„Percep subiectul Holocaustului în literatură cu reticență”

Claudia TOIA
Publicat în Dilema Veche nr. 374 din 14-20 aprilie 2011
„Percep subiectul Holocaustului în literatură cu reticență” jpeg

- Norman MANEA în dialog cu Paul BAILEY -

Pe 30 martie, cu sprijinul ICR Londra, publicul londonez interesat de literatură contemporană a avut ocazia să-l asculte pe Norman Manea în dialog cu scriitorul britanic Paul Bailey, în cadrul unui eveniment moderat de scriitoarea Elaine Feinstein. Discuţia s-a axat pe subiecte de interes în lumea vestică, concentrîndu-se pe situaţia omului de litere în societatea comunistă, cenzura literară şi modurile sale de operare, disidenţa, exilul forţat şi, bineînţeles, legăturile cu patria natală.  

Paul Bailey a avut ocazia să cunoască cultura şi literatura română în anii ’80 cînd, alături de Elaine Feinstein, a vizitat pentru prima oară România, iar la rîndul lor, cititorii români au avut ocazia să-i citească literatura prin intermediul Editurii Univers, care, la mijlocul anilor ’90, i-a tradus două romane (La Ierusalim şi Bătrînii soldaţi), precum şi prin intermediul colecţiei de autor începută la Editura Minerva. Anul trecut, romanul Unchiul Rudolf, care spune povestea lui Andrei Petrescu, nevoit să părăsească România legionară, a fost tradus la Editura Humanitas. Paul Bailey recunoaşte că prima sa întîlnire cu literatura română a fost prin intermediul operei lui Eugen Ionescu, a cărei dimensiune absurdă a putut s-o înţeleagă cel mai bine după vizita în România comunistă: „De fapt, după ce m-am întors din România am realizat că Ionescu nu este deloc un scriitor absurd, după cum a fost asimilat de canonul occidental, ci mai degrabă un scriitor realist“. Relaţia de prietenie dintre Paul Bailey şi Norman Manea s-a format pe acest fundament, fiind susţinută şi de recenzia la Întoarcerea huliganului, pe care scriitorul britanic a scris-o la mijlocul anilor ’90 în Times Literary Supplement. Din povestea unei prietenii, Norman Manea formulează o idee ce reaşază dialectica autor-critic: „Cel mai mare compliment pe care un critic poate să-l aducă unui scriitor este să-i înţeleagă opera“. 

„Prietena mea bună Nina Cassian, care locuieşte acum în New York, mi-a mărturisit că nici un scriitor nu-şi părăseşte ţara şi nici limba nativă decît dacă este complet nevoit“ au fost cuvintele cu care Elaine Feinstein, scriitoare britanică cu rădăcini în diaspora ruso-evreiască, a deschis discuţia. Norman Manea admite însă că despărţirea de România n-a fost deloc uşoară, precum n-a fost nici integrarea în societatea americană. Acum predă însă literatură europeană, ca writer in residence, la Bard College, în New York. „Cînd am ajuns acolo, am simţit că mi-a tăiat cineva limba. Chiar dacă între timp am învăţat engleză, nu pot să scriu decît în română“. Întrebat despre legătura cu Bucovina natală, Norman Manea recunoaşte că „nu prea se cade să întrebi un îndrăgostit despre obiectul dragostei sale“. Scriitorul îşi aminteşte clar ziua de 8 octombrie 1941, cînd întreaga populaţie evreiască a Bucovinei a fost deportată în lagărele din Ucraina. „Eu am fost deportat, Aharon Appelfeld la fel, însă Paul Celan, nu. Doar părinţii lui au fost duşi în Transnistria, unde au şi murit. Deşi nu a fost o victimă directă, Celan a trăit intens Holocaustul. A recreat şi şi-a asumat tragedia părinţilor săi într-un mod bolnăvicios, distructiv. Mulţi scriitori din Bucovina rămîn fixaţi în acest subiect, Aharon Appelfeld este un exemplu, eu nu sînt. Deşi am scris şi despre această tragedie, m-am axat mai mult pe perioada postbelică, comunistă. Percep subiectul Holocaustului în literatură cu reticenţă. Consider că nu e un subiect potrivit pentru literatură, deşi s-a dovedit uneori a fi o reţetă de succes.“ 

