Piaţa, tîrgul şi salonul – după Gaudeamus

Publicat în Dilema Veche nr. 563 din 27 noiembrie - 3 decembrie 2014
Piaţa, tîrgul şi salonul – după Gaudeamus jpeg

● Piaţa de carte este în declin – anunţă un studiu recent realizat de Federaţia Editorilor din România. Industria cărţii a ajuns la cel mai de jos nivel de după 1990. Multe edituri s-au închis pe fondul crizei economice. Cele rămase şi-au redus numărul de apariţii şi şi-au calibrat tirajele pentru a reduce eventualele pierderi. Transferul de bani între librării, difuzori şi edituri e tot mai anevoios. Ce mai spun statisticile – şi nu de azi, de ieri, ci de ani buni – e că se citeşte foarte puţin. La o carte pe an

România se plasează pe ultimul loc în Europa la consumul de carte. E, însă, şi loc de optimism. La Tîrgul de Carte Gaudeamus s-au înregistrat 117.000 de vizitatori, un record absolut. Asta e o mică mare victorie. Cifra de vizitare e o dovadă că măcar cei care mai citesc şi mai cumpără cărţi sînt, în continuare, interesaţi de lectură.  

● Dar succesul tîrgului de carte nu e un semn de sănătate al industriei cărţii: pofta nestăpînită de a cumpăra cărţi în cele cinci zile cît ţine festinul Gaudeamus e cam ca dezlănţuirea bulimică din timpul sărbătorilor de iarnă, de după o lungă perioadă de post. Bine ar fi să consumăm mai mult, dar echilibrat şi pe tot parcursul anului. Pentru edituri, tîrgul de carte înseamnă o oportunitate de business, şansa unei infuzii rapide de capital, spre sfîrşitul anului, cînd vine scadenţa pentru multe dări. Pentru librării – instituţii de bază într-o piaţă de carte care funcţionează normal –, tîrgul de carte înseamnă şi o scădere semnificativă a încasărilor. 

● Cel puţin la Bucureşti, pare că trăim în doi timpi. Respirăm adînc de două ori pe an. O dată vara, la Bookfest, şi încă o dată la sfîrşit de toamnă, la Gaudeamus. În rest – apnee. Editurile mari par să-şi fi reglat şi ele tirul în funcţie de aceste două momente de vîrf şi publică cea mai mare parte a titlurilor noi în prag de concedii sau fix înainte de sărbători. Gaudeamus, mai bine plasat în agenda culturală, căci, fiind organizat la sfîrşit de an, acoperă toată producţia literară, e mai atrăgător şi, cu siguranţă, mai influent. Dar Bookfest şi Gaudeamus sînt, amîndouă, mai degrabă „tîrguri de cărţi“, decît tîrguri de carte. Se vînd cărţi en detail, cărţi en gros, dar se vinde, cu orice preţ. Superlibrării, bazar de cărţi, mall de tipărituri, accentul cade pe comerţ, nu pe carte. M-aş bucura dacă măcar unul dintre „tîrguri“ s-ar transforma în salon şi s-ar concentra pe autori, pe idei, pe lectură, şi nu pe succesul comercial imediat.  

● Invitat de onoare la această ediţie Gaudeamus a fost Federaţia Rusă. Marea literatură rusă e, evident, binecunoscută în România. Autorii clasici, Tolstoi, Dostoievski, Cehov etc. etc. sînt publicaţi în numeroase ediţii. Dar cititorii din România descoperă abia de puţină vreme literatura contemporană. Şi ce bogăţie! Ce moment mai bun să descoperi „noul roman“, „noul realism“, tocmai într-un moment de criză a relaţiilor dintre Europa şi Rusia. Ce bucurie să-i vezi la Bucureşti pe combativul Zahar Prilepin sau pe „mama“ literaturii ruse contemporane, Elena Shubina! 

● Despre cărţile digitale se vorbeşte cam de un deceniu. Cel mai adesea, în termeni nu prea elogioşi. O să distrugă cultura scrisă! O să anihileze cărţile, aşa cum le ştim – spun pesimiştii. Statisticile de pînă acum arată însă că, la nivel mondial, volumul de tipărituri e în creştere continuă şi că, deşi lectura digitală începe să capete amploare, nu a reuşit încă să devină un fenomen cu adevărat semnificativ pe piaţa de carte. Decît, poate, în SUA, acolo unde piaţa cărţii digitale a depăşit cifra de două miliarde de dolari. Avem de ce să ne temem? Ce au de făcut editorii pentru a se adapta acestei noi provocări? La Gaudeamus am întrebat cîţiva directori editoriali dacă mai cred în cartea tipărită. Răspunsul unanim a fost „da“. Chiar dacă editurile generaliste importante publică, de doi-trei ani, şi ediţii electronice ale cărţilor din portofoliu, chiar dacă între timp au apărut şi edituri care publică exclusiv în format digital, acest segment e încă nesemnificativ. Încă n-a sosit vremea cărţilor digitale, ele încă nu reprezintă cu adevărat o miză în România.  

Şi, în nici un caz, nu reprezintă o ameninţare pentru tipărituri. Ba, dimpotrivă, ar putea fi un factor de creştere pentru anumite nişe, pentru cărţi de specialitate, în mod deosebit.  

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: „Povestea Casei Paleologu”, un eseu despre educație
Editura Fundației Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectuală semnată de Theodor Paleologu și, totodată, un eseu despre educație și un manifest pentru inițiativele independente în acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semnează un eseu despre educație și modul în care o practică de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a pătrunde în universul istoriei culturale a cunoscutei clădiri din strada Armenească 34, construită în 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, şi Emilia, cea de-a treia lui soție, un parcurs creionat din povești recuperate și amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Granițe
Începînd cu această ediție, deloc întîmplător intitulată „Granițe”, antologia „KIWI” (Editura Polirom, 2022) oferă un cuprins internațional.
946 17 Morozov jpg
Bărbatul care iubea femeile
Cîteva femei devin materie literară pură, ajungînd să umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autoficțională care e viața scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzicală a lui Boiangiu are cîrlig – e un LP cu multe ricoșeuri tematice, sărind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner – Totul în tot sau marea metamorfoză
Așezarea pe soclul tabloului a sculpturii care înfățișează varianta tridimensională a unui segment din pictură demonstrează intenția artistului de a crea o operă susceptibilă să sugereze un spațiu în care exteriorul (sculptura) și interiorul (tabloul) sînt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?