Poezia e artă de familie şi e la Bistriţa

Publicat în Dilema Veche nr. 440 din 19-25 iulie 2012
Poezia e artă de familie şi e la Bistriţa jpeg

 - după Festival -

E absolut miraculos cum pot cinci oameni să transforme un oraş întreg, dacă-şi pun tot sufletul în chestia asta. Şi e cît se poate de limpede că echipa de proiect a Festivalului de poezie şi muzică de cameră de la Bistriţa (adică Dan Coman, Marin Mălaicu-Hondrari, Ana Toma şi Camelia Toma), plus directorul Festivalului (adică Gavril Ţărmure, preşedintele Societăţii de Concerte Bistriţa, care organizează Festivalul – de anul acesta în colaborare cu Muzeul Naţional al Literaturii Române) îşi pun absolut tot sufletul în minunea numită Poezia e la Bistriţa. Ca să înţelegeţi cît de transformat e oraşul din nordul Transilvaniei în zilele astea (adică între 12 şi 15 iulie, în cele patru zile ale festivalului), ajunge să vă amintesc de doamna în etate, cum spun încă ţăranii ardeleni, care, văzîndu-ne pe Sebastian, Camelia şi cu mine că sîntem mai rătăciţi în realitatea bistriţeană, ne-a abordat constatativ: „A, deci sînteţi veniţi pentru festivalul de poezie? Păi mergeţi binişor pînă în capătul pietonalei, acolo ţineţi strada pe partea dreaptă şi o să vedeţi imediat Sinagoga unde citesc poeţii, sînt afişe mari în faţa ei, musai s-o vedeţi“. Sau de chelneriţa de la Old House, care, văzîndu-ne tricourile inscripţionate cu logo-ul festivalului, a exclamat cu o tristeţe simpatic neprofesională: „Uf, n-o să prind nici o zi de lecturi, avem program prelungit din cauza Zilelor Oraşului...“ Senzaţia era că aproape toată lumea ştia despre poeţii veniţi pentru cîteva zile în oraş, aşa încît nu m-ar fi mirat prea tare dacă aş fi dat pe vreo străduţă din preajma Ansamblului Sugălete de vreun bistriţean recitînd molcom mantre din cartea Alcool a lui Ion Mureşan, cam în felul în care se spune că ţăranii florentini îşi mînau vitele recitînd terţine din Divina Comedie. E adevărat, n-am dat peste bistriţeanul acela; însă asta nu înseamnă că Gavril Ţărmure, Coman & Mălaicu plus Tomele fragede (ca să facem aluzii la un alt poet ardelean numit Ion M.) nu-s pe cale să-l fabrice.

Pînă vor reuşi ei asta (curîndissim adică), iată, în corectă politic ordine alfabetică, lista invitaţilor – exemplară, ca în fiecare an: Irina Bruma, Ruxandra Cesereanu, Nichita Danilov, Andrei Dósa, Ana Dragu, Domnica Drumea, Andrei Gamarţ, Sorin Gherguţ, Doina Ioanid, Claudiu Komartin, Ioan Moldovan, Ion Mureşan, Radu Niţescu, Aurel Pantea, Marta Petreu, Robert Şerban, Olga Ştefan, Radu Vancu, Alex Văsieş, Elena Vlădăreanu. În plus faţă de ediţiile anterioare, poeţii au avut ca invitat un prozator – iar sorţii au decis că, de data aceasta, cel mai pun prieten al poeţilor dintre prozatori este Alexandru Vlad. Aşa încît Ploile amare, romanul lui Alexandru Vlad apărut anul trecut la Editura Charmides, cîştigător al Premiului Uniunii Scriiitorilor din România pentru proză, a fost lansat de Ion Mureşan, Alexandru Uiuiu şi Ovidiu Pecican alături de deja tradiţionalele lansări ale cărţilor recente ale poeţilor invitaţi la festival – adică, la această a patra ediţie, de Păzitoarea Anei Dragu (apărută tot la Charmides), de Gringo, debutul atît de promiţător al lui Radu Niţescu (Casa de Pariuri Literare), de Apocalipsa după Marta, antologia Martei Petreu din seria de autor de la Polirom, başca de, iertat să-mi fie, Frînghia înflorită a subsemnatului (publicată de Casa de editură Max Blecher).

Tot tradiţional e deja şi dialogul poetic din Plan B Club Cafe, în cadrul căruia cîţiva scriitori seniori sînt invitaţi să vorbească despre orice ar considera plăcut sau măcar necesar, de la chestiuni de poezie la chestiuni de viaţă şi viceversa. Anul trecut, poeţii invitaţi la confesiune & bavardaj au fost Emil Brumaru şi Ion Mureşan – şi, cunoscută fiind faconda lui Muri, a fost cu atît mai uluitor să constaţi că, practic, poetul clujean n-a avut nici o şansă în faţa vervei lui Emil Brumaru, care a vorbit torenţial şi hipnotic despre imponderabilele atît de grele din care se alimentează marea lui poezie. Anul acesta, confesivii & bavarzii au fost trei la număr – Nichita Danilov, Ioan Moldovan şi Aurel Pantea. S-au spus, fireşte, şi anul acesta lucruri cu adevărat importante – de n-ar fi să amintesc decît de răspunsurile la şăgalnic-naiva întrebare venită de la Ovidiu Pecican, care, după ce trecuse bine de jumătatea întîlnirii, s-a ridicat din public şi i-a rugat pe cei trei poeţi să-i explice mai pe îndelete ce e poezia, căci dumnealui n-a înţeles chiar exact cam cu ce s-ar îndeletnici dînsa. Din cîte am văzut, şi întîlnirea de la ediţia trecută, şi cea ce la ediţia prezentă au fost înregistrate, ar fi o treabă într-adevăr bună să fie transcrise şi publicate, chiar s-au spus chestiuni remarcabile.

