"Perfecţiunea moţăie în memoria noastră pasivă"

Publicat în Dilema Veche nr. 109 din 23 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

interviu cu Nora IUGA La începutul anului, revista Cuvîntul a acordat Premiul pentru Cartea de Poezie a anului 2005 volumului Norei Iuga Fetiţa cu o mie de riduri (Editura Cartea Românească), iar săptămîna trecută, în nr. 3-4 al Bucureştiului Cultural, suplimentul revistei 22, mai mulţi critici literari au votat acelaşi volum în cele mai bune cinci cărţi de poezie ale anului trecut . Pe măsură ce îmbătrîniţi, vitalitatea dvs. creşte. Asta nu vă sperie chiar deloc? Ştiu şi eu? Mă gîndesc că, dacă miliardarii se tem cel mai mult de hoţi, prin analogie, cu atîta viaţă în mine, în mod normal ar trebui să-mi fie frică de moarte, nu? Cînd mai trăia mama şi avea vîrsta mea de acum, mă miram de cîte ori rîdea - şi rîdea mult -, pentru că eu credeam că bătrînii sînt conectaţi continuu la moarte, pe deplin conştienţi că scurtcircuitul se poate produce în orice secundă. Dar aici intervine un mic paradox. Uneori îmi închipui că sînt un balon şi viaţa asta toată intră în mine. Cîţi metri cubi de aer, de hidrogen, de heliu, pentru o biată piele subţiată! Şi deodată poc! - dar nu simţi propria ta explozie, n-ai timp s-o simţi. Cred că aşa o să fie. Aţi mărturisit că romanul Sexagenara şi tînărul este 90% biografie, aţi intitulat o carte Lebăda cu două intrări, aţi afirmat de-a dreptul că v-a plăcut enorm să faceţi dragoste şi că orice comunicare puternică cu un bărbat, indiferent de vîrstă, o simţiţi erotic. De obicei, erotismul jenează, la dvs. pare firesc. Ce ştiţi dvs. şi noi nu ştim? Ştiu sigur, pentru că am descoperit cu propriul meu trup, că iubirea e Dumnezeu. Aici nu mai încape nici o ambiguitate, nici o aproximaţie, nici o nuanţă. Să fie clar, cînd spun asta nu mă refer la iubirea de mamă, de frate sau de patrie... Mă refer chiar, şi numai, la iubirea dintre bărbat şi femeie, despre care Angela Marinescu spune "vai, ce lucru oribil! ", iar eu văd fervoarea îndrăgostitului şi inspiraţia poetului suprapunîndu-se perfect ca jumătăţile unui fruct rotund - nimic altceva decît reîncarnarea stării de graţie, menită să ne aducă aminte că sîntem cetăţeni ai Edenului şi tînjim să ne repatriem. Cum să nu rîdă ei de mine, cînd eu însămi rîd de mă prăpădesc! Sigur că sînt ridicolă; dar uneori mie îmi place să fiu ridicolă, e şi ăsta un act de curaj - curajul de a-ţi arăta natura în superba ei alteritate. Aşadar, ce pot să fac? Sînt ca adolescenţii; clocotesc de entuziasm. Port un zeu în mine, parcă aşa se traduce asta: permanent sînt îndrăgostită fără obiect, trăiesc la modul frenetic intensitatea distanţei, a lipsei de finalitate care potenţează dorinţa. Practic nu am nici un merit. Pe lumea asta totul se poate reprezenta şi substitui. Cred că instinctul meu erotic este extrem de inteligent, de adaptabil; cînd i-a paralizat mîna dreaptă a început să scrie cu stînga. În locul unui bărbat se poate iubi un mesteacăn sau o broască ţestoasă numită Goldie; cînd atingi frunza să simţi mîna lui, cînd atingi piciorul broaştei să simţi o distanţă lungă, o sosire tîrzie... În termenii erotismului, care sînt diferenţele dintre o carte tradusă faţă de o carte scrisă de dvs.? Dacă privesc scrisul ca pe un act erotic, mă asigur tot mai mult că el chiar asta este. Orice vărsare în celălalt presupune o acumulare de substanţă care trebuie să ne scoată din noi şi să ne toarne în altcineva. Între donator şi primitor se creează mereu un cîmp magnetic dătător de plăcere. Senzaţia e mai intensă cînd îmi scriu propria carte. Simplificînd, traducerea e