Polona...tot română, dom'le...

Radu Adrian MOLDOVAN
Publicat în Dilema Veche nr. 514 din 19-23 decembrie 2013
Polona   tot română, dom'le    gif

Textul pe care-l puteţi citi mai jos a cîştigat concursul de reportaj „Polonia pe fundal“ organizat de Institutul Polonez de la Bucureşti. La concurs au fost primite 14 texte, dintre care două n-au fost încrise, deoarece nu întruneau condiţiile prevăzute de regulament. Autorii lucrării cîştigătoare cît şi cei trei participanţi cărora li s-au acordat menţiuni vor fi recompensaţi cu premii constînd în cărţi şi albume de muzică poloneză. Pentru textul cîştigător, motivaţia deciziei juriului a fost că „lucrarea conţine un episod de viaţă autentică, o experienţă personală trăită într-un mediu polonez, relatată într-un limbaj viu, cu umor, textul demonstrînd un bun simţ al detaliilor.“

Dacă iei rapidul de două şi-un sfert din Praga înspre slovacul orăşel Zilina, dar atenţie! te scobori la graniţa cu leşii, ai timp să prinzi ultima legătură, neferoviară de altfel, înspre Cracovia. Adică ai timp să întrebi la ceheştile informaţii turistice din gară încotro e graniţa propriu-zisă, dacă se poate trece pe jos şi dacă autogara de care ai auzit nu e cumva doar un zvon. Ai, de asemenea, timp să aştepţi răspunsul în englezeşte şi să mulţumeşti, amabil şi stîlcit, în ceheşte. Ai timp s-o iei la pas, să treci oarecum circumspect hotarul natural – acel pîrîiaş cu peştişori cît degetul adunaţi sub cascadă – şi să sui nişte serpentine molcome ca firea polonezilor de şes. În fine, ai timp să te vezi în sfîrşit în Polonia, în vîrful oraşului de graniţă; să reuşeşti să opreşti doi-trei oameni surprinşi de-o surprinzătoare ploaie de vară, ca să te lămureşti unde e pînă la urmă promisa autogară. N-ai timp să împaci direcţiunile, dar mai ai timp să mergi pe intuiţie. Adică înainte. Şi într-adevăr, dacă o ţii drept şi dacă microbuzul nu s-a umplut pînă la sosirea ta, astfel plecînd mai devreme de şapte jumătate, zăreşti maşina aşteptîndu-te, iar pe şofer îl vezi inspectînd roţile cu piciorul şi fumînd ultima ţigară înainte de ultima cursă din această seară.

Noi am prins această mitică legătură pentru Cracovia şi ne-am spus că nu poate fi vorba de noroc: trebuie că cehii şi polonezii s-au vorbit între ei întru binele călătorului internaţional. Am chicotit apoi îndelung la gîdilelile acestei idei trăsnite şi, bucuroşi de bafta avută, am ocupat două locuri destul de în faţă. Maşinuţa s-a pus neîntîrziat în mişcare. Drepţi în scaun de atîta entuziasm, ne-am pus pe întors capul dintr-o parte-n alta, cu atenţia suricatelor-santinelă. Pe geam rulau colinele poloneze, ample şi verzi ca iarba care le acoperea. Pînă la prima staţie n-a fost mult. Acolo a urcat un domn care, după ce a dat noroc cu şoferul şi şi-a plătit biletul cu monede dinainte numărate – a fost evident –, i s-a adresat doamnei care şedea în rîndul din faţa noastră: „Pojma jezjio cija?“ Doamna l-a poftit să „jeazjeje“ şi el acolo aşa, iar noi, prompţi şi categorici, am tras cu mîndrie concluzia de rigoare: poloneza... tot română, dom’le... Apoi, imitînd prin şuşoteli curiosul accent, ne-am amuzat înfundat de această aproximativă coincidenţă lingvistică, pînă ce, la următoarea oprire, o doamnă, dornică să împlinească o simetrie a personajelor din această poveste, a urcat şi, în timp ce maşina pornea din nou la drum, l-a întrebat politicos pe domnul din dreapta noastră, faţă: „Iest voie ji mie ace?“ Gluma noastră de mai devreme se îngroşa. Asta iarăşi a sunat aproape ca-n româneşte. Ne-am promis că pînă la sfîrşitul şederii în Polonia verfificăm teoria care, dacă adineaori ne-a părut hilar de falsă, acum, iată, ameninţa să devină năucitor de probabilă.