Şi, în fine, tot tradiţională e deja încheierea festivalului cu o şedinţă a Institutului Blecher, clubul de lectură condus şi moderat de Claudiu Komartin. Ajuns, după trei ani de existenţă, la a şaizecea ediţie, Institutul e deja o instituţie în sine – au trecut „pe la Blecher“, cum se spune, după calculele mele, spre o sută cincizeci de scriitori români de azi, din toate generaţiile literare, de la şaizecişti la post-douămiişti încă nedebutaţi. De data aceasta au citit Oana Văsieş şi Andrei Gamarţ.

Sigur, făcînd relatarea din punctul de vedere al unui poet (inevitabil egoist, fireşte), tind să las la urmă partea muzicală – în fond, să nu uităm că e vorba despre un festival de poezie şi muzică de cameră. Ca şi în anii trecuţi, muzicienii au fost excepţionali – recitalurile camerale au fost susţinute de ansamblul Remember Enescu (Corina Răducanu şi Eugen Dumitrescu), de pianistul Răzvan Dragnea (în a doua zi), şi de Ávéd Éva (pian) şi Kozma Péter (violoncel) în ziua a treia. Tot la secţiunea muzică trebuie neapărat listat şi miniconcertul susţinut de Andrei Gamarţ (la chitară, în calitate de compozitor şi textier) şi de Monooka, al cărei acompaniament vocal absolut răvăşitor a demonstrat încă o dată că e una dintre cele mai bune voci feminine pe care le avem.

În fine, ce n-a fost deloc tradiţional (adică a fost, ce mai încoace-încolo, revoluţia absolută a ediţiei) a fost transformarea festivalului într-unul de familie. După cum am mărturisit încă de la început, eu am venit cu Sebastian; Elena Vlădăreanu a venit şi ea cu micuţa Eva; Dan Coman şi Ana Dragu i-au adus şi ei pe Mara, Horia, Dudu şi Alexa; chestiune din care, vorba monşerului, două chestiuni rezultă. Mai întîi, douămiiştii îmbătrînesc şi ei, doamnelor şi domnilor. Apoi, şi abia asta-i cu adevărat important, rezultă că, aşa cum spune undeva unul dintre cei mai naivi invitaţi ai festivalului, poezia e artă de familie. Iată, aşadar, un posibil răspuns la atît de simpla şi infinit de complicata întrebare a lui Ovidiu Pecican referitoare la ce e poezia: singurele două lucruri care se ştiu sigur despre poezie e că e artă de familie şi că e la Bistriţa. Restul e tăcere. Deocamdată.

Radu Vancu este poet şi traducător, lector la Facultatea de Litere şi Arte din Sibiu.

Foto: Alexandru Vlad, by Karina Wechter-Ciuruş

974 16 Iamandi coperta jpeg
Pledoarie pentru revalorizarea arhaicului
Sîntem destul de receptivi la astfel de influențe, de care uneori nici nu mai sîntem conștienți.
p 17 2 jpg
Puzzle
Pe urmele ei, Serre-moi fort se dovedește un veritabil film de laborator, de joacă cu posibilitățile mediului
974 17 Breazu jpeg
Anatolia neopsihedelică
Iar peste toate astea stă vocea lui Gaye Su Akyol, versatilă și stăpînă pe situație.
p 23 Omul ideal, 1943 jpg
Victor Brauner – Alfa și Omega. Pictura în ceară și „desenul cu lumînarea“
În creația brauneriană a anilor 1943-1945, desenul incizat în ceară devine o imagine magică adecvată timpurilor moderne.
Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.

Adevarul.ro

image
Austria se opune aderării României şi Bulgariei la Schengen. Anunțul, făcut de ministrul de Interne
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a anunțat hotărârea definitivă a ţării sale de a se opune prin veto aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale.
image
A renunțat la „visul american” și s-a întors în România. Povestea pensiunii dintr-un cătun izolat în splendoare
După 26 de ani petrecuți în Statele Unite ale Americii, Virgil Marchiș s-a întors definitiv acasă, în Maramureș, unde și-a făcut o pensiune împreună cu femeia iubită. Spune că nu s-ar mai duce în America decât în vizită și doar alături de partenera lui.
image
Actori din Wednesday, despre filmările în România: „Nimic nu m-a pregătit pentru asta”
Câțiva dintre actorii străini din serialul „Wednesday” (Addams), producția filmată în România, care a avut cea mai bună lansare de pe Netflix, au vorbit despre experiența lor din țara noastră, într-un interviu pentru HotNews.ro

HIstoria.ro

image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.
image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.