un act cu prezervativ. Scrisul personal nu suportă protecţia. E pe propria răspundere. Are Dumnezeul lui, ca beţivii, ca nebunii. De ce seduce naturaleţea? Pentru că e mai generoasă decît toleranţa sau mila. Naturaleţea le îngăduie celor de la galerie să se simtă egali cu idolul lor şi, în consecinţă, să-i atingă performanţa. În general ne dăm în vînt după idolii care-şi etalează slăbiciunile în public. Sub fotografiile lor sîntem gata să scriem Ecce homo şi să ni-i facem modele. Sînt periculoşi naturalii aceştia; îşi dau seama curînd cît de profitabilă e naturaleţea şi încep s-o speculeze. Îi ştiu bine, nu mă întreba de unde! Borges spunea că oglinzile sînt sinistre pentru că multiplică gesturi inutile. Dvs. spuneaţi undeva că oglinda e o convenţie . Fără îndoială că gesturile sînt prelimbajul nostru de bază, paleolimbajul redus la posibilităţile trupului, aşadar simplu şi primitiv. Ce curios că recurgem la el mereu cînd cuvintele ne sînt insuficiente. Gesturile sînt mult mai cinstite decît cuvintele. Uneori mă gîndesc că aşa cum săpunurile, parfumurile şi toate produsele cosmetice ne ascund mirosul specific şi ne împiedică să ne găsim pereche potrivită adulmecîndu-ne, la fel şi cuvintele ne ascund gesturile, cinstitele, spontanele gesturi ale tandreţii barbare despre care nu prea mai ştim nimic. Culmea, mie nu gesturile mi se par inutile, ci cuvintele, cînd prea multe şi de prisos, cînd insuficiente! În ambele cazuri trebuie să apelăm la gesturi, aşa cum nişte alpinişti ajunşi pe Nanga-Parbat au fost salvaţi cu ajutorul unui aparat Morse pentru că telefonul mobil nu avea semnal... Oglinda e o convenţie în măsura în care şi ceasul şi calendarul sînt convenţii. Dacă nu s-ar fi inventat toate grozăviile astea indispensabile, probabil că bătrîneţea nici nu ar fi existat. Ar fi fost doar o indispoziţie sau o oboseală şi, în cele din urmă, am fi avut vîrsta pe care ne-o simţim, nu cea pe care o socotim sau ne-o vedem.Ştiu că aţi vrut să vă faceţi actriţă . Am visat scena o viaţă întreagă. Părinţii m-au păzit cu cerbicie de rampa după care tînjeam, de costum, de machiaj, de mască, reprezentînd pentru mine mereu faţa mea cea mai ascunsă şi adevărată: balerină, actriţă. Sînt sigură că acel gheizer subteran, în punctul acesta fusese programat să ţîşnească, dar dacă n-a fost lăsat, ce şi-a zis: Vă arăt eu vouă, găsesc eu ceva la schimb de-o să rămîneţi cu gura căscată! Şi m-am văzut proiectată pe scena poeziei. Nu cea din creierul meu, nu cea mîzgălită pe dosul facturilor Romtelecom sau Electrica, nu cea învîrtită pe toate feţele în maşina de scris Adler din 1931, nu, ci chiar pe scîndura vie, halucinantă, m-am pomenit, în faţa rampei, îmbibată de inconfundabilul ei miros de lemn, de praf, de vopsele... Am apărut în faţa publicului la Viena, la Teatrul "Odeon", la Teatrul Mare din Struga, pe scena Ateneului Român şi mi-am spus poemele, propriile poeme. Deci n-am pierdut scena, altceva am pierdut. Am pierdut şansa de a lăsa, în memoria acelui public care mă cunoaşte abia acum, portretul artistului la tinereţe. Ca şi precedentele volume, şi Fetiţa cu o mie de riduri e dificil de clasat ca gen. Ce înseamnă literatura marca Nora Iuga? "Marca Nora Iuga", zici! Ador chestia asta. Lasă-mă să-mi savurez orgoliul. Ei bine, cred că nimic nu mă fascinează mai mult decît limbajul gîndului fără cîrlige de rufe, în voia vîntului suflînd din prăpăstii, torentul verbal bolborosind fără gură cum numai Joyce, Beckett, Jelinek şi... Nora Iuga, de ce nu!? Ascultă un fragment din Lebăda cu două intrări: "cette corespondence tr

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.