Cracovia ne-a găzduit trei zile. Noi am fost, cred, doi oaspeţi care s-au ridicat la înălţimea primirii: am luat mai mult decît puteam duce, dar (aşa e cu oraşele astea) n-am putut lua tot ce ni s-a oferit. Experienţa noastră a fost totuşi un tot – de la haihuilul pe străzi pînă la căutarea unor locuri precise, trecînd prin rătăceli scurte (asta ni se întîmpla de obicei prin jurul prînzului) şi prin învîrtiri în cerc pentru care nu ai nevoie decît de o hartă şi de două păreri. Seara, după umblet, obişnuiam să ne oprim pentru o bere la un local ce ne cucerise încă din prima zi cu numele lui complicat: începea cu „p“ şi conţinea un număr considerabil de „j“-uri. Drept care i-am zis cum am ştiut noi mai bine: „La pijamale“. Aici ceream două drafturi de Litovel (Litoral dacă ne-ntrebaţi pe noi) şi, eventual, cîte o votcă, musai recomandată de barmaniţa care trebuie că se pricepea. Apoi, înainte de plecare, ieşeam în faţa localului pentru o ţigară, fumatul fiind nepermis în toate restaurantele, băruleţele şi cafenelele cracoviene. Am înţeles că doar în „Dekanat“ se fumează. N-am putut totuşi să ne prezentăm acolo pentru atîta lucru.

Din Cracovia voiam să ajungem la Berlin. Am studiat cu doamna de la recepţie ofertele companiilor de transport şi, înspre îngrijorarea ei, am ales autostopul. Ne-am luat la revedere, nu înainte să ne promită că ne ţine camera, aşa, în caz că încercarea noastră urma să eşueze. La periferia oraşului, pe şoseaua ce leagă Cracovia de Wroclaw semnele erau bune: două tinere, cu rucsaci în spate, aşteptau şi ele „la ocazie“. Le-am întrebat încotro merg, iar ele ne-au răspuns scurt şi încîntat: „To Spain.“ Ei, şi noi să nu ajungem pînă la Berlin? Două minute mai tîrziu ele plecau cu întîia maşină oprită. Ne-au lăsat cartonul lor cu Wroclaw, iar în scurt timp o dubiţă a tras pe dreapta. Am pus rucsacii în spate şi, dînd să ne-aşezăm pe scaunul dublu din faţă, am văzut că acesta era ocupat cu tot felul de mărunţişuri. Asta era şansa. L-am întrebat pe şofer: „Pojma jezjio cija?“ El s-a scuzat grăbit, a eliberat scaunul şi ne-a invitat să ne-aşezăm. Ei? Apoi am demarat. Drumul continua. 

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Oamenii lui Putin, amenințări cu ce de-al Treilea Război Mondial dacă Ucraina folosește arme occidentale pentru a lovi Rusia
Un aliat al președintelui rus Vladimir Putin a lansat un avertisment grav asupra posibilității unui al Treilea Război Mondial, în cazul în care Ucraina va folosi armele furnizate de Occident pentru a lovi teritoriul rus.
image
Ce șansă are un dependent de alcool să trăiască o viață normală. Psihiatru: „E un proces greu și de durată“
Consumul de alcool a fost mereu o reală problemă a societății, susțin cadrele medicale. Dependența de alcool, un fenomen care se răspândește constant, afectează tot mai multe vieți.
image
„Rețea” de nași, fini, afini și prieteni ai lui Andrei Volosevici, primarul Ploieștiului, plătiți regește din banii publici
Presa din Prahova a dezvăluit că peste un milion de lei din bugetul ploieștenilor a fost utilizat de Primăria Ploiești și instituțiile subordonate pentru plata salariilor, primelor, sporurilor și indemnizațiilor acordate rudelor și prietenilor primarului Andrei Volosevici în anul fiscal 2022.

HIstoria.ro

image
Un asalt dincolo de orice imaginație, în „Historia” de mai
„Un asalt îndrăzneţ, dincolo de orice imaginaţie“. Așa a numit Churchill operațiunea de salvare a lui Benito Mussolini din hotelul Campo Imperatore, în ziua de 12 septembrie 1943. Dosarul de luna aceasta este dedicat unui raid ca în filme, prezentat pas cu pas. Revista vă așteaptă și cu alte surpri
image
Spitalul de la Palatul Regal: Regina Maria, „mamă a răniţilor”
Regina Maria începuse, încă din anii neutralităţii, un plan de susţinere al războiului din punct de vedere sanitar şi medical, bazându-se pe experienţa – ce-i drept, mai redusă – din timpul războiului balcanic.
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.