Viaţa literară sub comunism 

Legat de formaţia sa literară şi despre Facultatea de Hidrotehnică pe care a absolvit-o, Norman Manea a povestit celor de faţă despre primul contact cu literatura: „Pe vremea cînd eram student, eram în mare parte doar cititor, profitînd în special de infuzia de literatură clasică rusească, care se găsea din abundenţă în România acelor ani. După cum vă puteţi imagina, era şi foarte bine tradusă. M-am refugiat în literatură, căutînd protecţie faţă de nebunia din lumea exterioară. În timpul studenţiei, pe cînd mă pregăteam să devin inginer, am început să scriu poeme de dragoste, dar nu dragoste pentru marele lider, ci pentru una sau mai multe persoane mai mult sau mai puţin imaginare. În 1966, i-am trimis lui Miron Radu Paraschivescu, care avea pe atunci un supliment la un ziar literar de provincie, Povestea Vorbii, patru-cinci povestiri scurte. Am stat departe de lumea literară românească şi consider acest fapt un lucru bun; eu n-am debutat ca toţi scriitorii, am debutat prin corespondenţă. Oricum, noi, oamenii de litere, sîntem ca nişte cîini, ne mirosim între noi. Ştim cînd e ceva acolo şi cînd nu e. Paraschivescu, poet comunist, dar disident avea un nas extraordinar. Din partea lui am primit un răspuns entuziast, care mi-e drag şi acum, ba chiar cel mai drag dintre reacţiile primite vreodată din partea oamenilor de litere.“ 

Interesul publicului britanic s-a axat, deloc surprinzător, în special pe viaţa literară sub comunism, precum şi pe modalităţile de operare ale cenzurii în respectivii ani. Punctul de plecare al discuţiei a fost romanul Plicul negru, ce a văzut lumina tiparului abia la doi ani după care a fost depus la editură, după ce deja suferise nenumărate „corecturi“. Norman Manea a povestit publicului despre negocierile sale cu cenzorii, despre legăturile scriitorilor cu sistemul şi despre cum a fost nevoit să facă o vizită personală cenzorului care se ocupa de romanul său, cu un buchet de flori, pentru a afla care părţi ale romanului „nemulţumesc“. „Problema“ romanului nu se regăsea doar în idei, care prezentau faţa decadentă a existenţei, ci – după cum povesteşte însuşi Norman Manea – „de vină erau în principal cuvintele. De exemplu, nu aveam voie să folosesc cuvîntul «cafea», pentru că atunci nu se găsea nicăieri, şi deci era considerat o aluzie la starea deprecabilă a ţării. «Negru» era suspicios, li se părea că apare de prea multe ori în roman. Cuvintele «cozi», «sinucidere», «viol», «Dumnezeu», «religie», «aur», «frig», «întuneric» erau şi ele interzise. Un alt cuvînt sensibil era «chimist“, nu aveai voie să-l foloseşti decît cu o singură referinţă. «Homosexual» era şi el interzis... După ce cartea a văzut în cele de urmă lumina tiparului eram complet epuizat şi fusesem deja luat la ochi. Atunci m-am hotărît să plec.“  

Legat de homosexualitate, Paul Bailey îşi aminteşte cu amuzament o întîmplare din călătoria sa în România comunistă, o anecdotă ce aminteşte de toleranţa scăzută a românilor de atunci faţă de anumite subiecte. „Ghidul care mă însoţea prin Bucureşti în prima mea vizită în România era un bărbat tînăr, care în mod clar lucra pentru Securitate. Tipul mi-a mărturisit că scrie scenarii de televiziune, dar de fiecare dată cînd deschideam televizorul vedeam ecranul gol; seara puteam să-l ascult pe Ceauşescu, dar cam atît. Într-o seară, m-a împins diavolul de la spate să-l întreb despre scena gay din Bucureşti. Auzindu-mă ce întreb, s-a uitat perplex la mine şi mi-a zis: «I think by gay you mean humorous». Nu, nu, i-am răspuns. Mă refer la homosexuali. M-a pus atunci să-i silabisesc cuvîntul ca să fie sigur că ne referim la acelaşi lucru. A dat din cap şi mi-a spus că nu sînt astfel de oameni în România. Dar eu am insistat, trebuie să existe măcar cîţiva şi în Europa de Est, e imposibil să nu fie. Şi atunci mi-a răspuns pe un ton grav: «Nu există în Bucureşti, s-au strîns cu toţii în Budapesta»“. 

Evenimentul s-a încheiat cu lectura în engleză şi în română a cîtorva pasaje din Întoarcerea huliganului.

Claudia Toia studiază literatura engleză la University College London.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Șoferii de mașini electrice plătesc sume astronomice pentru înlocuirea anvelopelor. „Nu mi-a venit să cred când mi s-a spus că trebuie să le înlocuiesc“
Cumpărătorii de mașini electrice ar trebui să fie conștienți de costurile „astronomice” necesare pentru înlocuirea regulată a anvelopelor cu durată scurtă de viață, au avertizat proprietarii.
image
Ce pensionari nu vor avea pensii majorate din septembrie. Casa de Pensii: sunt un milion de persoane
Șeful Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu, a făcut o serie de precizări privind recalcularea pensiilor, precizând că 1 milion de pensionari nu vor beneficia de majorare.
image

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.