a rămas, trecînd, iată, zîmbind – aşa cum le plăcea liderilor săi să spună – peste o epocă şi peste cea mai mare utopie creată vreodată.

Ca optzecist convins, spun că datorăm mult generaţiei Woodstock. Numai ei ar fi putut imagina o lume în care comunismul să cadă fără să se audă un foc de armă. Este vorba, aici, de un efect maxim al unui context politic, economic şi societal pe care l-a descris, atunci, John Lennon: „I’m dreamer but I’m not the only one.“

Spre finalul acestui ciclu Kondratiev, lumea a intrat în secolul XXI şi s-a schimbat mult. Potenţialitatea izbucnirii unui război planetar pe motive de doctrină politică diferită este mult scăzută. Arma care este moneda a evitat folosirea celorlalte arme – cele nucleare. Numai că, aşa cum este şi firesc, are şi ea neajunsurile sale – minore, în comparaţie cu celelalte. Criza din 2008 încheie un ciclu spectaculos în istoria omenirii, un ciclu care a stat sub semnul dărîmării blestematelor de ziduri şi pe parcursul căruia pare să se cristalizeze un drum comun al omenirii, spre cîteva valori comune, între care regină este libertatea.

Amintesc, în încheiere, cuvintele preşedintelui Reagan, rostite în 12 iunie 1987, la Zidul Berlinului: „General Secretary Gorbachev, if you seek peace, if you seek prosperity for the Soviet Union and Eastern Europe, if you seek liberalization, come here to this gate, Mr. Gorbachev, tear down this wall!“

Dorel Dumitru Chiriţescu este profesor de economie la Universitatea „Constantin Brâncuşi“ din Tîrgu Jiu. În 2010, a publicat cartea A treia Romă. Despre capitalism, America şi criza din 2007, Editura Academică Brâncuşi.

Foto L. Muntean

Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.
969 15 Banu1 jpg
„Eu, eu, eu… ce plictis” (Cioran)
Eul e pernicios cînd se constituie în focar prioritar al artei, dar el nu intervine monoton, căci manifestările îi sînt multiple și ele reclamă evaluări diverse.
969 16 sus coperta Romila jpg
Bacovia, prima „viață”
Cîteva lucruri evită să facă autorul cu subiectul său și cred că ele sînt esențiale pentru o reușită a genului.
969 16 jos coperta Marius jpg
Riscul de a citi
Citind Lolita în Teheran rămîne prima carte care dezvăluia riscurile de a citi literatură occidentală într-o țară fundamental islamică.
p 17 jpg
Dubla doi
Regizorul Michel Hazanavicius și-a făcut o reputație (pompată, trebuie spus) din voluptatea cu care pastișează mituri ale cinema-ului.
969 17 Breazu jpg
Forme și fonduri
Foarte probabil că acesta este motivul pentru care Stumpwork poate fi tot ceea ce a fost anul trecut New Long Leg, dar este încărcat, pe fond, cu mai multă autonomie, cu mai mult spațiu, cu mai multă atmosferă.
p 23 Intilnirea golului plin cu plinul gol, 1959 jpg
„Arca lui Noe“ și bestiarul braunerian
De la începuturile creației lui Victor Brauner pînă la ultima serie de lucrări consacrată Mitologiilor și Sărbătorii Mamelorîn anul 1965, opera sa este traversată de reprezentări ale păsărilor și animalelor.

Adevarul.ro

politisti
Rămânem fără polițiști. Locurile la Școlile de Agenți, neocupate. SNPPC: „Puteți stinge lumina!“
Pentru prima dată în istorie nu se vor ocupa locurile la Școlile de Agenți de Poliție din MAI. Semnalul de alarmă este tras de SNPPC, în condițiile în care nici posturile cu încadrare din sursă externă nu au prezentat interes.
mic dejun foto pixabay
Două obiceiuri de dimineață care afectează sănătatea organismului
Sănătatea stomacului nostru este vitală, iar mai mulți experți susțin că oamenii își fac rău cu anumite obiceiuri.
niculae badalau foto marian iliescu
De ce cere DNA arestarea lui Bădălau. Culisele anchetei
Potrivit anchetei desfășurate de procurorii DNA, Niculae Bădălău s-ar fi folosit de funcția de la Curtea de Conturi pentru a obține contracte cu primăriile din Giurgiu și Teleorman pentru firmele pe care le deține.

HIstoria.ro

image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.